Connect with us

Featured

Alocuțiunea susținută de Președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul deschiderii oficiale a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze

Publicat

pe

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut vineri, 3 februarie 2023, la Baku, Republica Azerbaidjan, o alocuțiune în cadrul deschiderii oficiale a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

 

Vă prezentăm în continuare alocuțiunea Președintelui României din cadrul evenimentului (traducerea în limba română și textul original în limba engleză):

Stimate domnule Președinte Ilham Aliyev,

Stimată doamnă Comisar Kadri Simson,

Distinși Miniștri, Înalți Oficiali și Reprezentanti,

În primul rând, vă mulțumesc pentru oportunitatea de a mă adresa dumneavoastră în această prestigioasă întâlnire anuală dedicată Coridorului Sudic de Gaze. Sunt încântat și onorat să fiu astăzi alături de dumneavoastră.

Aceasta este deja a șasea participare a României și aș dori să îi mulțumesc în particular Președintelui Ilham Aliyev pentru invitație si pentru găzduirea noastră la Baku.

Coridorul Sudic de Gaze și-a demonstrat, dincolo de orice dubiu, în cei doi ani de când este operațional, importanța strategică pentru securitatea energetică a Europei. Trebuie să îi salutăm în mod particular pe toți cei care au dat dovadă de viziune, voință politică și hotărâre pentru a face din acest Coridor o realitate.

Acest Coridor devine cu atât mai important acum, când războiul de agresiune al Rusiei  împotriva Ucrainei a schimbat în mod drastic contextul geopolitic, în special atunci când ne referim la securitate energetică. În acest context, Uniunea Europeană și Statele Membre au întreprins pași decisivi pentru a reduce substanțial dependența de gaz provenit din surse nesigure, deoarece acesta vine cu un cost geopolitic mult prea mare.

Această orientare strategică în favoarea unor parteneri de încredere, cum este cazul Azerbaidjanului, a fost de mult timp susținută de către România.

Iar noi ne-am bucurat de beneficiile Parteneriatului Strategic dintre România și Azerbaidjan de la momentul lansării acestuia în 2009.

Răspunsurile la întrebările Europei în materie de energie necesită solidaritate, cooperare regională și o diversificare a surselor și rutelor de transport. Acestea sunt principii cheie care sunt înglobate în proiecte precum Coridorul Sudic de Gaze.

Doamnelor și Domnilor,

Cu toți am avut de înfruntat provocări energetice fără precedent în 2022: deficit de gaz sau lipsa unor surse de gaz la un preț accesibil, fluctuații ale prețului, turbulențe în piață. Aceste provocări au necesitat politici complexe și schimbări de reglementări. Gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranță pentru multe state din regiune.

Asigurările date de Azerbaidjan, în mod personal de către Președintele Aliyev, în ceea ce privește disponibilitatea gazului caspic pentru piața europeană, au oferit o atât de necesară stabilitate și predictabilitate într-o perioadă critică pentru piețe. Încheierea Memorandumului de Înțelegere asupra Parteneriatului Strategic în domeniul energiei, semnat de către Uniunea Europeană și Azerbaidjan în iulie 2022, deschide calea pentru consacrarea suplimentară a rolului Coridorului Sudic  ca element esențial în strategia de diversificare a UE.

De la bun început, România a recunoscut contribuția importantă pe care Azerbaidjanul și Coridorul Sudic de Gaze o au în acoperirea nevoilor energetice ale Europei.

România a oferit garanția angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte și să extindă Coridorul către noi piețe în Europa Centrală și de Sud-Est. Rămânem puternic interesați în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru național aflat în creștere.

Doamnelor și Domnilor,

În ultimii ani, țara mea a făcut investiții substanțiale în dezvoltarea capacității de transport a gazului, dar și în conectivitatea cu țările vecine.

În primul rând, am construit o infrastructură nouă de transport de-a lungul României – conducta de gaz BRUA – și am finalizat extinderea interconectorilor cu Bulgaria și Ungaria.

În al doilea rând, compania română Transgaz și-a unit forțele cu operatorii sistemelor de transmisie de gaz din Grecia, Bulgaria și Ungaria, pentru a dezvolta Coridorul Vertical. Memorandumul de Înțelegere actualizat și semnat de cele patru companii în decembrie 2022 va permite un flux de gaze bidirecțional între sudul și centrul Europei, prin România, îmbunătățind securitatea furnizării în toată regiunea.

În al treilea rând, începând din ianuarie 2022 și ca urmare a investițiilor făcute de operatorul român de furnizare a gazului, conducta de gaz Trans-Balkan poate opera în regim de flux invers. Acest lucru oferă o alternativă pentru lanțul de furnizare a volumelor de gaze din Azerbaidjan, prin Turcia, Bulgaria și România, dar și mai departe pentru piețe în aval.

Iar în al patrulea rând, aș dori să subliniez aici un proiect important pentru România, care are o semnificație strategică pentru vecinul nostru, Republica Moldova: conducta de gaz care conectează rețeaua românească de gaz cu capitala Chișinău a fost dată în folosință în octombrie 2021 și este acum pe deplin funcțională. Conducta poate transporta suficient gaz pentru a acoperi consumul anual al Republicii Moldova pe malul drept.

În concluzie, toate aceste eforturi susținute și investiții solide făcute de România oferă opțiuni solide pentru extinderea Coridorului Sudic de Gaze către noi piețe în Europa Centrală și de Sud-Est. Aceasta este o situație reciproc avantajoasă: geografia exporturilor de gaz din Azerbaidjan se diversifică, în timp ce securitatea energetică a Europei este întărită.

Dragi participanți,

Gazul natural rămâne un element critic complementar în sprijinul procesului de decarbonizare. În cadrul Uniunii Europene, România a militat activ pentru includerea gazului natural și a energiei nucleare în taxonomia verde, ca tehnologii esențiale în procesul de tranziție spre o economie fără carbon. Din acest motiv, noi vedem o utilizare predictibilă și pe termen lung a gazului natural în economia UE.

România este în momentul de față un producător important de hidrocarburi în Europa, un rol pe care intenționăm să îl dezvoltăm cu rezervele de gaz deja descoperite în Marea Neagră. În plus, volume adiționale substanțiale vor deveni disponibile în 2026-2027. România va putea să contribuie în continuare la securitatea energetică și reziliența din Europa.

Astfel, angajamentul nostru de a promova cooperarea energetică în regiune este puternic, atât prin capitalizarea potențialului disponibil pentru producția de energie, cât și prin infrastructura transfrontalieră de transport a energiei. Un exemplu important în această privință este Acordul de Parteneriat Strategic în domeniul dezvoltării și furnizării energiei verzi între Guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, semnat în timpul vizitei Președintelui Aliyev la București, la 17 decembrie 2022. Prin acest Acord, vom dezvolta un cablu submarin pentru energie electrică verde la Marea Neagră, oferind o contribuție valoroasă pentru o securitate energetică europeană mai puternică.

Acest Parteneriat Strategic este totodată în concordanță cu planul REPowerEU și va consolida creșterea economică, securitatea, reziliența și acțiunile climatice pentru Europa și pentru partenerii noștri.

Doamnelor și domnilor,

Cooperarea energetică între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Azerbaidjan, pe de altă parte, are o prioritate strategică și, mai mult decât atât, este cerută de logica pieței.

Dați-mi voie să vă reasigur de angajamentul solid și continuu al țării mele pentru cooperarea regională, ca modalitate de a găsi soluții sustenabile la provocări comune, în mod particular pentru securitatea noastră energetică comună.

Vă mulțumesc!


 

Mister President Ilham Aliyev,

Madam Commissioner Kadri Simson,

Distinguished Ministers, High Officials and Representatives,

First of all, thank you for the opportunity to address this prestigious annual meeting dedicated to the Southern Gas Corridor. I am delighted and honoured to be with you today.

This is already Romania’s sixth participation and I would like to thank in particular President Ilham Aliyev for extending the invitation and for hosting us in Baku.

The Southern Gas Corridor has proven beyond any doubt, in the two years since it became operational, its strategic importance to Europe’s energy security.

We have to commend all those who showed vision, political will and determination to make this Corridor a reality.

The Corridor becomes even more important at this particular time, when Russia’s war of aggression against Ukraine has drastically changed the geopolitical context, especially when we talk about energy security. Against this background, the European Union and the Member States have taken decisive steps to substantially reduce the dependence on unreliable gas sources, as they carry a geopolitical price tag that is just too high to pay.

This strategic course of action towards trustworthy partners such as Azerbaijan, has been long advocated by Romania.

And we have enjoyed the benefits of the Strategic Partnership between Romania and Azerbaijan, since its launch in 2009.

The answers to Europe’s energy questions involve solidarity, regional cooperation and diversification of sources and transport routes. These are key principles, which are encapsulated by projects such as the Southern Gas Corridor.

Ladies and Gentlemen,

We have all faced unprecedented energy challenges in 2022: gas shortages or lack of affordable gas supplies, price volatility, market turbulence. These challenges required complex policies and regulatory shifts. The gas from Azerbaijan, delivered through the Southern Corridor, came as a safety net for many states in the region.

The assurances given by Azerbaijan, personally by President Aliyev, on the availability of Caspian gas for the European market, have provided much-needed stability and predictability at a very stressful juncture for the markets. The conclusion of the Memorandum of Understanding on a Strategic Partnership in the field of Energy signed by the European Union and Azerbaijan in July 2022 opens the way for further cementing the role of the Southern Corridor as an essential component of the EU’s diversification strategy.

Since the very beginning, Romania has recognized the important contribution that Azerbaijan and the Southern Gas Corridor bring to fulfilling Europe’s energy needs.

Romania has pledged its continuous commitment to be part of the efforts aimed at developing and expanding the Corridor towards new markets in Central and South-East Europe. And we remain highly interested in accessing additional volumes of Caspian gas to cover our own growing national consumption.

Ladies and Gentlemen,

In recent years, my country has made substantial investments in developing gas transit capacity and connectivity with neighbouring countries.

First, we have laid a brand-new transport infrastructure across Romania – the so-called BRUA gas pipeline – and completed the upgrade of interconnectors with Bulgaria and Hungary.

Second, Romania’s Transgaz has joined forces with gas transmission system operators in Greece, Bulgaria, and Hungary for the development of the Vertical Corridor. The renewed Memorandum of Understanding signed by the four companies in December 2022 will enable bi-directional gas flows between South and Central Europe, through Romania, enhancing the security of supply in the whole region.

Third, since January 2022, and also as a result of investments made by the Romanian gas transmission operator, the Trans-Balkan gas pipeline can operate in reverse-flow mode. This provides an alternative supply route to gas volumes from Azerbaijan, through Türkiye, Bulgaria, and Romania, and onwards to markets downstream.

And fourth – I would like to highlight here an important project for Romania, which carries a strategic significance to our neighbour, the Republic of Moldova: the gas pipeline connecting the Romanian gas network to the capital city of Chișinău has been commissioned in October 2021 and is now fully operational. The pipeline can carry enough gas to cover the yearly consumption of right-bank Moldova.

Summing up – all these consistent efforts and solid investments made by Romania offer solid options for expanding the Southern Gas Corridor towards new markets in South-East and Central Europe.

This is a win-win situation: the geography of Azerbaijan gas exports is diversifying, while strengthening Europe’s energy security.

Dear Participants,

Natural gas remains a critical complementary element in supporting the decarbonisation process. Within the European Union, Romania has been actively advocating for the inclusion of natural gas and nuclear energy in the green taxonomy, as essential technologies in the transition process to a carbon-free economy. We thus see a predictable and long-term use of natural gas in the European Union’s economy.

Romania is currently a significant producer of hydrocarbons in Europe, a role that we intend to enhance with the gas reserves already discovered in the Black Sea. Moreover, additional substantial volumes will become available in 2026-2027. Romania will be able to contribute further to the energy security and resilience in Europe.

Thus, our engagement in promoting energy cooperation in the region is strong, both through capitalizing on available energy production potential and on cross-border energy transport infrastructure. An important example in this respect is the Agreement on Strategic Partnership in the field of green energy development and transmission between the Governments of Azerbaijan, Georgia, Romania, and Hungary, signed during the visit of President Aliyev to Bucharest, on 17 December 2022. Through this Agreement, we will develop a Black Sea Green Electricity submarine cable, providing valuable contributions to a stronger European energy security.

This Strategic Partnership is also in line with the REPowerEU plan and will strengthen economic growth, security, resilience and climate action for Europe and for our partners.

Ladies and Gentlemen,

Energy cooperation between the European Union and its Member States on one hand, and Azerbaijan on the other hand, has strategic priority and, furthermore, is required by the logic of the market.

Let me reassure you of my country’s solid and continuous commitment to regional cooperation as the way to finding sustainable solutions to common challenges, in particular for our common energy security.

Thank you very much!

Exclusiv

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

Publicat

pe

De

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor

În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o reformă curajoasă și nici printr-un lider vizionar, ci printr-un spectacol grotesc: Curtea Constituțională a anulat integral primul tur al alegerilor prezidențiale. Motivul oficial: TikTok s-a transformat, potrivit autorităților, în armă de manipulare hibridă în favoarea candidatului suveranist Călin Georgescu.

Nu mitinguri fraudate, nu saci de voturi dispăruți, nu buletine tipărite în garaj. Nu. Algoritmi, boți și „actori ostili externi”.
Democrația românească nu ar fi căzut la urne, ci în feed-ul de TikTok.

Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și rapoartele SRI, SIE, STS au completat tabloul oficial: mecanismele de moderare ale TikTok au eșuat în a marca și trata corect conținutul electoral, permițând o amplificare artificială, disproporționată, a unui singur candidat în raport cu restul.

Întrebarea care arde însă dincolo de comunicate și rapoarte este simplă:
Când aperi democrația și când, de fapt, o confisți în numele „securității naționale” și al „integrității procesului electoral”?

Bruxelles-ul moralist: „Vă protejăm de voi înșivă, prin algoritmi curați”

Versiunea oficială de la București și Bruxelles este bine împachetată: România ar fi fost victima unei operațiuni hibride, iar statul – ghidat de lumina regulamentelor europene și a Actului privind Serviciile Digitale (DSA) – ar fi intervenit eroic.

Pe limbaj de pamflet, rețeta arată așa:
– algoritmul devine noul bau-bau;
– DSA devine noua bâtă de „igienizare a discursului”;
– iar cetățeanul este considerat prea slab pentru a discerne singur, deci trebuie „protejat” prin ștergeri, limitări, etichetări și, la nevoie, prin anularea votului.

Așa se naște doctrina de „democrație defensivă”: dacă nu iese cine trebuie, înseamnă că au greșit algoritmii, nu partidele.

Washington-ul nervos: Congresul descoperă „exportul de cenzură” made in UE

Ceea ce părea o criză internă românească a devenit, peste ocean, probă într-un dosar mult mai mare. Sub conducerea lui Jim Jordan (R-OH), președintele Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanților, Congresul SUA a început să scormonească în culisele relației dintre Comisia Europeană și giganții tech.

Din scrisorile oficiale și citațiile transmise către TikTok, Meta și celelalte mari platforme online (a se vedea corespondența publicată de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților), reiese, potrivit lui Jordan, că:

  • companiile de tehnologie au pus la dispoziția Congresului mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și cu statele membre ale UE;
  • aceste documente indică, în viziunea Comisiei Judiciare, amploarea unei campanii globale de cenzură orchestrate de Bruxelles;
  • UE ar fi constrâns platformele să elimine discurs legal, să-și rescrie politicile de moderare la nivel global și să impună restricții de exprimare nu doar pentru europeni, ci și pentru utilizatorii americani;
  • în loc să-și revizuiască abordarea, Comisia Europeană ar părea că își dublează eforturile de cenzură, încercând în același timp să le ascundă de public;
  • până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să formuleze, în percepția anchetatorilor din Congres, o respingere convingătoare a dovezilor prezentate.

În acest decor, România devine cazul-șoc:
țară membră UE, alegeri anulate, rețea socială chineză, „actori ostili externi” – o combinație perfectă pentru a arăta cum se îmbină cenzura politică, geopolitica și ingineria algoritmică.

Mesajele care se autodistrug: „transparența” UE intră pe Signal și dispare

În martie 2026, ancheta Congresului SUA a făcut un salt exploziv. Au fost emise citații oficiale (subpoenas) către TikTok, Meta, Alphabet, Microsoft, OpenAI, xAI și alți giganți, după ce a apărut numele lui Prabhat Agarwal, șeful echipei de aplicare a DSA în cadrul Comisiei Europene.

Potrivit documentelor invocate public de Comisia Judiciară, Agarwal le-ar fi sugerat colegilor să folosească aplicații de mesagerie criptată cu funcții de auto-ștergere (precum Signal) atunci când se comunică dispoziții sensibile către reprezentanții platformelor online și către responsabili de la nivel național din statele membre.

Concluziile provizorii formulate de Comisia Judiciară a Congresului SUA:

  • Obstrucționarea anchetei: oficiali europeni ar fi încercat să-și șteargă urmele, făcând dificilă reconstituirea presiunilor puse pe companiile tech;
  • Cenzura extrateritorială: prin amenințarea cu amenzi până la 6% din cifra de afaceri globală, DSA devine, din perspectiva Congresului, o ghilotină financiară care împinge platformele să limiteze discursul politic inclusiv pentru utilizatorii americani, ocolind Primul Amendament.

Pe scurt: reglementăm în numele „transparenței”, dar vorbim pe canale care își șterg singure memoria. Iar România este primul loc unde efectele acestui dans opac se văd direct în urne.

România, prinsă la mijloc între două dogme care nu se suportă

Dincolo de jargonul juridic, conflictul este de fapt unul între două dogme politice ireconciliabile:

  1. Dogma Bruxelles-ului: „Democrația trebuie apărată, dacă e nevoie, chiar de deciziile propriilor cetățeni, cu ajutorul experților, al regulatorilor și al algoritmilor controlați.”
  2. Dogma Washington-ului (aripa Jordan): „Libertatea de exprimare este aproape absolută; cine controlează moderarea și penalizează discursul face cenzură politică, nu protecție democratică.”

Cazul alegerilor din România este transformat în afiș de campanie pentru ambele tabere:

  • Pentru Comisia Europeană și autoritățile de la București, România devine demonstrația practică a faptului că, fără intervenție fermă, algoritmii și campaniile obscure pot deturna votul.
  • Pentru Congresul SUA, România este proba vie că, sub pretextul „combaterii dezinformării”, un aparat birocratic poate legitima anularea votului popular atunci când rezultatul nu convine.

Utilizatorul român, captiv într-o bulă filtrată, cu buletin și buletin de vot

Pentru România, efectele se simt pe trei niveluri majore:

  1. Credibilitate instituțională: Rapoartele serviciilor secrete și decizia Curții Constituționale se află sub lupa unei investigații externe. Dacă ancheta Congresului SUA va sugera că deciziile de moderare ale TikTok au fost influențate sau deturnate de canale neoficiale ale unor oficiali europeni, legitimitatea anulării alegerilor riscă să se prăbușească, transformând „apărarea democrației” în abuz transnațional de putere.
  2. Subordonare tehnologică: Platformele sociale aplică deja setări și filtre speciale pentru spațiul european. Utilizatorul român riscă să trăiască într-o bulă informațională puternic filtrată, în care ceea ce nu trece de grila reglementatorilor nu mai apare în feed – nu pentru că nu există, ci pentru că a fost etichetat ca „risc”, „dezinformare”, „conținut problematic”.
  3. Precedent electoral periculos: Reluarea alegerilor deschide o cutie a Pandorei. De acum înainte, de fiecare dată când un candidat „neconvenabil” obține o victorie organică prin canale alternative, narațiunea „interferenței algoritmice” poate fi scoasă din sertar pentru a cere invalidarea rezultatului.

Cine stăpânește algoritmul, stăpânește democrația

Anularea alegerilor din România nu este un accident izolat, ci primul mare seism produs de coliziunea dintre:

  • legile statelor naționale,
  • regulamentele Uniunii Europene,
  • algoritmii platformelor globale,
  • și ambițiile politice de la Washington și Bruxelles.

În timp ce Bruxelles-ul invocă „securitatea națională” și „integritatea alegerilor”, Washington-ul acuză apariția unui aparat global de cenzură. La mijloc rămâne cetățeanul român – primul alegător dintr-o democrație declarată matură căruia i s-a spus, practic:
„Votul tău e valabil… până când algoritmii și birocrații decid că nu mai este.”

Cenzura nu mai poartă uniformă, nu mai închide tipografii și nu mai confiscă ziare de pe tarabe. Cenzura de azi vine cu logo de platformă, interfață prietenoasă, politici de „siguranță”, mesaje criptate care se auto-șterg și, la final, cu puterea de a reseta urnele.

2026-03-16-jdj-to-meta-zuckerberg-re-preservation 2026-03-16-jdj-to-tiktok-custodian-of-records-re-preservation

Tabel sintetic: Războiul narativelor pe spinarea României

Aspect Bruxelles și București – „Democrație defensivă” Congresul SUA (Jim Jordan & co.) – „Libertate vs. cenzură”
Interpretarea cazului România Protecție a securității naționale și a integrității alegerilor Exemplu de abuz de reglementare și anulare a votului sub pretext digital
Rolul DSA Cadru legitim de transparență și responsabilizare a platformelor Pârghie de șantaj financiar și export de cenzură la nivel global
Rolul TikTok și al platformelor Vinovate de încălcarea normelor electorale și de amplificare nejustă a unui candidat Victime ale presiunii politice a UE, forțate să limiteze discurs legal
Algoritmii Vector de dezinformare și risc de securitate ce trebuie controlați Pretext comod pentru intervenții politice și control asupra opoziției
Anularea alegerilor Măsură „excepțională, dar necesară” pentru a salva democrația Semn de capturare a procesului electoral de către birocrați și regulatorii UE
Poziția României Stat „protejat” în războiul informațional Cobai într-un experiment de cenzură transnațională
Mesaj către cetățean „Te apărăm de manipulare, ai încredere în instituții și în reguli stricte” „Ți-au anulat votul în numele unei corectitudini algoritmice foarte discutabile”

(Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Publicat

pe

De

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă ceea ce instituția ar fi trebuit să facă din oficiu: să sesizeze încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu.

Acolo unde, pe hârtie, ar trebui să existe „condiții optime de lucru pentru personalul MAI”, în realitate polițiștii își desfășoară activitatea zilnic într-un mediu care le pune în pericol sănătatea și siguranța. Nu vorbim despre mofturi, ci despre un amestec de neglijență, indiferență și dispreț față de cei care duc, efectiv, greul muncii de zi cu zi.

O adresă și un dosar: așa arată „grija” sistemului față de propriii oameni

Demersul sindicatului nu a putut fi îngropat sub preș. Prin adresa nr. 915163/2026, Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) comunică faptul că, în urma sesizărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Sibiu a dispus declanșarea cercetării prealabile privind respectarea obligațiilor legale la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.

Tradus din birocrată în română: după ce polițiștii au tras semnalul de alarmă prin sindicat, IPJ Sibiu s-a văzut obligat să mimeze, deocamdată, trezirea. S-a descoperit, brusc, că poate ar trebui verificat dacă nu cumva normele de securitate și sănătate în muncă sunt călcate în picioare chiar acolo unde polițiștii își riscă sănătatea.

Condițiile de muncă ale polițistului nu sunt moft: dar sistemul le tratează ca pe o glumă proastă

„Diamantul” repetă răspicat un adevăr care, în mod normal, ar trebui să fie banal: condițiile de muncă ale polițistului nu sunt un moft, ci o obligație a instituției.

Realitatea însă arată altfel:
– polițistul e bun la intervenții, la reținerea infractorilor, la asumat riscuri;
– dar când vine vorba de aer respirabil, spații sigure, igienă și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, brusc totul devine „vedem”, „analizăm”, „cercetăm prealabil”.

Acolo unde condițiile sunt încălcate, sindicatul este obligat să facă ceea ce ar trebui să fie reflex instituțional: să sesizeze, să insiste și să urmărească până la capăt. Fără presiunea sindicatelor, multe „centre de reținere” ar rămâne, liniștite, centre de risc maxim pentru propriii polițiști.

Vocea din teren versus zidul de beton din birouri: cine chiar apără polițistul?

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” își exprimă deschis recunoștința față de colegii care au semnalat situațiile de la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu. Ei sunt cei care văd zilnic realitatea: infiltrații, igrasie, instalații precare, spații improprii, norme de securitate și sănătate în muncă tratate ca niște recomandări opționale.

„Sunteți vocea din teren, iar noi vă suntem scutul” – transmite sindicatul. O frază care sună frumos, dar care, din păcate, spune și altceva: fără vocea din teren și fără „scutul” sindical, instituția i-ar lăsa pe polițiști exact unde sunt acum – între pereți care crapă și rapoarte care mint.

Scut sindical, armură de hârtie instituțională: cât valorează o viață de polițist într-un centru de arest?

Faptul că a fost nevoie de sesizarea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și de o adresă oficială a Direcției Control Intern, cu număr de înregistrare și formulări seci, arată cât de puțin contează, în practică, sănătatea și siguranța polițistului.

Instituția funcționează după principiul:
– până nu există sesizare, „nu știm”;
– până nu există scandal, „nu e problemă”;
– până nu se cer hârtii, „merge și-așa”.

Iar când, în sfârșit, se mișcă ceva, totul începe cu „cercetare prealabilă”, nu cu „remediere imediată”.

Până când normele de securitate și sănătate în muncă vor fi aplicate pentru polițiști cu aceeași strictețe cu care sunt aplicate legea și regulamentele pentru cetățeni, rămâne valabilă formula amar de exactă a „Diamantului”:

polițiștii sunt vocea din teren, sindicatul le este scutul.
Instituția, în schimb, prea des rămâne doar un zid rece, pe care se lipește o adresă cu număr și semnătură. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Publicat

pe

De

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă

Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță, dezvăluie Sindicatul Europol. În mai puțin de patru zile de la momentul în care ministrul interimar al muncii a aruncat în „transparență decizională” proiectul noii Legi a salarizării – la solicitarea Președintelui României, ca să se bifeze frumos și la capitolul „implicarea Cotrocenilor” – Guvernul a ajuns în postura penibilă de a fi redus la rangul de „martor asistent” în propriul circ legislativ.

Executivul, care se visa mare reformator al sistemului bugetar, a ajuns să privească de pe tușă cum instanța îi scoate siguranțele de la panoul de comandă chiar pe tema de care se lăuda mai tare: „noua Lege a salarizării”.

Curtea de apel București trage cablul din priză: consultarea este suspendată oficial

Totul a pornit de la o acțiune în instanță introdusă de Federația Sanitar, care a decis să nu mai înghită „consultarea publică” făcută în stil „repede, prost și pe tăcute”. Ca urmare a acestei acțiuni, Curtea de apel București a emis o ordonanță președințială prin care:

  • suspendă procedura de consultare publică a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice;
  • stabilește că măsura produce efecte până la soluționarea cauzei pe fond.

Cu alte cuvinte, tot mecanismul de consultare publică, așa cum a fost el șmecherește pus în mișcare de Guvern, a fost pus pe pauză, cu ștampilă de instanță. Nu s-a mai mers pe clasicul „lasă, că merge și-așa”, ci pe „stop, vedem întâi dacă e legal ce încercați să vindeți drept reformă”.

Guvernul primește lecția de bază: nu reformezi bugetarii călcând legea în picioare

În funcție de modul în care va fi soluționată cauza pe fond, Guvernul României riscă să primească, negru pe alb, un mesaj pe care nici cel mai talentat consilier de imagine nu-l poate parfuma:

  • nu poți pretinde că reformezi sistemul bugetar ignorând legea;
  • nu poți mima consultarea publică bifând niște proceduri formale;
  • nu poți impune decizii cu impact asupra a sute de mii de angajați din sectorul public fără un dialog real.

După cum subliniază Sindicatul Europol, orice reformă serioasă trebuie:

  • construită transparent;
  • făcută cu respectarea cadrului legal;
  • bazată pe un dialog real cu organizațiile sindicale, nu pe simulări administrative și consultări de fațadă, puse pe site cât să treacă de ochiul neavizat.

Spectacolul de „democrație de carton”, în care Guvernul întreabă de formă și decide de fapt, a ajuns în fața instanței, iar instanța a decis să dea cu decorul de pereți până se lămurește dacă piesa respectă sau nu legea.

„Marea reformă” parcată la dosar: întregul traseu al legii este în aer

Ca efect direct al ordonanței președințiale emise de Curtea de apel București, întregul parcurs de adoptare a noii Legi a salarizării este suspendat. Proiectul care trebuia să regleze salariile personalului plătit din fonduri publice a fost trimis, elegant, la colț, să aștepte.

Decizia nu este definitivă:

  • hotărârea Curții de apel București poate fi atacată cu recurs;
  • termenul pentru recurs este de 5 zile de la comunicare.

Până una-alta, Guvernul nu mai poate continua, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, procedura de consultare publică pe care a încercat să o ruleze pe modul „formal, rapid și, dacă se poate, pe șest”.

De la „reformă istorică” la „martor asistent”: anatomia unei aroganțe birocratice

Situația de azi, așa cum reiese din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol și din acțiunea Federației Sanitar, arată un Executiv care a încercat să:

  • dea impresia că ascultă societatea, dar să evite dialogul real cu sindicatele;
  • treacă pe repede înainte o lege cu impact uriaș asupra a sute de mii de bugetari;
  • se ascundă în spatele formulei „transparență decizională”, fără să respecte spiritul ei: participarea efectivă a celor afectați.

Rezultatul: Guvernul se vede obligat să asiste, ca un figurant cu obligație de prezență, la derularea unui proces care îi verifică tocmai corectitudinea „consultării” cu care se lăuda. Din mare jucător, a devenit spectator de categorie „martor asistent”.

Justiția decide, sindicatele veghează, Guvernul așteaptă cu pixul în aer

Parcursul procesului va fi urmărit pas cu pas de organizațiile sindicale – Federația Sanitar, care a inițiat acțiunea, și Sindicatul Europol, care a dezvăluit public blocajul. Acestea anunță că vor informa în dinamică privind finalitatea cauzei, mai ales în condițiile în care decizia Curții de apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Până la o soluție pe fond și până la eventuala judecare a recursului, Legea salarizării stă cu frâna trasă, iar Guvernul are o ocazie rară: să priceapă că „reforma” făcută prin mimă, prin șmecherii de calendar și prin consultări de fațadă nu trece testul unei instanțe care chiar citește legea. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv3 ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv3 ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv3 ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusivo zi ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusivo zi ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusivo zi ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusivo zi ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv2 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv2 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv2 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv3 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv3 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv3 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv