Anchete
Șefa EPPO, Laura Kovesi, a inițiat o nouă acțiune în instanță la Înalta Curte de Casație și Justiție
(Preluare Inpolitics):
Știrea momentului e cea livrată de presă, privind contestația înaintată de Laura Kovesi justiției din România, prin care vrea să se tranșeze soarta dosarului penal care i s-a deschis acum cîțiva ani. O contestație care are ca prim termen ziua de mîine, la ÎCCJ. Demersul lui Kovesi întărește puternic, în opinia noastră, teza candidaturii ei la prezidențiale, dar în egală măsură scoate din nou la lumină un adevăr pe care mai-marii îl uită permanent: roata se învîrte pentru toți.
Șefa EPPO, Laura Kovesi, a inițiat o nouă acțiune în instanță la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care solicită judecătorilor să oblige procurorii Parchetului General să finalizeze dosarul deschis pe numele său de Secția Specială în urmă cu patru ani. Procesul care are ca obiect „contestație durată proces” are termen de dezbatere pentru marți, 17 ianuarie.
Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secția Specială, care în prezent este intrată la pensie. După desființarea Secției Specială cauza a fost preluată de Parchetul General. Codruța Kovesi susține că are trei hotărâri ale Instanței Supreme prin care procurorii sunt obligați să finalizeze dosarul, fie îl clasează, fie o trimit în judecată, însă Parchetul General ignoră hotărârile.
Șefa Parchetului European susținea într-un interviu din octombrie 2022 că Parchetul General nu închide dosarul din dorința, probabil, ”de a intimida alți magistrați din sistem”.
Procuroarea Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi în decembrie 2018 pentru abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în țara a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiță. Acesta susținea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în țară, cu un avion privat, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internațional de arestare.
Adina Florea o mai acuză pe Kovesi de mărturie mincinoasă după ce ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiță, în ciuda faptului că în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deținută de omul de afaceri. În luna martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicția de a părăsi România. Aceasta a contestat control judiciar în instanță, iar în aprilie 2019, ÎCCJ a revocat măsura dispusă de Adina Florea, relatează Agerpres.
Kovesi are perfectă dreptate în cazul de mai sus, în opinia noastră.
Și nu are deloc dreptate, în opinia ei.
Noi spunem că are dreptate pentru că este absolut nefiresc ca un dosar să treneze atît timp în sertarele procurorilor, atîrnînd o piatră de moară de gîtul unui om, indiferent cine ar fi el. La vreun an după expirarea primului termen limită stabilit de ÎCCJ pentru finalizarea dosarului, procuroarea Adina Florea declara într-o discuție cu Inpolitics că e vorba doar de o recomandare a judecătorilor, pentru că nicio instanță nu poate stabili termene fixe de anchetă. În absența din codul de procedură penală a vreunei sancțiuni pentru nerespectarea termenului de anchetă, procurorii au mînă liberă.
Așa o fi, dar timpul a trecut și dosarul tot nefinalizat a rămas, iar Florea s-a pensionat anul trecut.
Pe de altă parte, Laura Kovesi însăși îi dă dreptate procuroarei Adina Florea.
Pentru că ea este cea care, ani de-a rîndul, din poziția de șefă a DNA ori a Parchetului General, explica public de ce procurorii ei tărăgănează amar de ani diverse dosare: sunt prea puțini. Fiecare procuror are pe cap sute de dosare și, evident, întîrzierile sunt firești, ne informa Kovesi.
Desigur, numărul redus al procurorilor reprezintă și scuza perfectă pentru jonglatul cu dosare: unele sunt puse la dospit pînă vine prescripția, altele sunt lucrate la foc automat, în numele a varii interese.
Deocamdată, Laura Kovesi e lucrată cu materialul clientului. Și dosarul ei poate avea aceeași scuză ca atîtea altele: procurorul de caz, bietul, nu face față muncii titanice. Și e greu de ignorat ipoteza că în spatele tărăgănării dosarului stau interese politice majore.
Dincolo de asta, demersul de acum al lui Kovesi întărește clar ipoteza că preconizează candidatura la Cotroceni, anul viitor. Fără acest scenariu, șefa EPPO nu ar avea de ce să se sinchisească de întîrzierea dosarului, mai ales ca faptele s-ar duce spre prescriere.
Zeița anti-corupție nu își permite, însă, luxul de a intra în campanie cu un dosar penal, pentru că și-ar anihila tot mesajul principal.
Este crucial ca problema dosarului fie tranșată rapid, pentru că o eventuală trimitere în judecată suficient de aproape de data alegerilor i-ar fi fatală, la cît de lente sunt procesele de la noi.
La fel, ținerea dosarului la dospit în stadiul actual ar însemna o Laura Kovesi ”penală” în alegeri, după standardele marilor ei susținători, adică o situație de neconceput.
Este, tocmai de aceea, foarte importantă ședința de mîine de la ÎCCJ. Felul cum se va aborda contestația ne poate da indicii prețioase despre viitorul politic al șefei EPPO.
Anchete
Cine apără România de teroarea cibernetică? DNSC funcționează cu mai puțin de 18% din schema de personal
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), instituția responsabilă de coordonarea răspunsului la atacurile informatice, se confruntă cu un deficit major de personal calificat. Potrivit informațiilor prezentate de Cotidianul Național, într-un articol semnat de Claudia Marcu, din cele 1.063 de posturi aprobate sunt ocupate doar 188 — aproximativ 17,7%.
Datele apar în raportul de activitate al instituției pentru anul 2025. Gradul de ocupare a crescut ușor față de 2024, când era de 13,07%, însă rămâne insuficient pentru amploarea responsabilităților DNSC.
Doar 10 specialiști angajați în 2025
În cursul anului trecut, DNSC a angajat 81 de persoane prin concurs, dar 27 de angajați au părăsit instituția. Dintre noii angajați, doar 10 ocupau funcții care necesitau competențe specializate în securitate cibernetică.
Alți 25 de angajați erau studenți în an terminal, încadrați pe funcții corespunzătoare studiilor medii. DNSC justifică această strategie prin necesitatea de a atrage „talente emergente” și de a crea un flux de competențe tinere în domeniu.
În paralel, 28 de studenți au participat la stagii de practică organizate în cadrul Directoratului.
Structuri esențiale au avut zero angajați
La începutul anului 2025, mai multe compartimente importante figurau fără niciun post ocupat:
- Serviciul Dezvoltare și Implementare Strategii și Politici de Securitate Cibernetică: 0 din 11 posturi;
- Direcția Atestare și Autorizare: 0 din 22;
- Direcția Evaluare și Certificare în domeniul noilor tehnologii, produselor și serviciilor: 0 din 66;
- Serviciul Relații Instituționale ECCC/NCC: 0 din 11;
- Serviciul Protecție Cibernetică VIP și alte instituții: 0 din 17;
- Serviciul PSIRT, destinat gestionării incidentelor de securitate ale produselor: 0 din 12;
- Direcția Proiecte și Programe Naționale: 0 din 23.
Dintre aceste structuri, în 2025 au fost ocupate doar câteva posturi: patru la serviciul de strategii și politici, unul la PSIRT și cinci la direcția de evaluare și certificare.
Recrutarea specialiștilor, dificilă pentru sectorul public
DNSC recunoaște că profilurile profesionale necesare sunt greu de găsit în administrația publică. Instituția susține că specialiștii trebuie atrași din mediul privat, din universități sau din rândul experților români care lucrează în străinătate.
Problema este amplificată de diferențele salariale dintre sectorul public și industria de securitate cibernetică. Pe o piață în care atacurile informatice generează câștiguri considerabile pentru rețelele infracționale, statul întâmpină dificultăți în a concura pentru experți capabili să prevină și să contracareze asemenea operațiuni.
Blocajul de la Cadastru, un test major
Situația DNSC a revenit în atenția publică după incidentul informatic care a afectat sistemul de cadastru. Remedierea problemelor ar fi durat 28 de zile, cu efecte asupra cetățenilor și companiilor, inclusiv asupra unor operațiuni cu implicații financiare.
Incidentul nu ar fi fost unul singular, însă amploarea și durata blocajului au evidențiat vulnerabilitățile infrastructurilor digitale publice și limitele capacității de răspuns.
Digitalizare rapidă, apărare rămasă în urmă
Deficitul de personal apare într-un moment în care România își extinde accelerat digitalizarea serviciilor publice și a infrastructurilor esențiale. Fără resurse umane suficiente și fără echipe specializate în monitorizare, prevenție și răspuns la incidente, digitalizarea poate mări suprafața de atac mai repede decât capacitatea statului de a o proteja.
Datele din raportul DNSC ridică, astfel, o întrebare esențială: poate România să își digitalizeze administrația în ritmul impus de obiectivele europene, dacă instituția responsabilă de securitatea cibernetică funcționează cu peste 80% din posturi neocupate?
În contextul apariției celei de-a treia forme a proiectului noii Legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, SIDEPOL continuă demersurile pentru protejarea intereselor polițiștilor și ale personalului din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.
În cadrul discuțiilor purtate cu reprezentanții PSD, organizația sindicală și-a prezentat principalele observații și nemulțumiri față de forma actuală a proiectului.
Valoarea de referință, principalul punct de dezacord
Una dintre problemele semnalate de SIDEPOL este stabilirea valorii de referință la 4.000 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027. Sindicatul contestă reducerea acestui cuantum față de valoarea de 4.100 de lei, prevăzută în formele anterioare ale proiectului.
SIDEPOL propune ca valoarea de referință să fie raportată la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. În opinia organizației, un asemenea mecanism ar permite o evoluție salarială mai predictibilă, corelată cu realitățile economice și cu creșterea costului vieții.
Valoarea de referință este esențială pentru întregul mecanism de salarizare, întrucât coeficientul aferent funcției, înmulțit cu aceasta, determină salariul de bază sau salariul de funcție.
Critici privind evoluția veniturilor în următorii ani
Reprezentanții SIDEPOL susțin că eventualele majorări rezultate din noile grile — în unele situații de doar câteva sute de lei brut — nu pot fi considerate o reformă reală dacă veniturile sunt ulterior blocate sau dacă mecanismul de actualizare nu permite recuperarea efectelor inflației.
Deși proiectul prevede că valoarea de referință nu poate fi mai mică decât cea din anul precedent, actualizarea acesteia este condiționată de limitele fiscal-bugetare și de evoluția cheltuielilor de personal.
Potrivit sindicatului, problema nu vizează doar nivelul veniturilor la intrarea în vigoare a legii, ci și modul în care acestea vor evolua în următorii cinci ani.
SIDEPOL avertizează asupra riscului repetării situației create prin Legea-cadru nr. 153/2017, ale cărei grile nu au fost aplicate integral tuturor familiilor ocupaționale.
Modificări solicitate pentru Anexa nr. VI
Sindicatul a solicitat corectarea, în cazul în care proiectul va ajunge în Parlament, a prevederilor referitoare la personalul prevăzut în Anexa nr. VI.
Această anexă trebuie să reflecte caracteristicile specifice activității militarilor și polițiștilor, precum:
- responsabilitatea și complexitatea funcțiilor;
- importanța socială a activității;
- nivelul de efort și de risc;
- interdicțiile și restrângerea unor drepturi;
- pregătirea și competența profesională.
În acest context, valoarea de referință și coeficienții prevăzuți în Anexa nr. VI sunt decisive pentru nivelul real al salarizării polițiștilor.
Incertitudine privind susținerea politică a proiectului
Potrivit informațiilor transmise în cadrul întâlnirii cu reprezentanții PSD, în prezent nu există un acord politic între cele patru partide care au participat la guvernare pentru susținerea proiectului în Parlament.
De asemenea, sindicatului i s-a comunicat că realizarea unui asemenea acord este considerată puțin probabilă la acest moment.
În cazul în care va fi obținut un acord politic și proiectul va intra în procedură parlamentară, SIDEPOL anunță că va continua demersurile în comisiile de specialitate pentru modificarea prevederilor referitoare la familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.
Cele cinci solicitări ale SIDEPOL
Organizația sindicală își menține următoarele obiective:
- Stabilirea valorii de referință prin raportare la salariul minim brut pe țară garantat în plată;
- Corectarea coeficienților și a prevederilor din Anexa nr. VI, astfel încât salarizarea să reflecte riscurile, responsabilitățile, incompatibilitățile și restricțiile specifice statutului polițistului;
- Direcționarea cu prioritate a resurselor financiare către categoriile pentru care Legea-cadru nr. 153/2017 nu a fost aplicată integral;
- Introducerea unui mecanism predictibil de evoluție salarială, care să limiteze erodarea veniturilor prin inflație;
- Consultarea reală a organizațiilor sindicale reprezentative înainte de adoptarea legii, inclusiv în cadrul comisiilor parlamentare de specialitate.
Proiectul include și un mecanism de „diferență salarială tranzitorie”. Astfel, dacă salariul rezultat în baza noii legi este mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026, diferența ar urma să fie menținută și diminuată treptat pe măsura viitoarelor majorări salariale, până la stingerea acesteia.
SIDEPOL susține că noua lege trebuie să producă efecte reale pentru angajați și să ofere predictibilitate, echitate și o salarizare corespunzătoare muncii, riscurilor și responsabilităților asumate. Sindicatul anunță că va continua discuțiile și demersurile instituționale pentru protejarea drepturilor polițiștilor și ale întregului personal din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. (Irinel I.)
Replica magistratului vine după un mesaj critic la adresa DIICOT și a procurorilor
Un schimb dur de replici a avut loc în spațiul public între fostul ministru USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și procurorul Consiliului Superior al Magistraturii Claudiu Sandu. Informațiile au fost publicate de Lumea Justiției, după ce Secția pentru procurori a CSM i-a atras anterior atenția lui Ghinea cu privire la limbajul folosit în criticile adresate unor magistrați și parchete.
Ghinea, criticat pentru limbajul folosit într-o postare online
Disputa a pornit de la un mesaj publicat de Cristian Ghinea pe Facebook, în contextul modului în care DIICOT instrumentează dosarul lui Viorel Pașca. Politicianul a folosit expresii jignitoare la adresa unor procurori și a afirmat, în mod ironic, că opinia sa ar reprezenta o „încălcare” a justiției.
Postarea s-a încheiat cu o expresie vulgară, al cărei acronim a fost explicat ulterior de procurorul Claudiu Sandu în replica sa.
Claudiu Sandu: „Broscoiul politic”
Într-un mesaj publicat vineri, 21 august 2026, Claudiu Sandu l-a catalogat pe Cristian Ghinea drept „broscoiul politic” și l-a acuzat că a abandonat normele de bun-simț și decență în exprimarea publică.
Procurorul CSM a criticat afirmațiile referitoare la procurorii implicați în instrumentarea dosarului de la Bihor și a susținut că atacurile la adresa magistraților au devenit inacceptabile. El a subliniat că, deși cazul a generat opinii divergente în societate, o anchetă aflată în desfășurare nu ar trebui transformată într-un subiect de condamnare publică înainte de finalizarea procedurilor judiciare.
„O cauză în lucru poate fi disecată pe TikTok, dar nu poate face obiectul unei poziții publice a unei persoane care are ca principală ocupație edictarea legilor”, a transmis Claudiu Sandu, potrivit Lumea Justiției.
Disputa, pusă în legătură cu dezbaterea privind salarizarea magistraților
În aceeași postare, procurorul CSM a asociat ieșirea lui Cristian Ghinea cu tensiunile politice generate de dezbaterea proiectului privind salarizarea unitară. Sandu a sugerat că intensificarea atacurilor publice la adresa judecătorilor și procurorilor ar putea avea legătură cu solicitările magistraților privind menținerea unor venituri considerate adecvate responsabilităților și restricțiilor profesiei.
„Eu unul nu cred în coincidențe”, a afirmat Claudiu Sandu la finalul mesajului său.
CSM a sancționat instituțional derapajele de limbaj
Replica procurorului vine după ce Secția pentru procurori din cadrul CSM i-a atras atenția lui Cristian Ghinea asupra modului în care formulează critici la adresa procurorilor și a instituțiilor judiciare. Consiliul a apreciat că exprimările vulgare și jignitoare depășesc limitele unei dezbateri publice civilizate.
Persoanele și instituțiile menționate nu au fost prezentate, în informațiile citate, cu o reacție suplimentară la schimbul de mesaje. Divergențele referitoare la dosarul lui Viorel Pașca urmează să fie clarificate în cadrul procedurilor judiciare. (Irinel I.).
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă. Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, despre petrecerile lui...
Digitalizare cu pixul și hârtia. Cronica unei „revoluții digitale” blocate la Direcția Rutieră
Tabletă la poză, pix la treabă De peste doi ani, polițiștii rutieri se chinuie cu aceeași problemă pe care Sindicatul...
IPJ-ul cu papadia-n dotare: lecția de management „doi proști bat un deștept”
Papadia – noul instrument de lucru în Poliția Română Într-o scenă demnă de un sketch de comedie, relatată de Sindicatul...
Adjunctul inspectoratului a uitat de polițiștii ultragiați?
Întrebări privind reacția conducerii IPJ Bacău după incidentul de la Buhuși Polițiștii agresați și amenințați în timpul unei intervenții la...
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
EPISODUL 49 din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” „Mocanu, manelistul cu epoleți, s-a ofilit; Iolanda, proxeneta cu insignă,...
Organigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
În Ploieștiul anului 2026, caii sunt dopați, troleele decapitate, mecanicii dorm beți în vestiar, iar juriștii sunt vânați ca dăunătorii....
De la cizmarul cu patru clase la dactilografa cu ștampilă: cum resuscită MAI secretomania lui Ceaușescu în 2026
Statul cu bocanci: atunci și acum Pe vremuri, când România era ținută sub bocancul unui regim dictatorial condus de cizmarul...
Episodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
Cai dopați, trolee decapitate, mecanici care dorm beți în vestiar, juriști vânați în C.A., boxeri decontați pe firmă de stat...
Ministerul Economiei și „Digitalizării” își taie singur internetul la cap – cum să faci praf o direcție strategică cu un simplu proiect de HG
Ministerul reorganizării pe genunchi Un document intern adresat ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, pune pe jar întreaga...
Polițist în concediu medical? Perfect, îți tăiem sporul de neuro! Ordinul secret S7/2018 lovește în oamenii în uniformă
Știați că boala nu doare… doar la salariu?…de la Sindicatul Diamantul aflăm încă o șmecherie „la secret” „Ești bolnav? Perfect,...
Excepțional, nu ilegal!” – pamflet despre cum IPJ Arad se spală pe mâini, iar Sindicatul Europol spală adevărul de vopsea instituțională
Când „excepționalul” devine regulă, iar legea devine opțională Urmare a materialului publicat pe pagina proprie de internet cu privire la...
Când legea își face treaba
Lecție de civilizație la capătul unui spray lacrimogen Acesta este rezultatul atunci când, în trafic, cineva alege să ignore o...
Episodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
Episodul 47 – „Grădinița de cadre” IPJ Prahova: De la „Pinochio bolnav cu girofar” și „Sifonul-șef” la proxenți, funcții la...
Operațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid
În ministerul care ar trebui să aibă grijă de economie, digitalizare, antreprenoriat și turism se coace, potrivit criticilor proiectului, o...
MEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
Când „eficientizarea” miroase a demolare strategică Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modificarea HG nr. 189/2025, pus în transparență publică...
-
Exclusivacum 3 zile
Episodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum o zi
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 2 zile
Episodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 3 zile
MEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
-
Exclusivacum o zi
Organigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum 3 zile
Operațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid
-
Exclusivacum 4 zileBombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică