Featured
„Vreţi să combateţi euroscepticismul în România?”
Atunci când România a aderat la Uniunea Europeană, au existat două asteriscuri:
- Pe de o parte, s-a introdus un mecanism instituţional care nu avea nimic în comun cu tratatele constitutive ale UE denumit MCV (mecanismul de cooperare şi verificare pe Justiţie) prin care Bruxelles (de multe ori, pe bună dreptate) trăgea de ureche Puterea politică de la Bucureşti pentru corupţia sa. La fel cum, de multe ori, rapoartele MCV cuprindeau observaţii şi concluzii care nu aveau nimic în comun cu realitatea, fiind redactate direct de anumiţi actori politici români care se propăşiseră pe la Bruxelles.
- Pe de altă parte, s-a vorbit despre aderarea României la Spaţiul Schengen atunci când sunt îndeplinite criteriile tehnice. Când au fost îndeplinite criteriile tehnice (2010 – 2011), cele două elemente au fost conexate şi ni s-a spus că nu intrăm în Schengen decât în momentul în care scăpăm de MCV.
În 2022, am sperat din nou că intrăm în Schengen pentru că am reuşit să îndeplinim şi această ultimă poruncă, fiind ridicat mecanismul de cooperare şi verificare pe Justiţie. Observăm însă că s-au schimbat din nou condiţionalităţile şi că acțiunile injuste, după bunul plac ale unor state (cum ar fi Austria şi Ţările de Jos) sunt mai importante decât ideea de unitate a UE.
O spun cu foarte mare tristeţe, dar, din păcate, avem sentimentul că, în spatele ideilor nobile, se ascunde de multe ori un mecanism de subjugare economică. În sensul în care state cu trecut imperial sau colonial încă aşteaptă în stil otoman să fie plătite (mai mult sau mai puţin la vedere) pentru a respecta principiile pe care taman ele le-au enunţat. Şi-am să vă ofer câteva exemple pentru a judeca singuri dacă lucrurile stau aşa.
Înainte de a intra în Uniunea Europeană, una dintre condiţionalităţile principale a fost privatizarea unor companii mari de stat din România. Austria a fost cel mai mare beneficiar al acestor privatizări cu cântec: a obţinut pe bani de nimic cea mai mare companie energetică din România (Petrom), a obţinut cea mai mare bancă de stat din România (BCR), a obţinut exploatarea pădurilor şi cea mai mare societatea de asigurări (ASIROM).
Temerea noastră este că se repetă povestea şi cu Schengen.
- Spre exemplu, Premierul olandez Mark Rutte a venit în România în octombrie anul trecut să ne spună că nu ne vor în spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor. Brusc, unul dintre cei mai proeminenți funcţionari publici ai României – subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat (cel care s-a ocupat de achiziţii în pandemie) – a descoperit că are nevoie absolut urgentă de cumpărarea a două nave multirol pentru pompieri (nu ştiam că aceştia au treabă şi pe apă) produse de compania olandeză Damen.
- În cazul Austriei, situaţia este şi mai explozivă.
- Anul trecut, OMV a făcut 10,3 miliarde de lei profit în 2022. Profitul de 10,3 miliarde de lei este cel mai mare din istoria companiei – fiind cu 7,5 miliarde de lei mai mare decât cel din 2021 (2,8 miliarde de lei) şi cu 9 miliarde mai mare decât cel din 2020 (1,3 miliarde de lei). Dacă ar fi să aplicăm algoritmul de impozitare cu 60% a profitului excedentar (aşa cum aveam legislaţie), atunci OMV Petrom ar fi trebuit să plătească un impozit de solidaritate în valoare de 4,5 miliarde de lei.
- Ce să vezi, ca într-o ironie a sorții, gaura la buget despre care ne vorbesc în aceste zile guvernanții de la București este de 4,6 miliarde de lei pe primul trimestru, fix cât taxa inițială de solidaritate pusă în sarcina celei mai mari companii austriece din domeniul energiei.
- Dar Preşedintele României, Klaus Iohannis, a cerut retrimiterea în Parlament a legii care prevedea acel impozit. Și, în timp ce noi vorbim aici despre admiterea României în Schengen, Puterea de la Bucureşti s-a trezit că este mai bună formula unei taxe de 350 de lei pe tona de ţiţei procesat. Asta ar însemna în total vreo 1,48 miliarde de lei pentru OMV Petrom. Deci, OMV rămâne în conturi cu diferența de 3 miliarde de lei. (aproximativ 600 de milioane de euro). Iar gaura din buget va fi acoperită de români – prin concedieri, tăieri de salarii, măriri de taxe etc.
Din punctul nostru de vedere, Comisia Europeană, în ansamblu, ar trebui să intervină şi să le spună acestor state să o lase mai moale, pentru că acţiunile lor sunt prea pe faţă. Vreţi să combateţi euroscepticismul în România? Puneți la punct aceste state care ţin coada pe sus, dați verde admiterii României în Schengen și faceți ca Uniunea Europeană să fie un spațiu în care națiunile să se simtă respectate, nu îngenuncheate.
Administratie
Lecții de viață și loialitate la Florești: Patru cupluri, celebrate de comunitate la împlinirea a 25 și 50 de ani de căsnicie
Comunitatea din Florești a trăit recent momente de profundă emoție, marcând celebrarea valorilor fundamentale ale familiei și stabilității. Primarul localității, Simona David, a onorat reziliența și devotamentul a patru cupluri din comună care au atins borne impresionante în viața de familie: Nunta de Argint și Nunta de Aur. Potrivit unui mesaj transmis de edil, acest eveniment festiv a reprezentat o recunoaștere simbolică a importanței nucleului familial în dezvoltarea unei societăți sănătoase.
Fidelitate de argint și de aur: Cine sunt sărbătoriții zilei

În centrul festivităților au stat familii care au demonstrat că respectul și iubirea pot învinge proba timpului, devenind repere pentru tânăra generație. Primarul Simona David le-a adresat felicitări publice și urări de „La mulți ani” cuplurilor formate din: Bărbulescu Cristian și Nicoleta, Florea Bogdan Marian și Denisa, Stănciulescu Valeriu și Nicoleta Carmen, precum și Ancuța Vasile și Strătica. Acești locuitori au fost premiați pentru cei 25, respectiv 50 de ani de parcurs comun, perioade marcate de solidaritate și înțelegere reciprocă.
Un model pentru comunitate: Mesajul edilului pentru seniorii din Florești
Dincolo de diplome și flori, gestul administrației locale subliniază respectul pe care comunitatea îl poartă celor care construiesc trăinicia localității prin exemplul personal. „Vreau să le urez tuturor multă înțelegere, sănătate, bucurii și împliniri”, a declarat primarul Simona David, evidențiind bucuria de a fi martoră la astfel de aniversări care întăresc legăturile sociale din Florești. Astfel de ceremonii au devenit deja o tradiție locală, menită să pună în lumină „eroii discreți” ai vieții de familie, a căror longevitate în cuplu oferă un model de urmat pentru toți membrii comunității.
Administratie
Secetă temporară în Poienarii Burchii: Robinetele se închid pentru 24 de ore în scopul igienizării rețelei
Locuitorii din sudul județului Prahova trebuie să se pregătească pentru o întrerupere totală a furnizării apei potabile. Operatorul regional HIDRO PRAHOVA S.A. a anunțat oficial o oprire programată a serviciului de alimentare, măsură necesară pentru desfășurarea unor operațiuni esențiale de întreținere a infrastructurii locale. Conform raportării transmise de societate, intervenția este una de rutină, dar obligatorie pentru a garanta standardele de calitate ale apei furnizate populației.
Două sate afectate: Calendarul restricțiilor de consum
Măsura va intra în vigoare astăzi, vineri, 8 mai 2026, începând cu ora 08:00, și este estimată să dureze până sâmbătă, 9 mai, la aceeași oră. În acest interval de 24 de ore, abonații din comuna Poienarii Burchii, mai exact cei din satele Poienarii-Rali și Poienarii Vechi, nu vor avea acces la rețeaua publică de apă.
Reprezentanții furnizorului precizează că sistarea este imperativă pentru a permite echipelor tehnice să efectueze igienizarea completă a rezervorului de apă situat în satul Poienarii-Rali.
Igienizarea rezervoarelor: O necesitate pentru siguranța sanitară
Această acțiune face parte din programul de mentenanță preventivă derulat de HIDRO PRAHOVA S.A., scopul final fiind funcționarea sistemului de alimentare în condiții optime. Curățarea periodică a rezervoarelor de stocare este o etapă critică în eliminarea sedimentelor și în menținerea proprietăților fizico-chimice ale apei, asigurând astfel un produs sigur pentru consumul casnic și uman.
Recomandări de ultimă oră: Rezerve minime și riscuri de turbiditate
Pentru a minimiza disconfortul creat de acest „șantier sanitar”, operatorul recomandă tuturor abonaților afectați să își asigure rezerve minime de apă pentru necesitățile imediate. Totodată, cetățenii sunt avertizați că reluarea furnizării, programată pentru dimineața zilei de sâmbătă, se va face treptat.
În primele ore după repornirea sistemului, pot apărea variații de presiune și modificări temporare ale turbidității (aspect opalin sau ușor tulbure al apei). HIDRO PRAHOVA S.A. își cere scuze pentru inconvenient și reamintește că toate actualizările privind stadiul lucrărilor sau eventualele avarii sunt disponibile în timp real pe pagina oficială de internet a instituției.
Administratie
Șantierul speranței la Ploiești: Corpul C4 al Spitalului „Buna Vestire”, aproape de marea inaugurare
Infrastructura medicală din județul Prahova face un pas decisiv către modernizare. Recent, vicepreședinții Consiliului Județean Prahova, Mario Daniel Soare și Vlad Dumitrescu, au efectuat o vizită de lucru pe șantierul Corpului C4 al Spitalului „Buna Vestire” din Ploiești, pentru a evalua progresul uneia dintre cele mai importante investiții în sănătate din regiune. Potrivit datelor furnizate de Consiliul Județean Prahova, proiectul a intrat în linie dreaptă, fiind un pilon central al strategiei de îmbunătățire a serviciilor medicale locale.
Final de drum pentru execuție: 95% din lucrări sunt gata
Verificările din teren au confirmat un ritm susținut al lucrărilor, stadiul fizic al proiectului atingând pragul de 95%. În prezent, echipa de constructori se concentrează pe ultimele detalii de interior, transformând clădirea într-un spațiu medical la standarde moderne. Se lucrează intens la finisaje, fiind în curs de montare linoleumul special, tapetul tehnic și celelalte elemente esențiale necesare pentru a asigura un mediu steril și sigur. Această etapă de „închidere” a interiorului este crucială pentru predarea clădirii către beneficiari.
Tehnologie și siguranță: ultimele teste înainte de recepție
Dincolo de aspectul estetic, investiția pune un accent major pe funcționalitate și siguranță. Conform graficului de execuție, această perioadă este dedicată operațiunilor tehnice complexe. Se verifică minuțios toate instalațiile, se pregătește punerea în funcțiune a echipamentelor și se parcurg procedurile birocratice obligatorii pentru recepția finală a lucrărilor. Obiectivul este clar: totul trebuie să funcționeze impecabil înainte ca primii pacienți să treacă pragul noii aripi a spitalului.
O investiție de 56 de milioane de lei pentru sănătatea prahovenilor
Amploarea acestui proiect este reflectată și de cifrele din spatele său. Cu o valoare totală de 56,2 milioane de lei, modernizarea, reabilitarea și extinderea Corpului C4 reprezintă un efort financiar masiv susținut de Consiliul Județean Prahova. Această investiție nu vizează doar extinderea capacității spitalicești, ci urmărește în mod direct creșterea calității actului medical și oferirea unor condiții de tratament care să respecte normele europene, asigurând pacienților din județ siguranța și confortul de care au nevoie în momente dificile.
-
Exclusivacum 4 zileBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 3 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 23 de oreDINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 23 de oreOrașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 3 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 2 zileCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Featuredacum 4 zileMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI



