CCR, eroina de după încheierea filmului

Curtea Constituțională a României a prins brusc curaj… dar abia după ce a plecat Ilie Bolojan din Palatul Victoria. Potrivit publicației Lumea Justiției, abia joi, 22 octombrie 2026, CCR s-a învrednicit să dinamiteze mega-escrocheria SAFE a răposatului guvern Bolojan – schema prin care Executivul pompa miliarde de euro din bani europeni în industria germană de apărare, cu un entuziasm demn de o filială de firmă, nu de un stat suveran.

Până să se obosească onorata Curte, Bolojan și gașca își făcuseră deja bagajele, iar la Palat se instalase noul guvern condus de Luca Niculescu. Cu alte cuvinte, CCR a fost vitează exact când nu mai era nimic de riscat: după ce autorii „ingineriei” SAFE intraseră deja în istorie, nu în sala de judecată.

SAFE – schema „salvatoare” a industriei germane, nu a României

Sub pretextul unui mare proiect de „securitate” și „modernizare”, guvernul Bolojan pusese la punct, potrivit dezvăluirilor presei, un mecanism prin care miliarde de euro din bani europeni alunecau lin și „strategic” spre industria de apărare germană. România, ca de obicei, în rolul fraierului util, cu portofelul deschis și cu „parteneriatele strategice” fluturate ca steagul la serbare.

În loc să-și întrebe cetățenii dacă sunt de acord ca banii lor să hrănească fabricile altora, guvernul a preferat rețeta clasică: ordonanțe de urgență, puse pe bandă rulantă, chiar și după ce fusese dărâmat prin moțiune de cenzură. Adică un guvern mort politic, dar foarte viu la capitolul sifonări și legiferări pe fugă.

Guvern mort, ordonanțe vii: conflictul constituțional pe șestache

CCR a admis sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, constatând un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Tradus în română simplă: un guvern demis prin moțiune de cenzură nu mai are ce căuta la fabricat ordonanțe.

Curtea spune clar că executivul Bolojan și-a depășit rolul constituțional. Ordonanțele de urgență adoptate după demitere nu aveau ce să caute în zona „treburilor curente”. Dar, în România, „treburi curente” înseamnă, de multe ori, exact ce nu ar trebui să se întâmple niciodată: semnarea hârtiei, transferul banilor, împărțirea prăzii.

„Moțiunea de cenzură? O glumă proastă pentru Guvernul Bolojan”

CCR afirmă negru pe alb că, prin moțiunea de cenzură, Parlamentul a retras încrederea Guvernului și i-a terminat mandatul politic. Ordonanța de urgență emisă după moțiune a fost, de fapt, un scuipat direct pe votul Parlamentului. Un „nu ne interesează ce ați decis, noi ne vedem de combinații”.

Practic, guvernul demis a încercat să-și prelungească singur puterea de legiferare, pe logica: „Am căzut, dar mai dăm niște ordonanțe, să nu rămânem cu treaba neterminată”. Iar „treaba” în dosarul SAFE nu înseamnă altceva decât direcționarea banilor publici pe filiere agreate, sub eticheta fals pioasă a urgenței naționale.

Loialitate constituțională? Mai degrabă loialitate față de contracte și interese

CCR vorbește frumos, academic, despre „loialitatea constituțională” dintre Parlament și Guvern. În realitate, loialitatea care a funcționat în cazul SAFE a fost, în mod vizibil, față de altceva: contracte, relații externe, presiuni și interese.

Curtea explică doct: un guvern demis trebuie să accepte efectul votului de cenzură și să nu-și mai exerseze puterea de legiferare ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Altfel spus, nu poți să pierzi meciul și apoi să mai intri pe teren, pe furiș, să schimbi scorul din pix.

Doar că această lecție de manual vine, desigur, mult prea târziu. SAFE nu s-a născut ieri, iar sesizarea lui Grindeanu trenează încă din primăvară, după cum a relatat Lumea Justiției. CCR a preferat să amâne, să reanalizeze, să reciteze Constituția, până când cei vizați au ieșit frumos din scenă.

Curajul CCR, varianta „după ce au plecat băieții cu banii”

Curtea afirmă, în comunicatul oficial, că guvernul demis are doar rol de administrare a treburilor publice până la instalarea unui nou Cabinet. Nu are voie să-și prelungească mandatul politic sub pretextul urgenței. Dacă ar fi altfel, spune CCR, Guvernul ar ajunge să controleze Parlamentul, nu invers.

Asta era valabil și în primăvară, nu doar în octombrie. Constituția nu s-a schimbat între timp, nici principiul separației puterilor. Dar când guvernul Bolojan era încă la butoane, CCR a preferat să apese butonul „pauză”. Amânări peste amânări, până când scena s-a golit, decorurile au fost strânse, iar vinovații politici au devenit, comod, „foști”.

Abia pe un astfel de teren sigur, Curtea a îmbrăcat armura de cavaler al Constituției și a pronunțat decizia. Eroism fără risc: specialitatea casei.

SAFE s-a prăbușit, dar mecanismul politic rămâne foarte „unsafe”

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Sună solemn, aproape liniștitor. Dar ce nu spune comunicatul, și ce reiese din modul în care s-a derulat tot acest episod, este că România rămâne un stat cu reflexe profund strâmbe:

• Guverne demise care dau ordonanțe de urgență ca și cum ar fi la apogeul mandatului;
• Proiecte mega-controversate, precum SAFE, împinse înainte prin artificii legislative;
• O Curte Constituțională care se trezește exact atunci când nu mai deranjează pe nimeni important.

Lumea Justiției a arătat foarte clar că CCR a fost vitează doar după plecarea lui Bolojan. Până atunci, totul a fost o joacă de-a termenul amânat: mai mâine, mai poimâine, mai vedem noi.

Final „fără milă”: Curte Constituțională de decor

Da, legal vorbind, decizia CCR pune capăt unei aberații: un guvern demis nu mai poate adopta ordonanțe de urgență după ce Parlamentul i-a trântit ușa în nas. Dar moral și politic, episodul SAFE arată încă o dată cât de adânc funcționează reflexul: „ne facem că nu vedem până trece pericolul”.

Curtea Constituțională a României se prezintă, în comunicate, ca garant al echilibrului puterilor în stat. În practică, joacă prea des rolul de decor: se mișcă, vorbește, citează frumos articole din Constituție, dar vine pe scenă abia după ce spectacolul escrocheriei politice s-a încheiat, iar cortina a căzut.

Bolojan a plecat, SAFE a fost, oficial, pulverizat, iar CCR bifează încă o decizie „istorică”. Istorică pentru cine? Pentru cetățeanul care a plătit nota, cu miliardele pompatate spre alții, sau pentru instituțiile care, și de data aceasta, au demonstrat că știu să fie curajoase doar când nu mai contează? (Irinel I.).

Un cetățean sârb este cercetat pentru dare de mită, după ce ar fi încercat să ofere bani unui polițist de frontieră la Punctul de Trecere a Frontierei Jimbolia. Potrivit autorităților, suma ar fi fost oferită pentru a permite intrarea în țară a unui cetățean bosniac care nu îndeplinea condițiile legale.

Unul dintre pasageri depășise perioada de ședere

Incidentul a avut loc după ce trei cetățeni străini — un sârb și doi bosniaci — s-au prezentat la intrarea în România cu un autoturism înmatriculat în Germania, care tracta o remorcă.

În urma verificării documentelor și a condițiilor de intrare, polițiștii de frontieră au constatat că unul dintre cetățenii bosniaci depășise perioada legală de ședere în spațiul Schengen.

Polițistul a refuzat banii

În acel moment, cetățeanul sârb ar fi oferit unui polițist de frontieră 100 de euro pentru a-i permite pasagerului să intre în România fără efectuarea verificărilor legale. Polițistul a refuzat suma și l-a informat pe bărbat că fapta poate constitui infracțiunea de dare de mită.

Cercetări coordonate de procuror

În urma denunțului formulat de polițiștii de frontieră din cadrul PTF Jimbolia, au fost sesizați reprezentanții Serviciului Județean Anticorupție Timiș. Cercetările se desfășoară sub coordonarea procurorului de caz, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale. (Sava N.).

Polițiștii de frontieră au descoperit țigarete de proveniență duty free, evaluate la peste 22.000 de lei, în urma unor percheziții desfășurate în mai multe localități din județul Maramureș. Ancheta vizează deținerea sau comercializarea unor produse accizabile fără marcaje fiscale corespunzătoare.

Percheziții de la primele ore ale dimineții

Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației au pus în aplicare opt mandate de percheziție domiciliară, începând cu ora 6:00. Acțiunea s-a desfășurat într-un dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației.

Cercetările vizează deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără marcaje ori cu marcaje necorespunzătoare sau false.

23.080 de țigarete, ridicate de anchetatori

În urma perchezițiilor, au fost găsite 23.080 de țigarete de proveniență duty free, cu o valoare totală estimată la 22.316 lei. Polițiștii au mai identificat două telefoane mobile, care au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor, precum și alte bunuri considerate posibile mijloace de probă.

La operațiune au participat polițiști de frontieră din cadrul sectoarelor Sighetu Marmației și Sarasău, al Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Maramureș și al ITPF Sighetu Marmației.

Ancheta continuă

Sub coordonarea procurorului de caz, polițiștii de frontieră continuă activitățile pentru documentarea întregii activități și stabilirea răspunderii persoanelor implicate. Măsurile legale urmează să fie dispuse la finalizarea cercetărilor. (Sava N.).