Anchete
Veteranii, aceia care au efectuat pregătirea în Marea Britanie, au reuşit să construiască spiritul Regelui Ferdinand
Fregata Regele Ferdinand (F-221) este una din navele emblematice ale Forţelor Navale române. De la intrarea sa în serviciu, în cadrul Flotilei 56 Fregate Contraamiral Horia Macellariu, a executat multe misiuni, inclusiv externe, unele chiar în premieră pentru armata română. Marinarii militari ce alcătuiesc echipajul au reuşit, de-a lungul anilor, să construiască cu migală spiritul Regelui Ferdinand.
Fregata Regele Ferdinand a trecut printr-o serie de modernizări şi este gata oricând de acţiune. Echipajul ce îşi desfăşoară activitatea la bordul său este în plin proces de schimbare.
Veteranii, aceia care au efectuat pregătirea în Marea Britanie, au reuşit să construiască spiritul Regelui Ferdinand. Chiar dacă ei trec, rând pe rând, în rezervă, reușesc să-i contamineze pe cei tineri, așa încât spiritul echipajului fregatei rămâne.
Am revenit la bordul F-221 cu bucurie, convins că poveștilor marinarilor militari, pe care vi le-am prezentat, s-au adăugat altele. I-am găsit gata de acţiune, având în vedere conflictul din Ucraina.
Ei sunt prezenţi la datorie pentru protejarea intereselor României în zonă şi a apelor teritoriale şi a asigura un tranzit în siguranţă al navelor comerciale. Un efort uriaş la care marinarii militari au răspuns întotdeauna prezent, în ciuda unui program încărcat.
Caporalul clasa a II-a Cătălin Filip este în marina militară din 2012, fiindcă a dorit să facă o schimbare în viaţa sa. Este căsătorit şi are doi copii. Ocupă funcţia de radiotelegrafist.

Caporal clasa a II-a Cătălin Filip
Mi-a luat patru ani să învăţ staţiile radio, reţelele, tot ce este pe această navă. Să mă pun la punct cu tot ce trebuie. Adevărat, e greu să înveţi când eşti legat la cheu, la uscat. Cel mai bine este pe mare, în marş, unde te loveşti de toate. Te întâlneşti cu fel de fel de situaţii imprevizibile, pe care trebuie să le rezolvi. Sunt de învăţat proceduri naţionale, NATO şi este necesar un nivel bun de cunoaştere a limbii engleze. Aici mi-a fost greu, fiindcă nu am făcut în şcoală limba engleză şi a trebuit să recuperez.
A făcut cursuri de specialitate şi de limba engleză. A îndeplinit multe misiuni cu ambele fregate tip 22 şi a devenit veteran al teatrelor de operaţii.
Am venit cam târziu în armată, la 30 de ani, după ce m-a convins un prieten, el fiind la Forţele Terestre. Ştiam să lucrez cu calculatoarele. Am venit şi… am rămas! Cele mai grele momente au fost cele de început, atunci când nu ştiam ce am de făcut.
Cele mai frumoase sunt atunci când mă întorc acasă din misiuni, când familia mă aşteaptă pe dană. Condiţiile de pe navă sunt superioare celorlalte nave. În toţi aceşti ani, am plecat mult de acasă, a spus Cătălin.
Are mult de lucru la staţiile radio de pe fregată, deoarece face posibilă comunicarea navei cu uscatul sau alte nave, inclusiv în reţele NATO. Consideră că nu e complicat, dacă te-ai pregătit intens şi ştii ce ai de făcut. Pe navă, fiecare marinar militar trebuie să cunoască meserie, cum se spune.
Sunt mulţumit, în mare parte, pentru alegerea făcută. Aştept să se clarifice odată cu legea salarizării. Pentru noi, cei de la baza carierei e foarte greu. Este mult de muncă şi eu cred că trebuie răsplătită. Adaug sacrificiile pe care cei din mediul civil nu le înţeleg.
Eu am venit târziu în armată, am avut înainte ceva slujbe, bunicele. Am avut un salariu un pic mai mare ca aici. Peste cinci ani, o să fiu tot aici.
De aici vreau să trec în rezervă. Regelui Ferdinand îi doresc viaţă lungă, cât mai multe misiuni fără evenimente şi multe răsărituri pe mare, a declarat caporalul clasa a II-a Cătălin Filip.
Caporalul clasa a II-a Costel Safta este sanitar. Este din Constanţa şi i-a plăcut dintotdeauna armata. Are 18 ani în sistemul militar, din care şapte a fost la dragoarele maritime. Iniţial a fost timonier, iar în 2007 s-a specializat pe funcţia de sanitar.

Caporal clasa a II-a Costel Safta
Spiritul Regelui Ferdinand ne împinge înainte. Se schimbă generaţiile. Ne bucurăm că cei tineri vor să fie virusaţi cu acest spirit. Pentru mine, este o mândrie să fac parte din echipajul Regelui Ferdinand. Asta mi-am dorit! Îmi place ceea fac, am tras să ajung aici, să mă pregătesc să fiu la un nivel ridicat de pregătire.
A făcut armata la jandarmi, dar nu a avut ocazia să rămână acolo. A venit la marina militară, a absolvit între timp şi liceul. Are 39 de ani, este căsătorit, are un copil. Are cursul de sanitar şi, anul trecut, a absolvit postliceala sanitară. Ar dori să treacă în corpul subofiţerilor şi să rămână pe această navă, deoarece cunoaşte bine echipajul şi vaporul.
Este la bordul F-221 din 2011. Noi, sanitarii trebuie să ajungem rapid la locul incidentului, la orice oră din zi sau noapte, spune caporalul clasa a II-a Safta. Acţionăm strâns cu membrii echipajului la orice exerciţiu.
Este nevoie de multă forţă, sunt spaţii foarte înguste, trebuie să ai ambiţie, să vrei să rămâi, mai ales că, după un timp, intervine oboseala. Pe lângă funcţia de sanitar, pe navă mai trebuie să faci şi altceva.
Pandemia a fost o experienţă provocatoare. A fost detaşat la spitalul modular din Constanţa, unde a lucrat printre oameni cu Covid, echipat în vestitele combinezoane albe. A fost greu, cald, transpiraţie. A avut noroc de personal foarte bun, care l-a integrat rapid.
A fost o colaborare foarte bună. A revenit pe vapor. Măsurile de prevenţie trebuiau respectate, dar aici sunt spaţii mici, personal care trebuie să lucreze şi să vieţuiască împreună. S-au efectuat testări la cel mai mic simptom. Au fost zile când a venit de acasă din libere. Sănătatea era pe primul loc.
Salarizarea rămâne problema spinoasă. Când eram singur, era altceva. Acum am familie, copil, rate. Suntem oamenii care am îndeplinit toate ordinele primite, nu am spus niciodată nu.
Noi nu ducem o viaţă aşa bună cum cred unii. Pentru prima dată, în 18 ani, îmi pun problema să părăsesc sistemul militar, deşi nu îmi doresc asta, a spus cu amărăciune caporalul clasa a II-a Safta.
Fruntaşul Cristian Rotaru este mecanic frigotehnist. De aproape trei ani și jumătate face parte din echipajul fregatei Regele Ferdinand. Este din comuna Bărăganu, judeţul Constanţa.

Fruntaş Cristian Rotaru
Am avut de la cine să învăţ. Am colegi care au făcut pregătirea în Marea Britanie şi au adus vaporul acasă. Mi-a fost uşor să învăţ, fiindcă am făcut liceul auto şi aveam cunoştinţe tehnice. Se vede că acest vapor este gândit şi construit după ani de tradiţie marinărească, cum au britanicii. Mi-a fost uşor să-l învăţ, dar acomodarea a fost mai grea.
La 19 ani, a ales uniforma militară. Prietenii l-au sfătuit să fac acest pas. Nu regretă, dar crede că sistemul militar trebuie să aibă grijă mai mult de oameni şi să-i preţuiască mai mult pe cei dedicaţi profesiei. Cristian a îndeplinit trei misiuni în cadrul grupărilor NATO.
Cele mai grele momente pentru mine sunt gărzile de onoare şi adunările. Cele mai frumoase momente sunt misiunile din Marea Mediterană. Am văzut ţări şi porturi frumoase, alte culturi.
Mă simt altfel şi este o senzaţie plăcută când sunt în cadrul unei grupări NATO. Nu oricine are această ocazie şi te simţi altfel. Contează enorm misiunile externe. Pentru mine, F-221 e un amalgam de sentimente, a afirmat fruntaşul Rotaru.
Acum are un program foarte încărcat. Din cauza conflictului din Ucraina nu prea are cum să-şi ia zile libere, îndeplinind multe ore suplimentare. Stă în Constanţa cu chirie. Este scump şi acest lucru îi ia o mare parte din soldă. Nu înțelege diferenţele mari între corpurile de personal. Şi-ar dori să fie altfel.
Sunt cerinţe şi aşteptări mari de la noi, cei de la fregate. Este mult de muncă şi nu dă niciunul înapoi, dar s-au adunat multe libere şi, sincer, nu ştiu cum comandanţii le pot acorda, fiindcă suntem în prima linie şi nu prea e timp liber. Nu vreau să plec de aici.
Echipajul mă face să continui. Viitorul îmi apare incert. Eu vreau să continui, să duc spiritul navei mai departe, dar şi sistemul trebuie să se gândească mai mult la oamenii săi. Eu mă pregătesc, execut ordine şi misiuni. Nu dau înapoi, a spus fruntaşul Cristian Rotaru. (L. Irimia, foto – Daniel-Andrei Pap).
Anchete
Contrabandă cu țigări la frontiera de nord: trei persoane au abandonat coletele și au fugit în Ucraina
Polițiștii au confiscat țigarete de aproximativ 63.000 de lei
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației au descoperit, în apropierea râului Tisa, mai multe colete cu țigări provenite din Ucraina. Marfa, în valoare estimată la aproximativ 63.000 de lei, ar fi urmat să fie introdusă pe piața neagră din zona Maramureșului.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, acțiunea a avut loc în cursul serii, în zona de competență a Sectorului Poliției de Frontieră Valea Vișeului, în cadrul unei operațiuni pentru combaterea contrabandei cu produse accizabile.
Suspecții au fugit peste râul Tisa
În jurul orei 21.00, polițiștii au observat, la aproximativ 20 de metri de linia de frontieră, pe malul românesc al râului Tisa, trei persoane care transportau colete voluminoase în spate. Acestea se deplasau spre interiorul țării, în direcția localității Valea Vișeului.
Polițiștii de frontieră le-au somat verbal să se oprească, însă suspecții au ignorat avertismentele, au abandonat coletele și au încercat să se retragă pe teritoriul statului vecin.
Pentru oprirea acestora, oamenii legii au executat cinci focuri de avertisment în plan vertical, în conformitate cu procedurile legale. Suspecții nu s-au supus nici de această dată și au sărit în râul Tisa, reușind să ajungă pe teritoriul Ucrainei.
Autoritățile române și ucrainene verifică împrejurările
Imediat după incident, Poliția de Frontieră Română a informat autoritățile ucrainene, în vederea desfășurării unei anchete comune și a identificării persoanelor implicate.
La fața locului au fost găsite șase colete cu țigarete de proveniență ucraineană. Acestea au fost transportate la sediul instituției pentru inventariere și continuarea cercetărilor.
Conform comunicatului Poliției de Frontieră, în colete au fost identificate 3.250 de pachete de țigări fără timbru fiscal, în valoare de aproximativ 63.000 de lei. În cuprinsul informării apare însă și mențiunea privind 250 de pachete, aspect care urmează să fie clarificat în cadrul verificărilor oficiale.
Ancheta vizează contrabanda și trecerea ilegală a frontierei
În acest caz au fost deschise cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de contrabandă și trecere frauduloasă a frontierei de stat. Întreaga cantitate de țigarete a fost ridicată în vederea confiscării.
Investigațiile sunt desfășurate sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus. Polițiștii continuă verificările pentru identificarea tuturor persoanelor implicate, urmând ca, la finalul anchetei, să fie dispuse măsurile legale. (Paul D.).
Anchete
Omar Hayssam, în libertate deplină. Curtea de Apel București i-a ridicat și măsura custodiei publice
Omar Hayssam beneficiază, începând din 18 septembrie 2026, de libertate deplină, după ce Curtea de Apel București a dispus anularea măsurii custodiei publice. Informația este relatată de publicația Lumea Justiției, care precizează că afaceristul sirian nu mai este obligat să fie însoțit sau supravegheat de autorități atunci când se deplasează.
Decizia vine la o săptămână după ce Tribunalul Ilfov a admis definitiv cererea de liberare condiționată formulată de Hayssam.
Liberat condiționat după executarea a 13 ani de închisoare
La 11 septembrie 2026, judecătoarele Diana-Andreea Iacomir și Cristina Gabor, de la Tribunalul Ilfov, au admis cererea de liberare condiționată a lui Omar Hayssam.
Sirianul executase aproximativ 13 ani din pedeapsa de 24 de ani și patru luni de închisoare, primită în dosarul privind terorismul și răpirea jurnaliștilor români în Irak, în anul 2005.
Hotărârea Tribunalului Ilfov a fost definitivă, astfel că Hayssam a fost pus în libertate condiționată.
Curtea de Apel a anulat măsura custodiei publice
Ulterior, cauza privind custodia publică a ajuns la Curtea de Apel București. Judecătoarea Andreea-Cecilia Mihai a admis plângerea formulată de Omar Hayssam și a anulat ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale.
Potrivit minutei hotărârii CAB nr. 1465/2026, pronunțată în dosarul nr. 5855/2/2026, instanța a decis:
„Admite plângerea. Anulează ordonanța nr. 6456/III-11/2026 emisă la data de 12.09.2026 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale. Definitivă.”
Prin această decizie, măsura custodiei publice a fost înlăturată. În consecință, Omar Hayssam nu mai este obligat să locuiască într-un centru specializat al statului și nici să fie permanent sub pază.
Avocatul explică ce înseamnă custodia publică
Avocatul Mihai Baicu, apărătorul lui Omar Hayssam, a explicat pentru Lumea Justiției că măsura custodiei publice este una administrativă, nu o pedeapsă penală.
„Custodia publică reprezintă o măsură administrativă de restrângere a libertății de circulație, prin care un cetățean străin este cazat obligatoriu într-un centru specializat al statului, cum ar fi cele aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări”, a declarat avocatul.
Potrivit acestuia, măsura este aplicată, în principal, străinilor care nu respectă regimul șederii sau procedurile privind îndepărtarea de pe teritoriul României.
Deși nu reprezintă o sancțiune penală propriu-zisă, custodia publică implică privarea de libertate și supravegherea permanentă. Persoanele plasate în astfel de centre beneficiază de asistență medicală, medicamente și materiale sanitare gratuite, însă nu au libertate de mișcare.
Hayssam nu mai este supus niciunei forme de custodie publică
Prin hotărârea Curții de Apel București, Omar Hayssam a scăpat și de această măsură administrativă. Astfel, după liberarea condiționată și anularea custodiei publice, afaceristul sirian se află în libertate deplină, notează Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte, iese la pensie. CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat eliberarea din funcție prin pensionare a șapte judecători
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, se pensionează, după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat ieșirea sa din magistratură.
Informația a fost dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care anunțase încă de zilele trecute că magistrata de la instanța supremă urma să se pensioneze.
Șase judecători de la instanțe din țară, incluși pe lista pensionărilor
În aceeași procedură, Secția pentru judecători a CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați care activează la instanțe din București și din mai multe județe ale țării.
Pe lista judecătorilor cărora le-a fost aprobată ieșirea la pensie se află:
- Carmen-Nicoleta Anton, judecătoare la Curtea de Apel Pitești;
- Nicoleta Dogariu, judecătoare la Tribunalul București;
- Mariana Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov;
- Petronela Cîșlariu, judecătoare la Judecătoria Vaslui;
- Ionel Alexandru, președintele Judecătoriei Oltenița;
- Andreia-Irina Stavarache, judecătoare la Judecătoria Pașcani.
Deciziile trebuie urmate de procedurile legale
Aprobarea pensionării de către Secția pentru judecători a CSM reprezintă etapa instituțională prin care este avizată eliberarea din funcție ca urmare a pensionării. Pentru încetarea efectivă a mandatelor sunt necesare parcurgerea procedurilor legale și emiterea actelor corespunzătoare.
Pensionarea judecătoarei Lavinia Curelea se înscrie într-o serie de plecări din magistratură care afectează atât instanța supremă, cât și instanțele de apel, tribunalele și judecătoriile din țară. Aceste vacantări de posturi pot impune ulterior demararea unor proceduri de ocupare a funcțiilor rămase libere. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 2 zileRepublica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
-
Featuredacum 4 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 3 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 19 oreSfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI
-
Exclusivacum 5 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 5 zileSanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
-
Exclusivacum 2 zilePloiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi



