Anchete
Șefa EPPO, Laura Kovesi, a inițiat o nouă acțiune în instanță la Înalta Curte de Casație și Justiție
(Preluare Inpolitics):
Știrea momentului e cea livrată de presă, privind contestația înaintată de Laura Kovesi justiției din România, prin care vrea să se tranșeze soarta dosarului penal care i s-a deschis acum cîțiva ani. O contestație care are ca prim termen ziua de mîine, la ÎCCJ. Demersul lui Kovesi întărește puternic, în opinia noastră, teza candidaturii ei la prezidențiale, dar în egală măsură scoate din nou la lumină un adevăr pe care mai-marii îl uită permanent: roata se învîrte pentru toți.
Șefa EPPO, Laura Kovesi, a inițiat o nouă acțiune în instanță la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care solicită judecătorilor să oblige procurorii Parchetului General să finalizeze dosarul deschis pe numele său de Secția Specială în urmă cu patru ani. Procesul care are ca obiect „contestație durată proces” are termen de dezbatere pentru marți, 17 ianuarie.
Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secția Specială, care în prezent este intrată la pensie. După desființarea Secției Specială cauza a fost preluată de Parchetul General. Codruța Kovesi susține că are trei hotărâri ale Instanței Supreme prin care procurorii sunt obligați să finalizeze dosarul, fie îl clasează, fie o trimit în judecată, însă Parchetul General ignoră hotărârile.
Șefa Parchetului European susținea într-un interviu din octombrie 2022 că Parchetul General nu închide dosarul din dorința, probabil, ”de a intimida alți magistrați din sistem”.
Procuroarea Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi în decembrie 2018 pentru abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în țara a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiță. Acesta susținea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în țară, cu un avion privat, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internațional de arestare.
Adina Florea o mai acuză pe Kovesi de mărturie mincinoasă după ce ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiță, în ciuda faptului că în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deținută de omul de afaceri. În luna martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicția de a părăsi România. Aceasta a contestat control judiciar în instanță, iar în aprilie 2019, ÎCCJ a revocat măsura dispusă de Adina Florea, relatează Agerpres.
Kovesi are perfectă dreptate în cazul de mai sus, în opinia noastră.
Și nu are deloc dreptate, în opinia ei.
Noi spunem că are dreptate pentru că este absolut nefiresc ca un dosar să treneze atît timp în sertarele procurorilor, atîrnînd o piatră de moară de gîtul unui om, indiferent cine ar fi el. La vreun an după expirarea primului termen limită stabilit de ÎCCJ pentru finalizarea dosarului, procuroarea Adina Florea declara într-o discuție cu Inpolitics că e vorba doar de o recomandare a judecătorilor, pentru că nicio instanță nu poate stabili termene fixe de anchetă. În absența din codul de procedură penală a vreunei sancțiuni pentru nerespectarea termenului de anchetă, procurorii au mînă liberă.
Așa o fi, dar timpul a trecut și dosarul tot nefinalizat a rămas, iar Florea s-a pensionat anul trecut.
Pe de altă parte, Laura Kovesi însăși îi dă dreptate procuroarei Adina Florea.
Pentru că ea este cea care, ani de-a rîndul, din poziția de șefă a DNA ori a Parchetului General, explica public de ce procurorii ei tărăgănează amar de ani diverse dosare: sunt prea puțini. Fiecare procuror are pe cap sute de dosare și, evident, întîrzierile sunt firești, ne informa Kovesi.
Desigur, numărul redus al procurorilor reprezintă și scuza perfectă pentru jonglatul cu dosare: unele sunt puse la dospit pînă vine prescripția, altele sunt lucrate la foc automat, în numele a varii interese.
Deocamdată, Laura Kovesi e lucrată cu materialul clientului. Și dosarul ei poate avea aceeași scuză ca atîtea altele: procurorul de caz, bietul, nu face față muncii titanice. Și e greu de ignorat ipoteza că în spatele tărăgănării dosarului stau interese politice majore.
Dincolo de asta, demersul de acum al lui Kovesi întărește clar ipoteza că preconizează candidatura la Cotroceni, anul viitor. Fără acest scenariu, șefa EPPO nu ar avea de ce să se sinchisească de întîrzierea dosarului, mai ales ca faptele s-ar duce spre prescriere.
Zeița anti-corupție nu își permite, însă, luxul de a intra în campanie cu un dosar penal, pentru că și-ar anihila tot mesajul principal.
Este crucial ca problema dosarului fie tranșată rapid, pentru că o eventuală trimitere în judecată suficient de aproape de data alegerilor i-ar fi fatală, la cît de lente sunt procesele de la noi.
La fel, ținerea dosarului la dospit în stadiul actual ar însemna o Laura Kovesi ”penală” în alegeri, după standardele marilor ei susținători, adică o situație de neconceput.
Este, tocmai de aceea, foarte importantă ședința de mîine de la ÎCCJ. Felul cum se va aborda contestația ne poate da indicii prețioase despre viitorul politic al șefei EPPO.
Anchete
Judecătoare de la Curtea de Apel Galați răspunde „campaniei de ură”: un singur dosar – 47 de volume, 9.400 de file
Criticile la adresa magistraților, intensificate în ultima perioadă în discursul politic și mediatic, sunt contrazise de realitatea volumului de muncă din instanțe. Publicația Lumea Justiției atrage atenția asupra unei postări devenite virale, semnate de judecătoarea Magdalena Hanu de la Curtea de Apel Galați, care a ales să arate concret ce înseamnă, în cifre, munca unui judecător.
Un dosar „monstru”: 47 de volume, 9.400 de file
Într-o postare făcută joi, 21 mai 2026, pe Facebook, judecătoarea Magdalena Hanu a prezentat un exemplu de dosar ajuns pe rolul Curții de Apel Galați: o cauză veche de 12 ani, soluționată în primă instanță de Tribunalul Galați (instanță cu indicativul 121), care a ajuns la apel cu nu mai puțin de 47 de volume.
Magistrata detaliază: fiecare volum are câte 200 de file, ceea ce înseamnă un total de 9.400 de file doar pentru acest singur dosar. Iar acesta este doar unul dintre cele aproximativ 50 de dosare programate într-o ședință săptămânală de judecată.
Replica unei judecătoare la etichetele de „îmbuibați” și „corupți”
În mesajul citat de Lumea Justiției, judecătoarea Magdalena Hanu descrie astfel situația:
„Pentru cei curioși despre munca judecătorilor și câte volume poate avea numai un dosar din cele aproximativ 50 de dosare dintr-o ședință săptămânală de judecată.
Până acum acest dosar are 47 de volume a câte 200 de file fiecare volum, adică 47×200=9.400 file numai un singur dosar!!!”
În continuare, magistrata răspunde direct campaniei de denigrare la adresa judecătorilor, vorbind despre modul în care sunt etichetați în spațiul public:
„Asta citește un ‘îmbuibat’ și ‘corupt’ sau cum ne mai numea nesimțitul ăla cocoțat foarte sus, chiar prea sus pentru nivelul lui moral și intelectual!”
Context politic tensionat: acuzații de „campanie de ură” împotriva judecătorilor
Postarea judecătoarei vine pe fondul unei retorici tot mai agresive la adresa magistraților, atribuită de Lumea Justiției „regimului Bolojan”, despre care publicația afirmă că întreține o „campanie de ură” împotriva judecătorilor.
În acest context, exemplul concret oferit de judecătoarea Magdalena Hanu – 9.400 de file de studiat într-un singur dosar, într-o instanță unde fiecare judecător are zeci de cauze pe ședință – este prezentat ca un contraargument la percepția publică alimentată de atacuri politice și mediatice.
Mesajul magistratei, preluat și comentat de Lumea Justiției, scoate în evidență discrepanța dintre etichetele de „îmbuibați” și „corupți” lipite judecătorilor și realitatea unei munci birocratice și intelectuale de mare volum, desfășurată sub presiunea timpului și a responsabilității deciziei judiciare. (Irinel I.).
Anchete
DENUNȚ LA DNA DUPĂ DEMITERE
Fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României o acuză pe vicepremiera Oana Gheorghiu de presiuni și favorizarea unui grup de firme
Vicepremiera Oana Gheorghiu – rămasă fără funcție după ce întregul guvern condus de Ilie Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură – se trezește acum și cu un denunț depus pe numele ei la Direcția Națională Anticorupție (DNA), relatează publicația Lumea Justiției, pe baza informațiilor prezentate de Gândul.ro.
De la schimbarea din funcție, la plângere penală
Dragoș Vlad, demis pe 4 mai 2026 de Oana Gheorghiu din funcția de președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a depus marți, 19 mai 2026, un denunț la DNA. Potrivit relatării Gândul.ro, plângerea îi vizează:
- pe Oana Gheorghiu, ministru fără portofoliu și vicepremier în guvernul Bolojan;
- pe ministrul Economiei, USR-istul Irinel Darău;
- pe Aurel Giulescu, cel pe care Gheorghiu l-a numit la conducerea ADR în locul lui Dragoș Vlad.
Acuzațiile: achiziții blocate, presiuni și favorizarea unui grup de firme
În denunțul formulat, Dragoș Vlad descrie, în esență, trei tipuri de fapte, prezentate astfel:
- „demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziție publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România, cu consecința prejudicierii grave a intereselor publice și cu riscul de pierdere a unor fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 471.182,97 lei;
- presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achizițiilor publice;
- presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluții de colaborare cu grupul de societăți SCHWARTZ (care, cu siguranță, urmărea dobândirea de foloase materiale de pe urma demersurilor – presiunilor –, respectiv: încheierea de contracte preferențiale cu autoritatea al cărei președinte am fost și, în final, am fost demis)”.
Sumele invocate – aproximativ 471.182,97 lei, fonduri europene nerambursabile – sunt legate de o procedură de achiziție publică descrisă de Vlad drept „pilon strategic” al digitalizării în România.
Reacții publice: „privim cu atenție și îngrijorare”
Deocamdată, nu există o soluție judiciară și nici o reacție oficială completă din partea celor vizați, iar cazul se află în fază incipientă, la nivel de denunț, la DNA.
Publicația care a preluat și a comentat cazul notează, în registru ironic, parafrazându-l pe președintele Klaus Iohannis: nu formulează concluzii, ci „privește cu atenție și îngrijorare” evoluția anchetei. (Irinel I.),
Anchete
Filtru drastic la CSM pentru noua structură anti-anomalii în Justiție: Un activist „#rezist”, lăsat pe dinafară din echipa de elită a procurorilor
Într-o mișcare strategică menită să configureze arhitectura viitoarelor anchete penale ce vizează magistrații, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a definitivat marți, 19 mai 2026, lista procurorilor propuși pentru a prelua competențele fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Conform dezvăluirilor publicate de Lumea Justiției, procesul de selecție nu a fost lipsit de surprize, evidențiind o barieră clară pusă în fața magistraților cu un profil marcat de activism politic.
Epurarea „vedetelor” de pe scări: Eșecul răsunător al procurorului Alexandru Codreanu
Cea mai notabilă absență de pe lista finală este cea a procurorului Alexandru Codreanu, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Brașov. Cunoscut drept una dintre figurile emblematice ale curentului „#rezist” din magistratură, Codreanu a fost respins de Plenul CSM cu un scor tranșant: 11 voturi „împotrivă” și doar 7 „pentru”.
Istoricul lui Codreanu pare să fi cântărit greu în decizia Consiliului. Lumea Justiției reamintește că acesta a fost o prezență constantă în spațiul public încă de acum un deceniu, atingând apogeul notorietății în 2018, când a participat activ la protestele organizate de fostul judecător Cristi Danileț pe scările instanțelor, îndreptate împotriva modificărilor aduse legilor justiției. Respingerea sa semnalează o dorință a CSM de a îndepărta dosarele sensibile ale magistraților de zona de influență a activismului de stradă.
Cei cinci „vânători” de magistrați: De la dosarul „Flota” la noua structură de control
În locul figurilor controversate, CSM a înaintat către procurorul general al României, Cristina Chiriac, o listă de cinci nume care vor activa la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel (PCA). Acești procurori vor avea misiunea de a instrumenta dosarele penale ale judecătorilor de la instanțele inferioare și militare, conform competențelor trasate de Legea nr. 49/2022.
Printre cei selectați se numără:
- Vasile Drăghici (PCA Constanța) – o figură cu un istoric tensionat, despre care Lumea Justiției amintește că ar fi fost ținta unui incident grav (tăierea frânelor mașinii) în perioada în care instrumenta celebrul dosar „Flota”;
- Cornelia-Alice Jemboiu și Marinela Grigorie (PCA Craiova);
- Gabriel-Leontin Pripagu (PCA Timișoara);
- Raluca Cobzaru (PCA Bacău).
Noua ordine în anchetarea magistraților: Competențe stricte și mize majore
Selecția acestor procurori marchează o etapă crucială în aplicarea legislației de desființare a SIIJ și de dispersare a competențelor către curțile de apel. Conform cadrului legal în vigoare, aceste noi structuri speciale vor gestiona cauzele ce vizează magistrați de la judecătorii, tribunale și parchetele aferente, având rolul de a asigura un echilibru între independența sistemului și necesitatea tragerii la răspundere penală a celor care greșesc.
Prin respingerea profilurilor militante, precum cel al lui Alexandru Codreanu, Plenul CSM pare să transmită un mesaj de neutralitate și profesionalism, prioritizând experiența tehnică în detrimentul vizibilității publice câștigate prin proteste. Rămâne de văzut dacă această nouă formulă va reuși să ofere rigoarea și imparțialitatea pe care societatea le așteaptă de la „justiția pentru justiție”. (Irinel I.).
-
Administratieacum 3 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Exclusivacum 4 zileAcademia de Cămătărie „Semnătura Falsă”. Cum se „albesc” milioanele sub uniformele de gală din IPJ Prahova
-
Exclusivacum o ziPRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA SAU „ACADEMIA DE DICTARE” PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste
-
Exclusivacum o ziIPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Exclusivacum 4 zileMarea „curățenie” la Coca-Cola PLOIEȘTI: Cum se reciclează șefii controversați în „exilul aurit” de la Grup
-
Exclusivacum 3 zileSingurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP
-
Exclusivacum 2 zileEvadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul



