Administratie
Reuniunea Grupului de lucru interministerial pentru asigurarea abordării integrate a finanțărilor pentru sectorul apă-canal și monitorizarea îndeplinirii condițiilor specifice solicitate de COM în contextul cauzei 2018/2109
În contextul Zilei Mondiale a Apei – 22 martie, la sediul Guvernului României, a avut loc marți, 21 martie 2023, masa rotundă cu tema „Strategia României cu privire la reutilizarea apelor uzate tratate”, la care au contribuit ministerele direct implicate în reglementarea, autorizarea, controlul și finanțarea mecanismelor de revalorificare a apei uzate. Invitații speciali ai reuniunii Grupului de lucru interministerial privind finanțarea integrată a sectorului apei au fost Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Reuven Azar, ambasadorul Israelului în România, precum și primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.
Organizatorul reuniunii a fost Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene, structură aflată în coordonarea directă a prim-ministrului României, iar discuțiile au fost moderate de secretarul de stat Roxana Mînzatu.
Reprezentanta Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a prezentat abordarea Uniunii Europene privind reutilizarea apei în contextul schimbărilor climatice, oferind exemplele unor state europene precum Belgia, Spania, Italia, Cipru, Malta sau Germania, care deja au pus în aplicare inițiative în acest sens. Ramona Chiriac a mai subliniat faptul că Uniunea Europeană este partenerul României în acest proces de modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare și că România trebuie să continue să crească volumul de apă uzată epurată, pentru a putea proteja resursele de mediu, sănătatea populației și pentru a putea reutiliza această resursă în agricultură. La finalul intervenției, reprezentanta Comisiei Europene în România a invitat autoritățile române, naționale și locale, să devină parte a unei soluții de dezvoltare prin proiecte inovatoare, alocând resurse și colaborând cu partenerii din celelalte state membre, pentru a beneficia de toate avantajele care decurg dintr-o utilizare rațională a apei.
Reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au prezentat Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei, care își va produce efectele începând cu iunie 2023, dar și modificările legislative care sunt necesare pentru a permite pregătirea și executarea unor proiecte de reutilizare a apei uzate tratate. Aceștia au insistat pe necesitatea promovării reutilizării apei și beneficiile acesteia, printre care îmbunătățirea stării mediului atât cantitativ, atenuând presiunea prin înlocuirea captării, cât și calitativ sau faptul că reutilizarea apelor uzate tratate poate fi considerată o sursă de apă fiabilă, destul de independentă de seceta sezonieră și de variabilitatea vremii și capabilă să acopere vârfurile cererii de apă
Reprezentanții Ministerului Sănătății au prezentat măsurile care trebuie luate pentru a preveni și gestiona eficient riscuri de îmbolnăvire a populației în condițiile folosirii apelor uzate epurate pentru irigații, principala măsură avută în vedere fiind stabilirea unui program strict de monitorizare și realizarea de testări în laboratoare autorizate/acreditate, conform prevederilor legale privind încadrarea în valorile limită pentru concentraţiile de metale grele şi alte categorii de poluanţi chimici şi microbiologici.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au subliniat că în noul Planul Național Strategic 2023-2027 (PNS) al României există fonduri nerambursabile UE dedicate investițiilor în acest domeniu nou al reutilizării apei uzate tratate în irigații.
Masa rotundă a inclus o secțiune de bune practici și proiecte pilot în reutilizarea apei uzate.
Excelența Sa, Ambasadorul Israelului Reuven Azar, alături de Mella Schwartz, director general adjunct responsabil cu infrastructura de apă și canalizare în cadrul Autorității Guvernamentale pentru Apă și Canalizare din Israel, au prezentat abordarea Israelului în gestionarea resurselor de apă, punctând factorii care au sprijinit succesul abordării propuse, în special coordonarea deplină între autoritățile cu diferite responsabilității în ciclul de management al apei. Aceștia au atenționat și asupra riscurilor, în special asupra nevoii unui dialog consistent cu fermierii care vor cumpăra și utiliza apa uzată tratată, dar și cu consumatorii finali ai produselor agricole provenind din culturi care folosesc apa reutilizată. De altfel, experții israelieni au arătat că, în Israel, apa uzată tratată în treaptă terțiară este folosită cu succes pentru culturile agricole ecologice și că încrederea consumatorilor în produsele agricole respective este la un nivel înalt.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a prezentat un prim proiect pilot aflat în pregătire în România, vizând reutilizarea apei uzate tratate la stația de tratare a municipiului Buzău pentru a iriga 25.000 hectare teren agricol, dar și producția de îngrășăminte pe baza azotului și fosforului din apele uzate tratate.
În concluzia reuniunii, secretarul de stat Roxana Mînzatu a apreciat că o politică publică nouă, complexă și sensibilă cum este reutilizarea apei uzate în agricultură se va elabora cel mai eficient pornind de la pilotarea unor proiecte precum cel de la Buzău, care încă se află în etapa de reglementări juridice, inclusiv ale statutului terenurilor de vor fi utilizate. Ulterior, prin lecțiile învățate din realizarea unor astfel de proiecte pilot, măsurile vor putea fi adaptate și scalate la nivel național. De asemenea, secretarul de stat a arătat că schimbul de bune practici cu state membre ale Uniunii Europene care au rezultate bune în reutilizarea apei uzate se va afla pe agenda Grupului de lucru interministerial dedicat finanțării integrate a apei.
Mai multe informații despre rolul și activitatea Grupului de lucru interministerial pentru asigurarea abordării integrate a finanțărilor pentru sectorul apa-canal pot fi găsite la următorul link: https://investitii-publice.gov.ro/1/investitii-publice-gli-apa-canal/
Administratie
FOCAR DE MIGRAȚIE PE DN 5: Operațiune „Blitz” la Giurgiu pentru protejarea frontierelor Schengen
Într-o desfășurare de forțe fără precedent, menită să securizeze flancul sudic al spațiului de liberă circulație, polițiștii de frontieră din Giurgiu au anihilat, într-o singură zi, mai multe tentative de pătrundere ilegală în țară. Acțiunea de tip „Blitz”, desfășurată în strânsă cooperare cu autoritățile bulgare, a scos la iveală metodele disperate la care recurg migranții pentru a fenta vigilența controalelor de la graniță.
Alerte internaționale ignorate: Nepalezi cu decizii de returnare, depistați pe DN 5
Prima lovitură a fost dată în urma unui control în trafic pe principala arteră care leagă frontiera de Capitală. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, un autoturism înmatriculat în România, condus de un bărbat de 51 de ani, a fost interceptat în timp ce transporta doi cetățeni nepalezi.
Verificările rapide prin aplicația E-DAC au confirmat suspiciunile polițiștilor: cei doi bărbați nu doar că nu aveau drept de circulație în spațiul Schengen, dar figurau deja în sistemele de securitate cu alerte emise de autoritățile bulgare. Pe numele acestora fuseseră deja emise decizii de returnare, pe care aceștia au încercat să le ignore trecând ilegal granița în România.
Marfă umană printre transporturile de fier: Metoda „șnurului slăbit” a eșuat
Inventivitatea traficanților și a migranților a fost testată din nou câteva ore mai târziu, când un autocamion condus de un cetățean turc a fost tras pe dreapta. Deși vehiculul transporta oficial fier pe ruta Turcia-România, o anomalie la șnurul asigurator al semiremorcii a atras atenția agenților de la frontieră.
În urma unei percheziții amănunțite în interiorul compartimentului de marfă, polițiștii au descoperit doi bărbați – un turc și un iranian – ascunși printre materialele feroase. Niciunul nu poseda documente de călătorie valabile, sperând că greutatea încărcăturii va fi un paravan suficient pentru a trece neobservați. Seria capturilor a fost completată de un cetățean marocan, interceptat de o patrulă mixtă în timp ce se deplasa pe jos în proximitatea fostului punct de frontieră.
Toleranță zero: Migranții, predați de urgență autorităților bulgare
Toți cei cinci cetățeni străini sunt acum sub lupa anchetatorilor, fiind cercetați pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Totuși, conform planului de cooperare dintre România și Bulgaria, aventura lor pe teritoriul românesc a fost scurtă.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a confirmat că, imediat după finalizarea procedurilor preliminare, toate cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților din țara vecină pentru continuarea cercetărilor. Instituția reiterează că astfel de acțiuni „Blitz” vor continua cu o frecvență sporită, obiectivul fiind gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii și garantarea unei securități de neclintit în interiorul spațiului Schengen. (Sava N.).
Administratie
Schimbarea pașaportului în 2026: acte necesare, procedura completă și costuri
Pașaport nou în 2026: când este obligatoriu
În 2026, schimbarea pașaportului în România se face printr-o procedură administrativă gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Pașapoarte. Cererea poate fi depusă atât în țară, la serviciile publice comunitare de pașapoarte, cât și în străinătate, prin consulatele și ambasadele României.
Un nou pașaport este necesar în următoarele situații:
- expirarea documentului;
- pierderea sau furtul pașaportului;
- deteriorarea lui.
În cazul expirării, vechiul pașaport este anulat automat la emiterea celui nou. Dacă documentul a fost pierdut sau furat, solicitantul trebuie să depună o declarație oficială și, după caz, o sesizare la poliție.
Paș cu paș: procedura pentru schimbarea pașaportului
Obținerea unui nou pașaport presupune parcurgerea mai multor etape obligatorii:
- programare online;
- depunerea actelor la serviciul de pașapoarte;
- verificarea documentelor și procesarea cererii;
- ridicarea noului pașaport.
Depunerea cererii se face doar personal, fie la serviciile publice comunitare de pașapoarte din România, fie la misiunile diplomatice și consulare din străinătate.
Acte necesare pentru pașaport în 2026
Pentru eliberarea unui nou pașaport sunt necesare, în mod standard:
- carte de identitate valabilă sau document provizoriu de identitate;
- dovada achitării taxei pentru pașaport;
- pașaportul anterior, dacă există;
- documente suplimentare, în situații speciale (de exemplu, pentru minori sau pentru clarificarea statutului juridic).
Autoritățile pot cere acte în plus pentru confirmarea identității sau a situației personale a solicitantului.
Ce tipuri de pașapoarte pot fi obținute
Sunt disponibile două tipuri principale de pașapoarte:
– Pașaport simplu electronic
Documentul standard pentru călătorii internaționale, care include elemente biometrice de securitate.
Valabilitate:
- 10 ani pentru adulți;
- 5 ani pentru persoanele între 12 și 18 ani;
- 3 ani pentru copiii sub 12 ani.
– Pașaport simplu temporar
Se eliberează doar în situații urgente (motive medicale, familiale, profesionale).
Caracteristici:
- valabilitate de 12 luni;
- termen de emitere redus;
- utilizare limitată la cazuri justificate.
Cât costă schimbarea pașaportului în 2026
Taxele pentru eliberarea pașaportului în 2026 sunt:
- 265 de lei pentru pașaportul simplu electronic;
- 265 de lei pentru pașaportul simplu temporar.
Plata poate fi făcută:
- online (inclusiv prin Ghiseul.ro);
- la bănci autorizate;
- la terminale de plată.
Programare exclusiv online și termene de eliberare
Programarea pentru depunerea cererii se face doar online, prin platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura include:
- alegerea locației (serviciu de pașapoarte sau misiune consulară);
- selectarea tipului de pașaport;
- stabilirea intervalului orar;
- completarea datelor personale;
- confirmarea programării.
Solicitanții pot urmări online stadiul cererii, folosind numărul de înregistrare primit la depunere.
Termenele de eliberare diferă:
- în România, pașaportul simplu electronic se eliberează, de regulă, în câteva zile lucrătoare;
- în străinătate, termenul poate ajunge la 45–60 de zile lucrătoare;
- pașaportul simplu temporar poate fi emis în cel mult 15 zile lucrătoare, în situațiile urgente.
Pașaport electronic – standardul de siguranță, temporarul – soluția de urgență
Pașaportul simplu electronic rămâne varianta standard, cu perioadă lungă de valabilitate și nivel ridicat de securitate. Pașaportul simplu temporar este rezervat exclusiv cazurilor urgente și are valabilitate limitată, fiind o soluție de tranziție până la obținerea unui document electronic. (Paul D.).
Administratie
Peste 4,6 milioane de pensionari în România. Pensia medie a ajuns la 2.783 de lei în aprilie 2026
Mai puțini pensionari, pensii totalizând peste 13 miliarde de lei
România avea, în aprilie 2026, un număr de 4.682.638 de pensionari, cu 1.836 mai puțini față de luna precedentă, arată datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), citate în statistica oficială. Pensia medie la nivel național a fost de 2.783 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite a ajuns la aproape 13,032 miliarde de lei.
Pensionarii la limită de vârstă, majoritari și cu cele mai mari pensii
Cea mai mare categorie o reprezintă pensionarii la limită de vârstă. În aprilie, 3.781.627 de persoane se aflau în această categorie, dintre care 2.157.235 erau femei. Pensia medie pentru această grupă a fost de 3.114 lei, peste media generală a sistemului public.
Pensie anticipată au primit 62.287 de persoane, cu o pensie medie de 2.489 de lei, ceea ce reflectă un nivel ușor inferior față de pensia medie la limită de vârstă.
Invaliditate și pensie de urmaș: venituri semnificativ mai mici
La nivelul lunii aprilie, 391.661 de persoane încasau pensie de invaliditate, cu o pensie medie de 1.084 de lei, de aproape trei ori mai mică decât media generală. Dintre acestea, 45.974 de persoane erau încadrate în gradul I de invaliditate, cu o pensie medie de 947 de lei.
Pensia de urmaș a revenit unui număr de 446.972 de persoane, pensia medie în acest caz fiind de 1.510 lei, mult sub media pensiilor pentru limită de vârstă, dar peste nivelul pensiilor de invaliditate.
Ajutor social pentru doar câteva zeci de pensionari
Statisticile CNPP mai arată că, în aprilie 2026, 91 de pensionari au beneficiat de ajutor social, cu o pensie medie de 540 de lei, indicator care evidențiază existența unor cazuri aflate la limita subzistenței în sistemul public de pensii.
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



