Administratie
Schimbarea pașaportului în 2026: acte necesare, procedura completă și costuri
Pașaport nou în 2026: când este obligatoriu
În 2026, schimbarea pașaportului în România se face printr-o procedură administrativă gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Pașapoarte. Cererea poate fi depusă atât în țară, la serviciile publice comunitare de pașapoarte, cât și în străinătate, prin consulatele și ambasadele României.
Un nou pașaport este necesar în următoarele situații:
- expirarea documentului;
- pierderea sau furtul pașaportului;
- deteriorarea lui.
În cazul expirării, vechiul pașaport este anulat automat la emiterea celui nou. Dacă documentul a fost pierdut sau furat, solicitantul trebuie să depună o declarație oficială și, după caz, o sesizare la poliție.
Paș cu paș: procedura pentru schimbarea pașaportului
Obținerea unui nou pașaport presupune parcurgerea mai multor etape obligatorii:
- programare online;
- depunerea actelor la serviciul de pașapoarte;
- verificarea documentelor și procesarea cererii;
- ridicarea noului pașaport.
Depunerea cererii se face doar personal, fie la serviciile publice comunitare de pașapoarte din România, fie la misiunile diplomatice și consulare din străinătate.
Acte necesare pentru pașaport în 2026
Pentru eliberarea unui nou pașaport sunt necesare, în mod standard:
- carte de identitate valabilă sau document provizoriu de identitate;
- dovada achitării taxei pentru pașaport;
- pașaportul anterior, dacă există;
- documente suplimentare, în situații speciale (de exemplu, pentru minori sau pentru clarificarea statutului juridic).
Autoritățile pot cere acte în plus pentru confirmarea identității sau a situației personale a solicitantului.
Ce tipuri de pașapoarte pot fi obținute
Sunt disponibile două tipuri principale de pașapoarte:
– Pașaport simplu electronic
Documentul standard pentru călătorii internaționale, care include elemente biometrice de securitate.
Valabilitate:
- 10 ani pentru adulți;
- 5 ani pentru persoanele între 12 și 18 ani;
- 3 ani pentru copiii sub 12 ani.
– Pașaport simplu temporar
Se eliberează doar în situații urgente (motive medicale, familiale, profesionale).
Caracteristici:
- valabilitate de 12 luni;
- termen de emitere redus;
- utilizare limitată la cazuri justificate.
Cât costă schimbarea pașaportului în 2026
Taxele pentru eliberarea pașaportului în 2026 sunt:
- 265 de lei pentru pașaportul simplu electronic;
- 265 de lei pentru pașaportul simplu temporar.
Plata poate fi făcută:
- online (inclusiv prin Ghiseul.ro);
- la bănci autorizate;
- la terminale de plată.
Programare exclusiv online și termene de eliberare
Programarea pentru depunerea cererii se face doar online, prin platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura include:
- alegerea locației (serviciu de pașapoarte sau misiune consulară);
- selectarea tipului de pașaport;
- stabilirea intervalului orar;
- completarea datelor personale;
- confirmarea programării.
Solicitanții pot urmări online stadiul cererii, folosind numărul de înregistrare primit la depunere.
Termenele de eliberare diferă:
- în România, pașaportul simplu electronic se eliberează, de regulă, în câteva zile lucrătoare;
- în străinătate, termenul poate ajunge la 45–60 de zile lucrătoare;
- pașaportul simplu temporar poate fi emis în cel mult 15 zile lucrătoare, în situațiile urgente.
Pașaport electronic – standardul de siguranță, temporarul – soluția de urgență
Pașaportul simplu electronic rămâne varianta standard, cu perioadă lungă de valabilitate și nivel ridicat de securitate. Pașaportul simplu temporar este rezervat exclusiv cazurilor urgente și are valabilitate limitată, fiind o soluție de tranziție până la obținerea unui document electronic. (Paul D.).
Administratie
România, implicată în discuțiile europene despre cultură și siguranța copiilor online
La reuniunea Consiliului UE de la Bruxelles, ministra Culturii, Ioana Ciocan, a susținut priorități privind finanțarea culturii, protejarea creatorilor în era inteligenței artificiale și responsabilitatea platformelor digitale.
România a participat la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Educație, Tineret, Cultură și Sport, desfășurată pe 20 noiembrie la Bruxelles, în formatul dedicat culturii, audiovizualului și media. Reprezentanta României, ministra Culturii, Ioana Ciocan, a prezentat poziția țării în cadrul a patru teme europene.
Priorități culturale și pregătirea pentru 2034
Miniștrii au discutat Planul de lucru al UE pentru cultură 2027–2030, care stabilește prioritățile europene pentru următorii patru ani. România a susținut corelarea acestora cu viitoarele instrumente de finanțare ale Uniunii.
Pe agenda reuniunii s-a aflat și raportul de progres privind cadrul programului „Capitale Europene ale Culturii” pentru perioada 2034–2047. Discuția este relevantă pentru pregătirea competiției naționale, în perspectiva găzduirii titlului de către România în 2034.
Siguranța copiilor și răspunderea platformelor
În dezbaterea despre siguranța copiilor în mediul online, România a sprijinit o vârstă minimă armonizată la nivel european și metode de verificare a vârstei care să fie neintruzive. Poziția susținută de ministra Culturii include și responsabilizarea platformelor digitale încă din etapa de proiectare a serviciilor, potrivit principiului „safety by design”.
Finanțarea culturii și drepturile creatorilor în era IA
Alte intervenții au vizat suveranitatea culturală, drepturile de autor în contextul dezvoltării inteligenței artificiale și cooperarea audiovizuală europeană. România a susținut un buget adecvat pentru cultură prin programul AgoraEU și protejarea creatorilor în raport cu sistemele de inteligență artificială.
A fost susținută, de asemenea, extinderea cooperării între radiodifuzorii publici europeni, după modelul parteneriatului ARTE–RTVE. Propunerea urmărește acces multilingv la conținut, inclusiv în limba română.
Administratie
Peste 400 de copii au participat la prima ediție a Cupei „Micul Judoka alPHa”, la Blejoi
Sala Polivalentă din Blejoi a găzduit sâmbătă prima ediție a competiției „Cupa Micul Judoka alPHa”, la care au participat peste 400 de copii. Evenimentul, organizat de Consiliul Județean Prahova împreună cu Clubul Sportiv alPHa Prahova, a reunit tineri sportivi, părinți și susținători.
O zi de competiție dedicată judo-ului juvenil
Întrecerile s-au desfășurat pe parcursul zilei, între orele 10:00 și 18:00. Copiii au avut ocazia să-și testeze pregătirea pe tatami și să acumuleze experiență într-un cadru competițional organizat. Potrivit organizatorilor, evenimentul se numără printre cele mai ample competiții de judo juvenil desfășurate la nivel județean.
Susținere pentru tinerii sportivi și infrastructura sportivă
La eveniment a fost prezent președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, care i-a încurajat pe participanți și le-a mulțumit părinților pentru sprijinul acordat. Acesta a subliniat importanța dezvoltării sportului pentru copii și a asigurării unor condiții potrivite pentru antrenament și performanță.
„M-am bucurat să văd sala plină de copii pasionați de sport și de părinți care îi susțin în drumul lor către performanță. Îmi doresc ca această primă ediție să fie începutul unei tradiții pe care să o continuăm împreună, an de an. Vom continua să susținem sportul prahovean și să investim în infrastructura sportivă, astfel încât copiii noștri să aibă cele mai bune condiții pentru a face performanță”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu, potrivit Consiliului Județean Prahova.
Președintele CJ Prahova le-a mulțumit Roxanei Crețu pentru implicarea în dezvoltarea judo-ului și primarului comunei Blejoi, Adi Dumitru, pentru sprijinul acordat și găzduirea competiției.
Mai mult decât medalii: disciplină și respect
Dincolo de rezultate, competiția le-a oferit copiilor prilejul de a învăța să gestioneze atât victoria, cât și înfrângerea. Respectul față de adversar, disciplina și fair-play-ul, valori cultivate prin practicarea judo-ului, au fost parte din experiența de pe tatami.
Consiliul Județean Prahova și Clubul Sportiv alPHa Prahova își propun ca această primă ediție să deschidă calea unor noi evenimente sportive dedicate copiilor și să creeze oportunități de afirmare pentru tinerele talente din județ.
Administratie
Demers oficial după tragedia feroviară din Florești: primarul Simona David cere de urgență Ministerului Transporturilor și CFR montarea de bariere automate în zona Cap Roșu
În urma gravului accident feroviar produs pe raza comunei Florești (județul Prahova), soldat cu decesul a două persoane, primarul localității, Simona David, a transmis o solicitare oficială în regim de urgență către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și conducerea C.F.R. S.A., cerând instalarea unor bariere automate la trecerea la nivel cu calea ferată unde a avut loc tragedia.
Edilul a transmis un mesaj de condoleanțe familiilor îndoliate și a subliniat că actualele sisteme de avertizare nu mai sunt suficiente pentru a garanta siguranța participanților la trafic:
„Ca primar al acestei comunități, dar și ca om, consider că avem datoria să facem tot posibilul pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete. Semnalizarea acustică și luminoasă de la trecerea la nivel cu calea ferată nu este suficientă. Montarea unor bariere automate este absolut necesară pentru siguranța oamenilor”, a precizat Simona David.
Detaliile adresei oficiale trimise la București

Conform documentului oficial (nr. 22.660 din 20 noiembrie 2026) înaintat ministrului Transporturilor și directorului general al C.F.R. S.A., Primăria comunei Florești solicită reevaluarea imediată a gradului de siguranță în punctul critic în care s-a produs accidentul din data de 19 noiembrie 2026.
Principalele argumente tehnice și de siguranță invocate de administrația locală vizează:
- Punctul de risc major: Trecerea la nivel cu calea ferată vizată este situată în zona Cap Roșu (comuna Florești), pe Magistrala CF 300, la km 83+785, între stațiile Florești Prahova și Câmpina, la intersecția cu drumul comunal DC 111;
- Viteza ridicată a trenurilor: Deși trecerea este prevăzută în prezent cu instalații de semnalizare acustică și luminoasă, importanța rutei feroviare și viteza de circulație a garniturilor — care ajunge la aproximativ 100 km/h — generează riscuri majore la traversare;
- Necesitatea barierelor fizice: Primăria atrage atenția că simpla existență a semnalelor acustice și luminoase nu trebuie să reprezinte limita măsurilor de protecție atunci când riscul producerii unor accidente cu urmări ireversibile este atât de ridicat.
Prin acest demers instituțional, autoritățile locale din Florești cer factorilor decizionali din domeniul feroviar analizarea de urgență a situației din teren și dispunerea măsurilor necesare pentru montarea barierelor automate.
-
Exclusivacum 4 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 4 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 3 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum 3 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileGladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
-
Exclusivacum 2 zileBule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileCând MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională




