Featured
În 2021, cheltuielile europene totale pentru apărare s-au situat la un nou nivel record de 214 miliarde euro
Raportul privind datele de apărare pentru 2020-2021 detaliază cheltuielile de apărare ale celor 26 de state membre ale AEA. Raportul AEA constată că statele membre investesc mai mult ca niciodată în achiziţionarea de echipamente de apărare şi în cercetare şi dezvoltare, cu o creştere de 16% faţă de 2020, totalizând un nivel record de 52 de miliarde de euro.
La 214 miliarde euro, cheltuielile totale pentru apărare corespund la 1,5% din produsul intern brut (PIB) al celor 26 de state membre ale AEA, acelaşi nivel înregistrat în 2020. Creşterea cu 6 % a cheltuielilor faţă de 2020 marchează cea mai puternică rată de creştere anuală de la revenirea începută în 2015, după criza financiară. Comparativ cu minimul istoric atins în 2014, cheltuielile pentru apărare au crescut cu aproape 52 de miliarde euro, adică 32% în termeni reali.
Raportul Defence Data al AEA constată că această creştere susţinută a cheltuielilor globale se reflectă şi în cifrele naţionale. În 2021, din cele 18 state membre care au crescut cheltuielile, şase le-au majorat cu 10% sau mai mult. Cele mai mari creşteri s-au ridicat la peste 4 miliarde de euro de către Italia, în termeni absoluţi, şi la o creştere de 42%, 33% şi 27%, în termeni relativi, de către Finlanda, Grecia şi, respectiv, Slovenia. Cu toate acestea, opt state membre au redus cheltuielile, cea mai mare reducere naţională fiind de 15% în termeni relativi.
Raportul „Defence Data” al AEA concluzionează că, la nivel global, cheltuielile pentru apărare au rezistat impactului economic cauzat de pandemia COVID-19. Anunţurile făcute de statele membre în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei semnalează faptul că este probabil ca majorările de cheltuieli să continue în anii următori.
Creşterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare s-a tradus, de asemenea, printr-o creştere apreciabilă a cheltuielilor europene în colaborare, dar încă mult sub valorile de referinţă colective convenite. În 2021, statele membre au alocat un nivel record de 7,9 miliarde euro pentru proiecte europene de achiziţie colaborativă de echipamente de apărare, aproape dublu faţă de cele 4,1 miliarde euro înregistrate în 2020.
În 2021, cheltuielile pentru achiziţiile europene de echipamente de apărare în colaborare au reprezentat 18 % din totalul achiziţiilor de echipamente de apărare, ceea ce reprezintă o creştere faţă de cele 11 % din 2020. Un factor care a contribuit la această creştere este şi numărul mai mare de state membre care au furnizat date în 2021, comparativ cu 2020[2]. Obiectivul de referinţă de 35 % pentru achiziţiile europene de echipamente de apărare în colaborare, care reprezintă, de asemenea, un angajament în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO), rămâne departe de a fi atins şi va necesita aproape dublarea investiţiilor actuale în acest domeniu pentru a atinge obiectivul de referinţă, care se traduce în 15,1 miliarde euro.
Raportul AEA, bazat pe datele furnizate în mod voluntar de 26 de ministere ale apărării, constată, de asemenea, că totalul cheltuielilor pentru apărare a reprezentat 2,9% din totalul cheltuielilor guvernamentale.
Din cele 52 de miliarde de euro cheltuite pentru investiţii în domeniul apărării, 82% sau 43 de miliarde de euro au fost utilizate pentru achiziţionarea de echipamente şi 18% sau 9 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare. Aceasta este o repartiţie procentuală similară cu cea înregistrată în ultimii trei ani.
Cheltuielile pentru cercetare şi tehnologie în domeniul apărării sunt inegale între statele membre, 13 dintre acestea înregistrând creşteri, 12 scăderi, iar una rămânând neschimbată. Cu 3,7 % din cheltuielile totale pentru cercetare şi tehnologie, Germania are cea mai mare alocare din cele 26 de state membre în acest domeniu.
În 2021, cheltuielile pentru cercetare şi tehnologie (R&T) în domeniul apărării s-au ridicat la 3,6 miliarde euro, marcând o creştere masivă de 41 % faţă de 2020 şi un nou maxim înregistrat de AEA. În comparaţie cu minimul istoric al cheltuielilor atins în 2016, cheltuielile pentru R&T în domeniul apărării aproape că s-au triplat. În 2021, a fost alocat un plus de peste 1 miliard euro, ceea ce a pus la îndemână obiectivul de referinţă convenit de 2 %, dar nu a ajuns la 1,7 %. Cu toate acestea, tendinţa este determinată de Germania şi Franţa, care sunt responsabile pentru peste 80 % din totalul cheltuielilor totale pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării. Ca şi în 2020, acestea rămân singurele două state membre care au atins pragul de referinţă de 2 %.
În 2021, statele membre au cheltuit 248 de milioane euro pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării în cooperare cu alte state membre ale UE, marcând prima creştere semnificativă în acest domeniu de mai mulţi ani încoace, totalizând aproape 70 % faţă de 2020. Cu toate acestea, cheltuielile rămân în urmă în comparaţie cu nivelul maxim de 477 de milioane euro înregistrat în 2008. (D. Oancea).
Sursă foto: NATO
Administratie
Păulești se transformă: Primarul Tudor Sandu prezintă un Bilanț robust de un an, intre provocări și realizări concrete
Administratie
Păulești, în siguranță pentru iarnă: Primarul Tudor Sandu, un apel la prevenție pentru protejarea fiecărei familii
Administratie
Aer curat pentru Prahova: Președintele Virgiliu-Daniel Nanu, lider în lupta pentru sănătate și transparență!
Prahova merită să respire curat, iar acest deziderat devine o realitate palpabilă sub viziunea și determinarea Președintelui Consiliului Județean, Virgiliu-Daniel Nanu. Într-un efort continuu de a îmbunătăți calitatea vieții prahovenilor, leadershipul județului se angajează ferm în implementarea unui sistem de monitorizare a calității aerului modern, eficient și, mai ales, transparent.
Un angajament neclintit pentru sănătate: Președintele Nanu la dezbaterea cheie
Sănătatea publică și confortul cetățenilor sunt priorități absolute, iar Președintele Virgiliu-Daniel Nanu demonstrează acest lucru prin implicare directă. Ziua de ieri a marcat un moment important, prin participarea sa activă la dezbaterea publică organizată la Hotel Central din Ploiești, dedicată problematicii poluării olfactive. Acest subiect, de interes major pentru locuitorii municipiului și ai întregului județ, a găsit în Președintele Nanu o voce fermă și un susținător al soluțiilor concrete.
Viziunea viitorului: Un sistem de monitorizare inteligent și accesibil
În cadrul întâlnirii, Președintele Consiliului Județean Prahova a prezentat o viziune clară și strategică: necesitatea implementării unui sistem modern, precis și integrat de monitorizare a calității aerului. Un sistem capabil să identifice, în timp real, sursele care generează disconfortul olfactiv și să ofere o imagine fidelă a situației. „Deciziile administrative trebuie să fie fundamentate pe date corecte, verificabile și actualizate permanent,” a subliniat Nanu, evidențiind importanța unei abordări bazate pe știință și fapte concrete.
Transparență totală: Informațiile, la indemâna fiecărui cetățean
Un alt pilon central al strategiei sale este transparența totală. Virgiliu-Daniel Nanu a cerut, cu insistență, ca informațiile privind calitatea aerului să fie publicate într-un mod accesibil și ușor de urmărit de către cetățeni. Această măsură nu doar că sporește încrederea publicului, dar permite comunității să evalueze în mod direct eficiența măsurilor aplicate. O comunitate informată este o comunitate puternică, capabilă să participe activ la procesul de îmbunătățire a mediului.
Sinergie instituțională: Fără transfer de responsabilitate, doar soluții!
Conștient de complexitatea provocărilor de mediu, Președintele Nanu a reiterat importanța unei coordonări instituționale reale. „Este crucial să eliminăm orice transfer de responsabilitate între autorități,” a declarat el, pledând pentru proceduri clare, reacții rapide și intervenții bine documentate în gestionarea problemelor de mediu. Această abordare fermă asigură o colaborare eficientă între toate instituțiile implicate, transformând obstacolele în oportunități de acțiune coordonată.
Consiliul Județean Prahova, sub conducerea dinamică a Președintelui Virgiliu-Daniel Nanu, își reafirmă angajamentul de a sprijini implementarea unui sistem eficient și modern pentru monitorizarea calității aerului. Obiectivul final este clar: protejarea sănătății și asigurarea confortului prahovenilor, construind împreună un viitor în care aerul curat nu este doar un deziderat, ci o realitate palpabilă. Prahova merge înainte, spre un mediu mai sănătos și mai curat, ghidată de o viziune strategică și un leadership dedicat.
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 23 de oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Exclusivacum 3 zileIGPR, acuzat de „inchiziție internă”: Proceduri secrete transformă polițiștii în „vite fără drepturi”
-
Featuredacum 2 zileRomânia își militarizează poliția în scenarii de criză: DSU, la cârma securității naționale?
-
Exclusivacum 4 zileMAI, templul incompetenței aprobate: De la principiul Peter la ‘pricipitul polițienesc’ – Când ierarhia e o farsă, iar bunul simț, o glumă proastă.
-
Exclusivacum 2 zileOpacitatea legală: Sindicatul polițiștilor denunță „reperele interne” ale MAI ca „perversitate și devianță mintală”
-
Ancheteacum 3 zileANAF sub asediu: Controalele „de ochii lumii” la multinaționale stârnesc furia sindicaliștilor. „Inspectori trimiși în orb”



