Administratie
Muzeul Național de Artă al României (MNAR), prin secția Muzeul Colecțiilor de Artă, a vernisat, recent, expoziția Grupul celor patru (1925 – 1934)
Evenimentul se înscrie în demersul MNAR de a prezenta grupări artistice semnificative în istoria artei din România.
Spre sfârșitul anului 1925, trei pictori și un sculptor – Ștefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato și Oscar Han – formează un grup artistic nou. Îi lega o prietenie anterioară, pe care au consolidat-o expunând împreună. În perioada 1925-1934, au organizat șapte expoziții în București. Ultima a avut loc în 1934, la puțin timp după moartea lui Ștefan Dimitrescu.
MNAR notează că acești patru artiști au scris un capitol din istoria picturii și sculpturii moderne românești, fiind uniți nu atât prin temperament și viziune modernă, cât prin devotament față de artă și asumarea responsabilă a condiției de artist.

Directorul general al MNAR, Călin-Alexiu Stegerean, a subliniat că expoziția dedicată Grupului celor patru cuprinde, în principal, cu excepția unei lucrări împrumutate de la Muzeul Municipiului București, lucrări din patrimoniul Muzeul Național de Artă al României. Este una din direcțiile noastre de acțiune, aceea de a valorifica propriul patrimoniu, demonstrând că avem un patrimoniu comparabil cu cel al muzeelor mari din țări vecine sau din Europa Centrală, de multe ori cercetarea acestui patrimoniu procurând surprize extraordinare.

Acesta a mai afirmat că pentru MNAR este importantă continuarea expozițiilor care aduc în atenția publicului grupări artistice din România, prima fiind organizată anul trecut, fiind dedicată Sindicatului Artelor Frumoase.
Acest lucru e important, pentru că istoria artelor din România nu abundă cu grupări artistice. Dimpotrivă, ele sunt câteva, exemple care au demonstrat că solidaritatea artiștilor a însemnat mai multă vizibilitate, care a produs impact în societate.

Despre expoziția de la Muzeul Colecțiilor de Artă, Liliana Chiriac, curator, explică: De la început, ne-am gândit cum să facem ca să fie ceva cât mai diferit de ce s-a făcut până acuma, să-i prezentăm cât mai profund. Am ales să prezentăm cele o sută de lucrări care reprezintă opera artiștilor cât au fost activi în grup. La încheierea acestui discurs curatorial, expunem anii ’33-’34, cu autoportretul lui Ștefan Dimitrescu. Patrimoniul e foarte valoros, divers și amplu.
Colega acesteia, Monica Croitoru, spune că lucrările de artă sunt însoțite de un fond documentar. Acesta constă în documente care ne ajută să înțelegem mai bine operele de artă pe care am ales să le expunem pe pereți. Este vorba de fotografii din cadrul celor șapte expoziții ale grupului și vă invităm să recunoașteți în acele fotografii lucrări pe care le puteți admira în fața dvs. expuse pe perete.

Totodată, în aceste vitrine se regăsesc transcrieri ale tuturor cataloagelor expozițiilor grupului celor patru. Dacă veți avea răbdarea să parcurgeți cele câteva cărți poștale pe care am ales să le expunem în vitrine, veți vedea că este vorba despre o corespondență candidă, despre o prietenie prețioasă care s-a desfășurat pe parcursul a zeci de ani între patru artiști care nu au făcut decât să se modeleze unul pe celălalt, să se încurajeze unul pe celălalt, să viziteze locuri și să abordeze subiecte noi.

Ilinca Damian, curator, povestește că prima sa interacțiune cu Grupul celor patru a fost odată cu organizarea unei expoziții dedicată lui Oscar Han. Apoi i-am tot întâlnit pe cei patru, în memoriile multor oameni din epocă. Mi-am dat seama că e un grup atipic, că e ceva ce se întâmplă acolo și am încercat să-i cunosc și individual.
Afirmă că pe cei patru i-a legat o prietenie înfiripată în anii studenției și în timpul Primului Război Mondial. Această prietenie i-a mobilizat și motivat, pe fiecare în parte, să devină artiști legendari. Ce-i mai unește pe ei e faptul că nu proveneau din mediile de vârf și poate au parte de probleme pe care alții, precum Theodor Pallady, care venea din familie boierească și avea alte resurse materiale, nu le-ar fi avut.
Demersul curatorial reconstituie segmente din fiecare manifestare expozițională organizată în cadrul grupului. De asemenea, evidențiază lucrările care au stârnit discuții și ecouri și care au devenit opere de referință. Expoziția conține o prezentare cronologică a grupului și a fiecărui artist în parte. Lucrările pot fi văzute până la 24 septembrie, la Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei 111, corp C parter, de miercuri până duminică, între 10.00 și 18.00. (Dorin Luca).
Administratie
O singură metodă de fraudă, pierderi de zeci de milioane de lei
Fraudele online prin false investiții în acțiuni și criptomonede au generat prejudicii de proporții în România. Numai în primele șase luni ale anului 2026, victimele au pierdut sume de ordinul milioanelor.
Peste 58 de milioane de lei, pierduți în escrocherii online
Specialiștii în prevenirea criminalității din cadrul Poliției Române au realizat o analiză dedicată fraudelor prin false oportunități de investiții.
Prejudiciile identificate au depășit:
- 58 de milioane de lei;
- 2 milioane de euro;
- aproape 6 milioane de dolari.
Escrocii folosesc, de regulă, reclame atractive, platforme de investiții aparent profesioniste și promisiuni privind câștiguri rapide și substanțiale. După ce obțin datele victimelor sau le conving să transfere bani, aceștia dispar ori solicită noi plăți sub diverse pretexte.
Majoritatea victimelor au între 46 și 75 de ani
Potrivit analizei Poliției Române, 64,1% dintre victime aveau vârste cuprinse între 46 și 75 de ani. Totuși, fraudele au afectat persoane din toate categoriile de vârstă — de la 16 până la 91 de ani.
Datele arată că nimeni nu este complet ferit de acest tip de înșelăciune, indiferent de experiența în mediul online sau de nivelul de educație financiară.
Atenție la promisiunile de câștig rapid
Fraudele prin false investiții reprezintă doar una dintre formele înșelăciunilor online. Mesajele și ofertele pot fi extrem de convingătoare, iar escrocii mizează pe grabă, încredere și lipsa verificării informațiilor.
Poliția Română recomandă prudență înainte de efectuarea oricărei investiții online. Nu accesați linkuri primite de la necunoscuți, nu furnizați date bancare sau coduri de autentificare și verificați cu atenție platforma și compania care promovează oferta.
Nu porniți de la ideea că „mie nu mi se poate întâmpla”. Uneori, un singur moment de grabă sau neatenție poate duce la pierderi considerabile. (Sava N.).
Sursa: Poliția Română
Administratie
Trei medalii, două competiții și o singură constantă: performanța
Doi colegi din cadrul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) au reprezentat România la două competiții internaționale și s-au întors cu rezultate deosebite. Performanțele obținute confirmă nivelul ridicat de pregătire, disciplina și determinarea sportivilor.
Locul I la IDPA Balkan Cup, în Ungaria
La IDPA Balkan Cup 2026, desfășurată în Ungaria, unul dintre reprezentanții SIAS a concurat la categoria Expert – Enhanced Service Pistol.
Într-o competiție care a reunit aproximativ 180 de sportivi din peste 10 țări, acesta a obținut locul I, demonstrând precizie, viteză și un nivel excelent de pregătire.
Două medalii de argint la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă
Cel de-al doilea coleg a reprezentat România la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă 2026, organizat în Brazilia. Competiția a reunit sportivi din 26 de țări.
Sportivul român a obținut două medalii de argint:
- locul al II-lea în proba individuală, la categoria 88 de kilograme;
- locul al II-lea în competiția pe echipe.
Rezultatele confirmă valoarea sportivului și capacitatea acestuia de a se impune la cel mai înalt nivel internațional.
Performanță construită prin muncă și disciplină
Cele trei medalii cucerite la cele două competiții reprezintă rezultatul unei pregătiri constante și al unui efort susținut. Performanțele celor doi colegi contribuie la promovarea imaginii SIAS și a României în competițiile internaționale.
Munca, disciplina și pregătirea transformă determinarea în performanță.
Felicitări celor doi colegi pentru rezultatele obținute și pentru modul în care au reprezentat SIAS și România! (Paul D.).
Administratie
Un nou pavilion medical modernizează Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud
Investiție de peste 668 de milioane de lei, finanțată prin PNRR
Extinderea Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, prin construirea unui nou pavilion medical, a fost finalizată și achitată integral prin fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului, investiția se ridică la 668,49 milioane de lei și urmărește îmbunătățirea serviciilor medicale oferite pacienților din județul Bistrița-Năsăud și din regiune.
Proiectul nu se limitează la ridicarea unei clădiri noi, ci include dezvoltarea infrastructurii medicale, dotarea cu echipamente moderne, digitalizarea și eficientizarea energetică a spitalului.
Patru săli de operație și noi specialități medicale
Noul pavilion include patru săli de operație și permite extinderea mai multor specialități medicale. Printre acestea se numără Cardiologia Intervențională, Neurochirurgia, Neurologia, Gastroenterologia, Otorinolaringologia și Oftalmologia.
Unitatea medicală va fi dotată cu aparatură modernă, inclusiv angiograf și computer tomograf. De asemenea, proiectul prevede implementarea unor sisteme digitale și a unor soluții moderne de monitorizare a pacienților.
Intervențiile au vizat și infrastructura existentă, care urmează să fie modernizată și eficientizată din punct de vedere energetic.
Mai multe tratamente disponibile la Bistrița
Investiția ar putea permite rezolvarea unui număr mai mare de cazuri medicale la Bistrița, reducând astfel necesitatea deplasărilor pacienților către marile centre universitare din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.
În același timp, dezvoltarea spitalului poate contribui la diminuarea presiunii asupra unităților medicale din aceste centre și la creșterea capacității locale de diagnostic și tratament.
Cseke Attila: „Un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri”
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a descris proiectul drept un exemplu de bună practică în utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului sanitar.
„Bistrița-Năsăud este un exemplu de bună practică în ceea ce înseamnă utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului de sănătate. Vorbim despre o investiție complexă, care nu înseamnă doar o clădire nouă, ci un proiect construit pe mai multe paliere: infrastructură medicală, eficiență energetică, dotare cu echipamente medicale și digitalizare”, a declarat ministrul, potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului.
Cseke Attila a subliniat că obiectivul principal al investiției este apropierea serviciilor medicale de pacienți și crearea unor condiții mai bune atât pentru tratarea acestora, cât și pentru desfășurarea activității personalului medical.
„Un județ care are un spital modern înseamnă un județ în care un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri pentru a avea acces la un tratament de calitate”, a precizat ministrul interimar al Sănătății.
Fondurile europene, transformate în servicii pentru comunitate
Prin finalizarea noului pavilion, autoritățile urmăresc creșterea capacității Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, dezvoltarea unor specialități medicale și îmbunătățirea condițiilor de diagnostic și tratament.
Investiția este prezentată drept un exemplu al modului în care fondurile europene pot fi transformate în infrastructură medicală și servicii concrete pentru populație, la standarde europene.
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 4 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum o ziREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 4 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Featuredacum 2 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 3 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 4 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor
-
Exclusivacum o ziLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)



