Featured
Alocuțiunea susținută de Președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul deschiderii oficiale a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut vineri, 3 februarie 2023, la Baku, Republica Azerbaidjan, o alocuțiune în cadrul deschiderii oficiale a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.
Vă prezentăm în continuare alocuțiunea Președintelui României din cadrul evenimentului (traducerea în limba română și textul original în limba engleză):
Stimate domnule Președinte Ilham Aliyev,
Stimată doamnă Comisar Kadri Simson,
Distinși Miniștri, Înalți Oficiali și Reprezentanti,
În primul rând, vă mulțumesc pentru oportunitatea de a mă adresa dumneavoastră în această prestigioasă întâlnire anuală dedicată Coridorului Sudic de Gaze. Sunt încântat și onorat să fiu astăzi alături de dumneavoastră.
Aceasta este deja a șasea participare a României și aș dori să îi mulțumesc în particular Președintelui Ilham Aliyev pentru invitație si pentru găzduirea noastră la Baku.
Coridorul Sudic de Gaze și-a demonstrat, dincolo de orice dubiu, în cei doi ani de când este operațional, importanța strategică pentru securitatea energetică a Europei. Trebuie să îi salutăm în mod particular pe toți cei care au dat dovadă de viziune, voință politică și hotărâre pentru a face din acest Coridor o realitate.
Acest Coridor devine cu atât mai important acum, când războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat în mod drastic contextul geopolitic, în special atunci când ne referim la securitate energetică. În acest context, Uniunea Europeană și Statele Membre au întreprins pași decisivi pentru a reduce substanțial dependența de gaz provenit din surse nesigure, deoarece acesta vine cu un cost geopolitic mult prea mare.
Această orientare strategică în favoarea unor parteneri de încredere, cum este cazul Azerbaidjanului, a fost de mult timp susținută de către România.
Iar noi ne-am bucurat de beneficiile Parteneriatului Strategic dintre România și Azerbaidjan de la momentul lansării acestuia în 2009.
Răspunsurile la întrebările Europei în materie de energie necesită solidaritate, cooperare regională și o diversificare a surselor și rutelor de transport. Acestea sunt principii cheie care sunt înglobate în proiecte precum Coridorul Sudic de Gaze.
Doamnelor și Domnilor,
Cu toți am avut de înfruntat provocări energetice fără precedent în 2022: deficit de gaz sau lipsa unor surse de gaz la un preț accesibil, fluctuații ale prețului, turbulențe în piață. Aceste provocări au necesitat politici complexe și schimbări de reglementări. Gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranță pentru multe state din regiune.
Asigurările date de Azerbaidjan, în mod personal de către Președintele Aliyev, în ceea ce privește disponibilitatea gazului caspic pentru piața europeană, au oferit o atât de necesară stabilitate și predictabilitate într-o perioadă critică pentru piețe. Încheierea Memorandumului de Înțelegere asupra Parteneriatului Strategic în domeniul energiei, semnat de către Uniunea Europeană și Azerbaidjan în iulie 2022, deschide calea pentru consacrarea suplimentară a rolului Coridorului Sudic ca element esențial în strategia de diversificare a UE.
De la bun început, România a recunoscut contribuția importantă pe care Azerbaidjanul și Coridorul Sudic de Gaze o au în acoperirea nevoilor energetice ale Europei.
România a oferit garanția angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte și să extindă Coridorul către noi piețe în Europa Centrală și de Sud-Est. Rămânem puternic interesați în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru național aflat în creștere.
Doamnelor și Domnilor,
În ultimii ani, țara mea a făcut investiții substanțiale în dezvoltarea capacității de transport a gazului, dar și în conectivitatea cu țările vecine.
În primul rând, am construit o infrastructură nouă de transport de-a lungul României – conducta de gaz BRUA – și am finalizat extinderea interconectorilor cu Bulgaria și Ungaria.
În al doilea rând, compania română Transgaz și-a unit forțele cu operatorii sistemelor de transmisie de gaz din Grecia, Bulgaria și Ungaria, pentru a dezvolta Coridorul Vertical. Memorandumul de Înțelegere actualizat și semnat de cele patru companii în decembrie 2022 va permite un flux de gaze bidirecțional între sudul și centrul Europei, prin România, îmbunătățind securitatea furnizării în toată regiunea.
În al treilea rând, începând din ianuarie 2022 și ca urmare a investițiilor făcute de operatorul român de furnizare a gazului, conducta de gaz Trans-Balkan poate opera în regim de flux invers. Acest lucru oferă o alternativă pentru lanțul de furnizare a volumelor de gaze din Azerbaidjan, prin Turcia, Bulgaria și România, dar și mai departe pentru piețe în aval.
Iar în al patrulea rând, aș dori să subliniez aici un proiect important pentru România, care are o semnificație strategică pentru vecinul nostru, Republica Moldova: conducta de gaz care conectează rețeaua românească de gaz cu capitala Chișinău a fost dată în folosință în octombrie 2021 și este acum pe deplin funcțională. Conducta poate transporta suficient gaz pentru a acoperi consumul anual al Republicii Moldova pe malul drept.
În concluzie, toate aceste eforturi susținute și investiții solide făcute de România oferă opțiuni solide pentru extinderea Coridorului Sudic de Gaze către noi piețe în Europa Centrală și de Sud-Est. Aceasta este o situație reciproc avantajoasă: geografia exporturilor de gaz din Azerbaidjan se diversifică, în timp ce securitatea energetică a Europei este întărită.
Dragi participanți,
Gazul natural rămâne un element critic complementar în sprijinul procesului de decarbonizare. În cadrul Uniunii Europene, România a militat activ pentru includerea gazului natural și a energiei nucleare în taxonomia verde, ca tehnologii esențiale în procesul de tranziție spre o economie fără carbon. Din acest motiv, noi vedem o utilizare predictibilă și pe termen lung a gazului natural în economia UE.
România este în momentul de față un producător important de hidrocarburi în Europa, un rol pe care intenționăm să îl dezvoltăm cu rezervele de gaz deja descoperite în Marea Neagră. În plus, volume adiționale substanțiale vor deveni disponibile în 2026-2027. România va putea să contribuie în continuare la securitatea energetică și reziliența din Europa.
Astfel, angajamentul nostru de a promova cooperarea energetică în regiune este puternic, atât prin capitalizarea potențialului disponibil pentru producția de energie, cât și prin infrastructura transfrontalieră de transport a energiei. Un exemplu important în această privință este Acordul de Parteneriat Strategic în domeniul dezvoltării și furnizării energiei verzi între Guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, semnat în timpul vizitei Președintelui Aliyev la București, la 17 decembrie 2022. Prin acest Acord, vom dezvolta un cablu submarin pentru energie electrică verde la Marea Neagră, oferind o contribuție valoroasă pentru o securitate energetică europeană mai puternică.
Acest Parteneriat Strategic este totodată în concordanță cu planul REPowerEU și va consolida creșterea economică, securitatea, reziliența și acțiunile climatice pentru Europa și pentru partenerii noștri.
Doamnelor și domnilor,
Cooperarea energetică între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Azerbaidjan, pe de altă parte, are o prioritate strategică și, mai mult decât atât, este cerută de logica pieței.
Dați-mi voie să vă reasigur de angajamentul solid și continuu al țării mele pentru cooperarea regională, ca modalitate de a găsi soluții sustenabile la provocări comune, în mod particular pentru securitatea noastră energetică comună.
Vă mulțumesc!
Mister President Ilham Aliyev,
Madam Commissioner Kadri Simson,
Distinguished Ministers, High Officials and Representatives,
First of all, thank you for the opportunity to address this prestigious annual meeting dedicated to the Southern Gas Corridor. I am delighted and honoured to be with you today.
This is already Romania’s sixth participation and I would like to thank in particular President Ilham Aliyev for extending the invitation and for hosting us in Baku.
The Southern Gas Corridor has proven beyond any doubt, in the two years since it became operational, its strategic importance to Europe’s energy security.
We have to commend all those who showed vision, political will and determination to make this Corridor a reality.
The Corridor becomes even more important at this particular time, when Russia’s war of aggression against Ukraine has drastically changed the geopolitical context, especially when we talk about energy security. Against this background, the European Union and the Member States have taken decisive steps to substantially reduce the dependence on unreliable gas sources, as they carry a geopolitical price tag that is just too high to pay.
This strategic course of action towards trustworthy partners such as Azerbaijan, has been long advocated by Romania.
And we have enjoyed the benefits of the Strategic Partnership between Romania and Azerbaijan, since its launch in 2009.
The answers to Europe’s energy questions involve solidarity, regional cooperation and diversification of sources and transport routes. These are key principles, which are encapsulated by projects such as the Southern Gas Corridor.
Ladies and Gentlemen,
We have all faced unprecedented energy challenges in 2022: gas shortages or lack of affordable gas supplies, price volatility, market turbulence. These challenges required complex policies and regulatory shifts. The gas from Azerbaijan, delivered through the Southern Corridor, came as a safety net for many states in the region.
The assurances given by Azerbaijan, personally by President Aliyev, on the availability of Caspian gas for the European market, have provided much-needed stability and predictability at a very stressful juncture for the markets. The conclusion of the Memorandum of Understanding on a Strategic Partnership in the field of Energy signed by the European Union and Azerbaijan in July 2022 opens the way for further cementing the role of the Southern Corridor as an essential component of the EU’s diversification strategy.
Since the very beginning, Romania has recognized the important contribution that Azerbaijan and the Southern Gas Corridor bring to fulfilling Europe’s energy needs.
Romania has pledged its continuous commitment to be part of the efforts aimed at developing and expanding the Corridor towards new markets in Central and South-East Europe. And we remain highly interested in accessing additional volumes of Caspian gas to cover our own growing national consumption.
Ladies and Gentlemen,
In recent years, my country has made substantial investments in developing gas transit capacity and connectivity with neighbouring countries.
First, we have laid a brand-new transport infrastructure across Romania – the so-called BRUA gas pipeline – and completed the upgrade of interconnectors with Bulgaria and Hungary.
Second, Romania’s Transgaz has joined forces with gas transmission system operators in Greece, Bulgaria, and Hungary for the development of the Vertical Corridor. The renewed Memorandum of Understanding signed by the four companies in December 2022 will enable bi-directional gas flows between South and Central Europe, through Romania, enhancing the security of supply in the whole region.
Third, since January 2022, and also as a result of investments made by the Romanian gas transmission operator, the Trans-Balkan gas pipeline can operate in reverse-flow mode. This provides an alternative supply route to gas volumes from Azerbaijan, through Türkiye, Bulgaria, and Romania, and onwards to markets downstream.
And fourth – I would like to highlight here an important project for Romania, which carries a strategic significance to our neighbour, the Republic of Moldova: the gas pipeline connecting the Romanian gas network to the capital city of Chișinău has been commissioned in October 2021 and is now fully operational. The pipeline can carry enough gas to cover the yearly consumption of right-bank Moldova.
Summing up – all these consistent efforts and solid investments made by Romania offer solid options for expanding the Southern Gas Corridor towards new markets in South-East and Central Europe.
This is a win-win situation: the geography of Azerbaijan gas exports is diversifying, while strengthening Europe’s energy security.
Dear Participants,
Natural gas remains a critical complementary element in supporting the decarbonisation process. Within the European Union, Romania has been actively advocating for the inclusion of natural gas and nuclear energy in the green taxonomy, as essential technologies in the transition process to a carbon-free economy. We thus see a predictable and long-term use of natural gas in the European Union’s economy.
Romania is currently a significant producer of hydrocarbons in Europe, a role that we intend to enhance with the gas reserves already discovered in the Black Sea. Moreover, additional substantial volumes will become available in 2026-2027. Romania will be able to contribute further to the energy security and resilience in Europe.
Thus, our engagement in promoting energy cooperation in the region is strong, both through capitalizing on available energy production potential and on cross-border energy transport infrastructure. An important example in this respect is the Agreement on Strategic Partnership in the field of green energy development and transmission between the Governments of Azerbaijan, Georgia, Romania, and Hungary, signed during the visit of President Aliyev to Bucharest, on 17 December 2022. Through this Agreement, we will develop a Black Sea Green Electricity submarine cable, providing valuable contributions to a stronger European energy security.
This Strategic Partnership is also in line with the REPowerEU plan and will strengthen economic growth, security, resilience and climate action for Europe and for our partners.
Ladies and Gentlemen,
Energy cooperation between the European Union and its Member States on one hand, and Azerbaijan on the other hand, has strategic priority and, furthermore, is required by the logic of the market.
Let me reassure you of my country’s solid and continuous commitment to regional cooperation as the way to finding sustainable solutions to common challenges, in particular for our common energy security.
Thank you very much!
Exclusiv
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane de euro cu binecuvântarea Guvernului, deși legile și studiile de mediu erau încă „la dospit”. În timp ce fermierii privesc cerul cu deznădejde, autoritățile raportează hectare protejate cu rigla pe hartă, într-un spectacol de magie bugetară unde iodura de argint contează mai puțin decât „arginții” din contracte.
H.G. 744/2008: „Oracolul” care a văzut banii înaintea legii
Dacă credeai că timpul curge doar într-o singură direcție, înseamnă că nu ai lucrat niciodată la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină (AASNACP). Potrivit unui memoriu exploziv privind vulnerabilitățile H.G. nr. 744/2008, consultat de redacția noastră, Statul Român a reușit performanța metafizică de a finanța o întreagă etapă a programului (etapa a IX-a) înainte ca legile de bază să existe în Monitorul Oficial.
Mai exact, în timp ce Executivul semna vesel cecul de peste 21 de milioane de lei (din care 6 milioane doar pentru „Unitatea Pilot” Prahova), Legea nr. 173/2008, care trebuia să reglementeze aceste intervenții, încă se odihnea prin sertare, fiind publicată abia în octombrie 2008. Normele metodologice? Acelea au apărut prin 2009. Practic, s-a tras cu rachete „pe persoană fizică” instituțională, într-un vid legislativ unde singura certitudine era foamea de fonduri publice.
Bilanțul de mediu, lăsat pe „mâine”, deși rachetele zburau „azi”
Într-o țară normală, mai întâi verifici dacă substanțele pe care le arunci în atmosferă nu otrăvesc pământul și abia apoi apeși pe trăgaci. În România descrisă de documentele analizate, logica a fost inversată cu un tupeu de neclintit. H.G. 744/2008 prevedea finanțarea și operarea a 11 puncte de lansare în Prahova, dar monitorizarea iodurii de argint în sol și apă avea termen abia… 31 octombrie 2008.
Este ca și cum ai lansa un medicament pe piață și ai decide să verifici dacă e toxic abia după ce jumătate din populație l-a înghițit deja. „Incisiv de Prahova” subliniază această schizofrenie administrativă: s-au alocat bani pentru modernizări și „studierea comportamentului iodurii de argint” simultan cu exploatarea ei masivă. Rezultatul? O gaură neagră de peste 120 de milioane de euro între 2017 și 2023, justificată prin „succese” pe care nimeni nu le poate vedea pe teren, ci doar în tabelele Excel ale ministerului.
Magia hectarelor fantomă: Când pădurea și asfaltul devin „culturi protejate”
Dacă te iei după comunicatele oficiale, sistemul protejează „milioane de hectare”. Dacă te iei după matematică, protejează doar orgoliile șefilor de la AASNACP. Investigația pornită de solicitarea nr. 111/22.05.2026 scoate la lumină „Tabelul Rușinii”. În 2021, de exemplu, deși zona de protecție reală (ZP) era de doar 403.732 ha, în presă se vindea gogoașa cu 1,5 milioane de hectare „salvate”.
Cum se face această magie? Simplu: se adună tot ce prinde raza de acțiune a sistemului – drumuri, râuri, păduri, case și, probabil, și cuiburile de ciori – și se raportează la hectar. Astfel, costul de 18 euro/ha, trâmbițat ca fiind „mic”, devine în realitate o sumă exorbitantă dacă ne raportăm strict la porumbul sau grâul fermierului care, în final, tot cu paguba rămâne.
ANM și „Scutul” de hârtie: Cine validează marea de iodură?
Memoriul adresat Curții de Conturi și Corpului de Control al Prim-Ministrului ridică o întrebare care dă fiori: ce rol are, de fapt, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) în acest circ? Sunt ei martori tăcuți, simpli furnizori de date radar, sau complici științifici care validează „eficiența” rachetelor fără să aibă studii independente cu zone-martor?
Asociația Producătorilor Agricoli din Prahova, condusă de Adrian Mocanu, cere acum socoteală: unde sunt hărțile GIS, unde sunt datele APIA care să confirme că măcar un singur fir de grâu a fost salvat de aceste explozii costisitoare? Până acum, răspunsurile oficiale par scrise de oracolul din Delfi după o doză dublă de iodură: „nu avem studii care să arate că e rău, deci e bine”.
Concluzie: Un experiment pe banii noștri și pe nervii fermierilor
În timp ce MADR și AASNACP se ascund în spatele unor studii de mediu prăfuite din 2007 și promit altele noi abia după 2026, realitatea din câmp este cruntă. Sistemul Antigrindină a devenit un „stat în stat”, un mecanism opac care își auto-evaluează succesul, își numără singur hectarele și își justifică bugetele prin „rugăciuni tehnologice” adresate norilor.
Dacă Curtea de Conturi și DNA-ul nu vor începe să numere rachetele și hectarele cu aceeași rigoare cu care fermierii își numără pierderile, vom rămâne cu aceeași concluzie amară: în România, singurul lucru care „nu cade” niciodată este bugetul pentru rachete, chiar dacă în urma lor rămâne doar secetă, grindină și o tăcere vinovată din partea instituțiilor de control.
Vom reveni. Pentru că norii trec, dar cifrele rămân.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții. Vom reveni. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! (Cristina T.).
Exclusiv
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată”
Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv de Prahova despre IPJ Prahova și SRPCIV a rupt, deja, masca unei structuri care funcționează mai degrabă ca o moșie feudală decât ca o instituție a statului (aici). BMW făcut praf în „misiune”, Duster de serviciu folosit pe post de taxi de familie, șefi împuterniciți pe viață, examene auto la normă și adrese oficiale prin care Poliția cere presei să își toarne sursele – totul pe bani publici și pe nervii cetățenilor.
Reamintim: IPJ Prahova a îndrăznit să trimită Incisiv de Prahova o adresă prin care cerea indicarea „persoanelor de la care au fost obținute informațiile” despre BMW-ul MAI 59944 făcut epavă. Adică exact ceea ce interzic Legea 504/2002, Constituția și art. 10 CEDO, cu toată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Să rezumăm: „Nu căutăm abuzul, nu căutăm vinovatul. Căutăm gura care a vorbit”.
După acest pumn oficial în gura presei, a venit și pumnul neoficial: amenințările examinatorului Pîrvu Leonard, noua vedetă negativă a SRPCIV Prahova.
Pîrvu Leonard, examinatorul cu „tată la dosar” și „prieteni procurori”
În episoadele anterioare, Incisiv de Prahova a dezvăluit deja cum examinatorul Pîrvu Leonard, transferat disciplinar de la Mizil și reciclat la SRPCIV Prahova, a ajuns să fie implicat într-un grav incident în parcarea Mall Ploiești Sud: în timpul unei probe de mers cu spatele, candidatul a lovit un om. Victima a ajuns la spital. Rutiera a venit, s-au făcut hârtii, dar către public – liniște. Zero transparență, zero explicații, zero asumare.
Noile informații, venite din surse care cunosc bine culisele zonei Mizil și confirmate ca atare de redacția Incisiv de Prahova, conturează însă un tablou și mai urât:
- tatăl lui Pîrvu Leonard lucrează la primăria unei comune din zona Mizil;
- atât acesta, cât și primarul localității respective ar fi cercetați de structurile anticorupție pentru diverse ilegalități;
- Pîrvu Leonard este prieten bun cu Țică George, instructor auto la Școala de Șoferi Sara School Ploiești, și el din zona Mizil;
- aceleași surse susțin că între Pîrvu și Țică s-ar practica „blaturi la traseu” – adică o relație de „cooperare” în favoarea candidaților aduși de instructorul „de la el de-acasă”.
Și dacă vă întrebați de ce a fost „păsuit” examinatorul Pîrvu Leonard după incidentul în care un om a fost lovit, sursele vorbesc despre o altă „coincidență fericită”: prietenia lui cu un ofițer DGA Prahova, tot din zona Mizil, care – potrivit acelorași relatări – nu ar mai lucra astăzi acolo.(sac!)!
Aici, desigur, mingea e în terenul organelor de anchetă: să verifice dacă aceste legături și favoruri există și ce rol au jucat ele în tolerarea derapajelor acestui examinator.
Până atunci, faptele vizibile rămân: un examinator disciplinar mutat, un om lovit la examen, zero transparență publică, zero sancțiuni anunțate clar. O „siguranță rutieră” la mișto.
„Am prieteni procurori, vă dau în judecată!” – manual de intimidare la SRPCIV
După ce Incisiv de Prahova a publicat informații despre episodul de la Mall și despre trecutul său, Pîrvu Leonard nu s-a dus să se uite în oglindă. Conform mai multor persoane, reacția lui a fost una de manual pentru „milițianul de tranziție”:
- ar fi început să „își bage și să își scoată” în stânga și-n dreapta;
- ar fi amenințat că va acționa în instanță;
- s-ar fi lăudat că are „prieteni procurori”;
- ar fi încercat, prin ton și limbaj, să transmită același mesaj toxic ca IPJ Prahova prin adresa oficială: „Stați cuminți, că vă închidem gura!”.
Observați linia roșie:
- IPJ Prahova – oficial, cu antet, cere sursele presei, sfidând Constituția și CEDO;
- un examinator al aceleiași structuri – neoficial, prin amenințări, flutură „prieteni procurori” și plângeri în instanță.
Același ADN instituțional: „Nu îndrăzni să vorbești, că vin peste tine”. Și, culmea ironiei, se întâmplă exact în timp ce statul român este obligat, pozitiv, de același art. 10 CEDO să asigure protecție jurnaliștilor și surselor lor.
„Blaturi la traseu” și examene pe bandă rulantă: cum se fabrică haosul pe șosele
Pe fundalul acestor „prieteni procurori”, elementele de context deja dezvăluite de Incisiv de Prahova devin și mai grave:
- la SRPCIV Prahova, șefa Mitrea Nicoleta – impusă în funcție cu sprijin politic, potrivit relatărilor interne – ar forța examinatori să ia 14–15 candidați pe zi, ca să dea bine la București pe hârtie;
- li se cere să „nu îi mai pice din parcare”, chiar și la gafe grave, inclusiv neacordarea de prioritate;
- aceeași Mitrea a fost implicată într-un incident cu două camioane în sensul de la Ana Maria Pop, fiind – spun sursele – mai preocupată de telefon decât de elevul de la volan;
- examinatorul Pîrvu Leonard, mutat disciplinar, lovește un om în timpul unui examen, dosarul se îngroapă în hârtii, iar el se laudă că „dă în judecată”.
Peste toate se așază acuzațiile privind „blaturile” cu Țică George, instructor la Sara School Ploiești, tot din zona Mizil, și „umbra” unui ofițer DGA prieten cu Pîrvu. Facem precizarea esențială: aceste informații sunt prezentate, corect, ca suspiciuni și relatări ale surselor, nu ca verdicte penale. Verdictele le dau anchetatorii – dacă își fac treaba.
Între timp, însă, șoferii cinstiți împart șoseaua cu produse ale acestui sistem: candidați trecuți „pe încredere”, examene făcute pe fugă, examinatori cu trecut dubios și cu prezent agresiv, gata să sugrume, nu să protejeze siguranța rutieră.
IPJ Prahova: miliția noului mileniu, cu CEDO la coș și presa la colț
Amenințările examinatorului Pîrvu Leonard nu sunt un accident izolat, ci o verigă într-un lanț mai lung de reflexe autoritare, pe care Incisiv de Prahova le-a documentat, filă cu filă:
- inspectoratul condus, din 2012 până azi, aproape exclusiv prin împuterniciri, cu aceiași oameni rotiți la infinit;
- BMW de serviciu făcut praf de agenți promovați pe pile, fost muncitor la CFR transformat în „vedetă rutieră” cu epavă la activ;
- Duster „de botez” pentru inspectorul-șef împuternicit Ginel Preda, folosit ca mașină de familie, cu soția și copilul în spate și șoferul IPJ la volan;
- adresă oficială prin care IPJ Prahova cere presei să-și deconspire sursele, în dispreț față de Legea 504/2002 și față de întreaga jurisprudență CEDO privind protecția surselor jurnalistice;
- acum, examinatorul Pîrvu Leonard care se umflă în pene cu „prieteni procurori” și amenință după ce este menționat, în mod documentat, într-o investigație de presă.
Este aceeași cultură instituțională:
„Noi suntem statul, noi decidem cine vorbește, cine tace, cine ia permis, cine ia mașină de serviciu, cine e prieten și cine e dușman. Jurnaliștii? Să stea în banca lor, că avem noi pix, ștampilă, DGA și procurori de partea noastră”.
Presa nu dă surse, dă pe față abuzurile. „Pas cu pas”, cum zicea un clasic încă în viață
Există o veste proastă pentru Pîrvu Leonard, pentru șefii împuterniciți ai IPJ Prahova și pentru toți cei care cred că pot folosi amenințări, adrese ilegale și „prieteni procurori” pe post de bâtă împotriva libertății presei: mecanismul democratic încă funcționează, cel puțin cât timp mai există jurnaliști dispuși să nu se lase.
Incisiv de Prahova a anunțat deja că:
- nu își va trăda sursele, indiferent câte adrese aberante trimite IPJ Prahova;
- nu va opri dezvăluirile, indiferent câte amenințări verbale „cu instanța” vehiculează examinatorii „vedetă”;
- va continua să publice, „pas cu pas”, documentele, poveștile, sesizările și probele care arată cum a fost transformat IPJ Prahova într-o grădiniță de cadre obediente și SRPCIV într-o fabrică de haos pe roți.
Protecția surselor jurnalistice nu este o glumă. Este garantată de Legea 504/2002, de Constituție și de art. 10 CEDO. Faptul că IPJ Prahova a semnat o hârtie prin care cere încălcarea acestor principii este o problemă juridică serioasă, nu un moft.
Faptul că Pîrvu Leonard își permite, după ce un om a fost lovit la examen, să vânture amenințări și „prieteni procurori” este, la rândul său, o chestiune care ar trebui să îi preocupe pe șefii reali ai Poliției Române, nu doar pe cititorii de presă.
Final provizoriu: „Mai mă leși?” – dar cu toate instituțiile pe recepție
Nu, nu dăm surse.
Nu, nu ne speriem de examinatorii cu „tată cercetat” și „prieteni procurori”.
Nu, nu închidem serialul pentru că IPJ Prahova a descoperit pixul și hârtia cu antet.
În schimb:
- vom continua să documentăm fiecare episod în care mașinile de serviciu devin taxiuri de familie;
- fiecare examen în care candidații trec sau pică după criterii de gașcă, nu de competență;
- fiecare caz în care polițiștii cinstiți sunt striviți de „milițieni-analfabeți” cu protecție sus-pusă;
- fiecare tentativă, oficială sau „la mișto”, de a pune pumnul în gura presei.
Pentru IPJ Prahova și pentru toți Pîrvii cu prieteni prin birouri de parchet, mesajul rămâne același:
Libertatea presei nu se ia la intimidare, iar adevărul nu se oprește la prima amenințare.
Mai mă leși? Episodul cinci e doar o altă filă. Serialul merge mai departe.
Bonus de serial: de la „prieteni procurori” la „bătrânul de serviciu” de la parchet
Referitor la celebra sintagmă „prieteni procurori”, trebuie să reamintim cititorilor că, așa cum dezvăluiam încă de la începutul acestui serial – pornit, după cum am precizat clar în articolul asumat „Bumerangul prostiei la IPJ Prahova: Cum un BMW făcut praf a deschis «Cutia Pandorei» și a demascat rețeaua «milițienilor-analfabeți»” (Incisiv de Prahova) – nu ne oprim aici.
Vom reveni, în episoadele următoare, cu detalii siropoase și cu un grad de penal mult mai ridicat despre:
- bătrânul procuror la care ajung, ca prin farmec, toate dosarele cu polițiști care nu se pleacă în fața conducerii IPJ Prahova;
- același procuror bătrân care, deși demult ar fi trebuit să fie la pensie, încă ține în mână „robinetul” dosarelor sensibile;
- și al cărui fiu a fost, deloc întâmplător, angajat la SICE Prahova.
Pe această filieră se conturează – din informațiile și documentele ajunse la Incisiv de Prahova – o adevărată splendoare de posibile fapte penale și ilegalități, un mecanism în care polițiștii incomozi sunt tocați sistematic, în timp ce „milițienii-analfabeți” cu protecție politică și de clan sunt plimbați de la o funcție la alta.
Recunoaștem deschis: după ce ne-a iritat răspunsul și solicitarea ilegală a IPJ Prahova de a ne deconspira sursele, pregătisem „doar” 24 de episoade din acest serial, toate bazate pe investigații serioase, cu respectarea tuturor normelor deontologice, informațiile fiind verificate din cel puțin cinci surse independente – mult peste ceea ce impune conduita profesională standard.
Dar derapajul IPJ Prahova – hârtia oficială prin care ni s-au cerut sursele – a deschis, efectiv, robinetul dezvăluirilor venite chiar din interiorul instituțiilor. Subordonați, martori, oameni sătui să tacă au început să vorbească.
Așa se face că, în momentul de față, nu mai suntem la episodul 24, ci deja la verificarea materialului pentru episodul 54.
Pfff… urmează jihadul.
Exclusiv
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
„Investigații pe mutește, moloz la vedere”
Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a Berceni
Ani de zile, Incisiv de Prahova a fost acuzat că exagerează când a numit Berceniul „groapa de gunoi a penitenciarelor din România”. Astăzi, prin informațiile care circulă în sistemul penitenciar, povestea capătă contur oficial: Corpul de Control al Ministerului Justiției ar fi sesizat DNA în legătură cu muntele de deșeuri depozitat acolo unde trebuia să se înalțe, „curat și european”, un penitenciar de maximă siguranță.
În mediul profesional se vorbește deja despre un posibil prejudiciu de peste un milion de euro doar pentru ridicarea și evacuarea gunoaielor acumulate ani la rând. Ceea ce Incisiv de Prahova descria ca „25.000 de tone de rușine administrativă” începe să fie tradus, în limbaj penal, prin cifre, dosare și sesizări.
În timp ce autoritățile mimează mirarea, angajații din sistem descriu, de ani buni, zona Berceni drept ceea ce este: o veritabilă groapă de gunoi tolerată cu bună știință, o bombă ecologică învelită în hârtii cu ștampilă.
„Berceni: penitenciarul care începe cu groapa, nu cu temelia”
De la proiect strategic la morman strategic de deșeuri
În loc să avem la Berceni un șantier de maximă siguranță, am avut – conform relatărilor personalului – un traseu liber pentru basculante, betoniere și „uitători profesioniști”. Deșeuri din activitățile de construcții, resturi, moloz, gunoaie de tot felul ar fi fost lăsate să se adune „pe parcursul anilor”, într-o tăcere complice care nu poate fi explicată decât prin nepăsare sau interes.
O zonă care trebuia monitorizată la milimetru, cu registre, contracte, trasabilitate și responsabilități clare, a fost gestionată – după cum descriu sursele – „după ureche”: ce nu se mai potrivea la lucrare, se potrivea foarte bine la groapă.
Acum, când se vorbește deschis în interiorul sistemului despre costuri de peste un milion de euro doar ca să scapi de mizeria „acumulată istoric”, devine limpede că nu mai discutăm despre simplă neglijență, ci despre un posibil dosar-etichetă pentru o generație de „manageri apt limitați” la competență, dar nelimitați la tupeu.
„De la director de pușcărie la șef de scaner”
Matei, reciclat profesional la beneficiar: aceeași firmă, altă poartă (aici)
Dacă Berceniul e monumentul de beton și moloz, Valentin Matei este monumentul de lipsă de rușine. Proaspăt „ejectat” din funcția de director al Penitenciarului Ploiești – eveniment descris de subalterni ca o eliberare colectivă – eroul nostru nu s-a retras în anonimat, nu și-a făcut mea culpa, nu a dispărut din peisaj.
Conform informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova, Matei a executat ceea ce orice manual de integritate numește „așa nu” și ceea ce „pantouflage-ul” ANP interzice clar: s-a angajat, cu contract pe perioadă nedeterminată, fix la beneficiarul punctului de lucru cu cazare permanentă unde, ca director, trimitea deținuți la muncă – Tomat Prod Impex SRL.
Acum, „comisarul de carton” își face veacul cu un scanner în mână, indicând acelorași deținuți pe care îi analiza în comisii unde să pună anvelopele pe paleți. O imagine perfectă a României strâmbe: fostul director al pușcăriei devine șeful de hală al aceleiași firme, în timp ce legea privind conflictul de interese e tratată ca un pliant de supermarket.
„Instigator printre anvelope”
Când fostul director își face răzbunarea cu plângeri dictate
Dar Matei nu s-a limitat la „scanat cauciucuri”. Potrivit surselor citate de Incisiv de Prahova, fostul director își petrece programul „stând de vorbă cu hoții”, nu pentru reeducare, ci pentru răzbunare.
Întrebarea preferată: „Cum e noua conducere?”
Recomandarea preferată: „Faceți plângeri, scrieți, reclamați, loviți unde doare.”
Același om care a fost acuzat că a condus cu pumnul în masă, cu șantaj moral și cu favoritisme, joacă acum rolul de instigator din afara sistemului, folosing deținuții ca instrument de reglare de conturi cu cei care i-au luat locul. Un mic „stat paralel” de hală industrială, construit pe orgoliu, frustrare și ură personală.
„De la ‘prietenia’ cu taxă lunară, la milionul pentru gunoaie” (aici)
Banii mici furați în liniște, banii mari ajung la DNA
În Penitenciarul Ploiești, „Prietenia” nu a fost un sentiment, ci o casierie neoficială: timp de peste un deceniu, din salariile angajaților s-ar fi reținut câte 20 de lei pe lună pentru o „formă informală de întrajutorare”, fără statut legal, fără personalitate juridică, fără transparență minimă. O cutie neagră a banilor de la personal, administrată după reguli pe care nimeni nu le găsește azi scrise.
Între timp, la Berceni, nu se mai discută de zeci de lei, ci de sute de mii. Dacă informațiile din sistem se confirmă și costurile de evacuare a deșeurilor depășesc un milion de euro, „Prietenia” devine doar antrenamentul pentru marile tunuri: bani mărunți stoarși lunar din salarii, bani mari „îngropați” în pământ, sub formă de moloz și deșeuri, cu girul structurii de comandă.
Dacă pentru cutia „Prietenia” angajații cer, pe bună dreptate, audit financiar și control de fond, pentru Berceni vorbim deja, conform zvonurilor, de sesizări la DNA. Schemele sunt aceleași, doar sumele cresc.
„ANP, Avocatul Poporului, Marian Ilie & co”
Liniște instituțională peste un sistem care crapă din toate încheieturile
În tot acest timp, Administrația Națională a Penitenciarelor a preferat ani la rând să joace rolul „mutului de serviciu”. În timp ce Avocatul Poporului transmitea recomandări privind igiena, dăunătorii, aerisirea și condițiile de detenție de la Ploiești, conducerea unității se preocupa – conform dezvăluirilor Incisiv de Prahova – de liste de recompense „ajustate”, de protejați plantați în scheme, de concedii medicale strategice și de fotografia de Instagram.
Deasupra tuturor, plutește și umbra lui Marian Ilie, fost director DSDRP, acuzat în spațiul public că a vulnerabilizat sistemul printr-un protocol cu MAI care permite depunerea minorilor în orice penitenciar, nu în centre educative. Același personaj este indicat drept protector al lui Matei, până când presiunile sindicale și dezvăluirile de presă au făcut ca mariajul toxic dintre „protejat” și sistem să devină, pur și simplu, imposibil de apărat.
„Când groapa de gunoi ajunge dosar penal”
Incisiv de Prahova, de la pamflet la probă morală
Ani de zile, articolele incisive despre Berceni, despre „Prietenia” necurată, despre trafic de influență, abuz în serviciu, vacanțe exotice cu șoferi „fantomă”, amantlâcuri de birou și „management cu inimioare” au fost tratate de unii drept exagerări pamfletare.
Astăzi, în interiorul sistemului penitenciar, se spune că:
- Corpul de Control al Ministerului Justiției a constatat nereguli de natură penală în legătură cu construcția secției exterioare de la Berceni;
- dosarul ar fi ajuns sau urmează să ajungă pe masa procurorilor DNA;
- costurile legate de evacuarea deșeurilor – molozul „adunat istoric” – ar depăși un milion de euro;
- întreaga zonă este descrisă de angajați ca fiind „o groapă de gunoi” în toată regula.
Dacă aceste informații se confirmă oficial, pamfletul devine radiografie: ce a început în paginile Incisiv de Prahova ca o satiră înnegrită de furie civică se transformă în material probator moral, iar numele lui Valentin Matei rămâne legat, prin beton și mizerie, de una dintre cele mai urâte afaceri din istoria recentă a sistemului penitenciar.
„Sfârșitul ‘aptului limitat’: de la moloz la cătușe?”
Penitenciarul respiră, dar sistemul tot pute
Îndepărtarea lui Matei de la conducerea Penitenciarului Ploiești și înlocuirea sa cu comisarul Coșman D.V. Doru Florin au fost salutate, inclusiv public, ca o gură de aer moral. Fotografia cu fostul director ieșind cu sacoșele în mână din unitate, publicată de penitenciare.info, a devenit deja imaginea unui sistem care, măcar o dată, pare să-și fi scuipat un gunoi din propria gură.
Dar problema nu este doar Matei. Problema este rețeaua de complicități, indiferențe, frici și tăceri care au făcut posibil ca:
- un director „apt limitat” să-și bată joc de personal, de deținuți și de instituție;
- o „asociație” fără statut – „Prietenia” – să funcționeze ani de zile ca un bancomat opac;
- la Berceni să se adune, nestingherit, zeci de mii de tone de deșeuri, până când costurile evacuării ating pragul de „milion de euro”;
- un om ejectat din sistem pentru scandaluri repetate să-și găsească loc, fără jenă, direct la firma-beneficiar, în răspărul oricăror principii de integritate.
Epilog: „Groapa de gunoi nu minte”
Poți șterge postări de Instagram, poți închide grupuri de WhatsApp, poți interzice subalternilor să vorbească. Nu poți, însă, să ascunzi la nesfârșit un munte de moloz, fie el și îngropat la Berceni.
Groapa de gunoi de acolo spune, în limbajul ei murdar, povestea unui sistem în care:
- decizia administrativă a fost înlocuită de aranjament;
- controlul a fost înlocuit de complicitate;
- responsabilitatea a fost înlocuită de „apt limitat”.
Dacă, așa cum se vorbește acum în interiorul sistemului, DNA intră serios în acest caz, Berceniul nu va mai fi doar o problemă de mediu, ci și un test al justiției: rămânem la stadiul de „groapă de gunoi” sau trecem, în sfârșit, la etapa la care unii dintre „managerii” mizeriei ajung să vadă penitenciarul și din partea greșită a ușii?
Până atunci, Incisiv de Prahova își păstrează promisiunea: vom continua să documentăm, să ironizăm și să demascăm. Pentru că, într-o țară în care molozul se numără în tone și prejudiciul în milioane, cineva trebuie să numere, măcar, și doza de nesimțire. Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 11 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 11 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



