Administratie
Schimbarea pașaportului în 2026: acte necesare, procedura completă și costuri
Pașaport nou în 2026: când este obligatoriu
În 2026, schimbarea pașaportului în România se face printr-o procedură administrativă gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Pașapoarte. Cererea poate fi depusă atât în țară, la serviciile publice comunitare de pașapoarte, cât și în străinătate, prin consulatele și ambasadele României.
Un nou pașaport este necesar în următoarele situații:
- expirarea documentului;
- pierderea sau furtul pașaportului;
- deteriorarea lui.
În cazul expirării, vechiul pașaport este anulat automat la emiterea celui nou. Dacă documentul a fost pierdut sau furat, solicitantul trebuie să depună o declarație oficială și, după caz, o sesizare la poliție.
Paș cu paș: procedura pentru schimbarea pașaportului
Obținerea unui nou pașaport presupune parcurgerea mai multor etape obligatorii:
- programare online;
- depunerea actelor la serviciul de pașapoarte;
- verificarea documentelor și procesarea cererii;
- ridicarea noului pașaport.
Depunerea cererii se face doar personal, fie la serviciile publice comunitare de pașapoarte din România, fie la misiunile diplomatice și consulare din străinătate.
Acte necesare pentru pașaport în 2026
Pentru eliberarea unui nou pașaport sunt necesare, în mod standard:
- carte de identitate valabilă sau document provizoriu de identitate;
- dovada achitării taxei pentru pașaport;
- pașaportul anterior, dacă există;
- documente suplimentare, în situații speciale (de exemplu, pentru minori sau pentru clarificarea statutului juridic).
Autoritățile pot cere acte în plus pentru confirmarea identității sau a situației personale a solicitantului.
Ce tipuri de pașapoarte pot fi obținute
Sunt disponibile două tipuri principale de pașapoarte:
– Pașaport simplu electronic
Documentul standard pentru călătorii internaționale, care include elemente biometrice de securitate.
Valabilitate:
- 10 ani pentru adulți;
- 5 ani pentru persoanele între 12 și 18 ani;
- 3 ani pentru copiii sub 12 ani.
– Pașaport simplu temporar
Se eliberează doar în situații urgente (motive medicale, familiale, profesionale).
Caracteristici:
- valabilitate de 12 luni;
- termen de emitere redus;
- utilizare limitată la cazuri justificate.
Cât costă schimbarea pașaportului în 2026
Taxele pentru eliberarea pașaportului în 2026 sunt:
- 265 de lei pentru pașaportul simplu electronic;
- 265 de lei pentru pașaportul simplu temporar.
Plata poate fi făcută:
- online (inclusiv prin Ghiseul.ro);
- la bănci autorizate;
- la terminale de plată.
Programare exclusiv online și termene de eliberare
Programarea pentru depunerea cererii se face doar online, prin platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura include:
- alegerea locației (serviciu de pașapoarte sau misiune consulară);
- selectarea tipului de pașaport;
- stabilirea intervalului orar;
- completarea datelor personale;
- confirmarea programării.
Solicitanții pot urmări online stadiul cererii, folosind numărul de înregistrare primit la depunere.
Termenele de eliberare diferă:
- în România, pașaportul simplu electronic se eliberează, de regulă, în câteva zile lucrătoare;
- în străinătate, termenul poate ajunge la 45–60 de zile lucrătoare;
- pașaportul simplu temporar poate fi emis în cel mult 15 zile lucrătoare, în situațiile urgente.
Pașaport electronic – standardul de siguranță, temporarul – soluția de urgență
Pașaportul simplu electronic rămâne varianta standard, cu perioadă lungă de valabilitate și nivel ridicat de securitate. Pașaportul simplu temporar este rezervat exclusiv cazurilor urgente și are valabilitate limitată, fiind o soluție de tranziție până la obținerea unui document electronic. (Paul D.).
Administratie
Gavrilescu acuză Guvernul de întârzierea normelor pentru Legea femicidului
Deputata PUSL Grațiela Gavrilescu critică Executivul pentru că, în opinia sa, întârzie de cinci luni elaborarea normelor de aplicare a Legii femicidului. Ea susține că întârzierea afectează aplicarea unor măsuri menite să combată violența împotriva femeilor și să protejeze victimele.
„O lege care poate salva vieți”
Gavrilescu afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan se declară interimar și susține că nu poate lua decizii majore, dar adoptă totuși unele hotărâri, unele contestate ulterior în instanță. Deputata îi reproșează Executivului că nu tratează cu aceeași urgență problemele curente pe care le consideră grave.
Potrivit acesteia, Legea femicidului introduce în Codul Penal circumstanțe agravante pentru faptele comise în contexte de control și dominație și modifică abordarea violenței în familie și a agresiunilor sexuale.
Deputata cere explicații privind întârzierea
În mesajul său, Grațiela Gavrilescu invocă date potrivit cărora 28 de femei au fost ucise de la începutul anului, iar apelurile la linia destinată victimelor violenței domestice au crescut cu peste 40%. Ea nu precizează însă perioada de referință sau sursa acestor cifre.
Deputata, membră a Comisiei pentru sănătate și familie, cere public să se clarifice cine răspunde de întârzierea normelor și de ce elaborarea lor nu este tratată ca o prioritate. Gavrilescu califică situația drept un abuz și solicită oprirea imediată a acesteia.
Administratie
Bogdan Toader: Palatul Culturii leagă patrimoniul Ploieștiului de viitorul educației medicale
Președintele PSD Ploiești și deputatul Bogdan Toader a salutat sprijinul Consiliului Județean Prahova acordat Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, prin punerea la dispoziție a unor spații de studiu în Palatul Culturii.
Toader i-a felicitat pe managerul Sebastian Toma și pe președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, pentru implicarea în susținerea activității universitare din Ploiești.
Patrimoniu istoric, educație pentru viitor
Deputatul a subliniat că Palatul Culturii, clădire emblematică a orașului, găzduiește acum și pregătirea viitorilor profesioniști din domeniul sănătății. În opinia sa, această utilizare creează o legătură între moștenirea istorică a Ploieștiului și dezvoltarea orașului prin educație.
Bogdan Toader le-a urat studenților și cadrelor didactice succes în noul an universitar.
Administratie
Extensia UMF „Carol Davila” din Ploiești se mută la Palatul Culturii și primește numele „Thoma Ionescu”
Extensia din Ploiești a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și-a inaugurat noul sediu, amenajat la Palatul Culturii. Odată cu deschiderea celui de-al patrulea an universitar de la înființarea extensiei, instituția a primit și o nouă denumire: „Thoma Ionescu” Ploiești.
La eveniment au participat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, reprezentanți ai universității și ai administrației locale, precum și ai instituțiilor implicate în dezvoltarea proiectului. Cu această ocazie, a fost dezvelită placheta care marchează noul sediu.
Planuri de extindere și noi specializări
Discuțiile s-au concentrat și asupra dezvoltării învățământului medical universitar în Prahova. Printre direcțiile analizate se numără introducerea unor noi programe de studiu: Balneofiziokinetoterapie și Recuperare, Dietetică și Laborator.
Virgil Nanu a declarat că deschiderea noului sediu și începerea celui de-al patrulea an universitar confirmă evoluția proiectului de la Ploiești. Potrivit acestuia, obiectivele următoare sunt atragerea unui număr mai mare de studenți, diversificarea specializărilor și crearea, pe termen lung, a condițiilor pentru înființarea unei Facultăți de Medicină și Farmacie în oraș.
CJ Prahova promite sprijin pe termen lung
Președintele Consiliului Județean Prahova a subliniat că județul are nevoie de specialiști formați local, familiarizați cu nevoile comunității și ale sistemului medical prahovean. El a reafirmat că instituția va susține dezvoltarea extensiei și a învățământului medical universitar din Ploiești.
Informațiile privind inaugurarea și planurile de dezvoltare au fost comunicate de Consiliul Județean Prahova.
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zile„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 2 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 4 zileCurtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
-
Exclusivacum 5 zileRaportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 5 zile„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări
-
Exclusivacum 2 zilePolițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).



