Deși ar putea părea că activitatea sindicală nu interferează cu astfel de actiuni, fiind o problemă națională, de excepție, care afectează viața polițiștilor de penitenciare și a familiilor acestora, incurajăm pe cei care cred că vocea lor contează și din stradă să isi manifeste nemulțumirea pe data de 02.10.2022, precizeaza FPP.

Alăturat aveți o explicatie a ceea ce se intâmplă:

„O analiză corectă făcută de Alin Budulan, unul dintre cei mai buni #experți pe partea cu energia din România! Expunerea următoare este pe înțelesul tuturor!

,,Pentru că m-am săturat la propriu de toată mascarada propagandistă a energiei învelită în staniol de ciocolată cu miros de metan, o să vorbim astăzi despre cifre! Despre cifrele pe care le-am aruncat sub nas unor oameni politici încă din luna ianuarie a.c., dar care au ales să-și urmeze agenda politică personală, mai degrabă decât cea națională.
Aceste cifre le-am pus pe masă și am indicat și ecuația rezolvării problemei. Lucrul la care nu m-am gândit în naivitatea mea este acela că parte a politicului nu iși dorește rezolvarea problemei ci crearea unui cult personal. Asta nu am pus în balanță atunci…și am greşit!
Dar să revenim la povestea inițială. Am intuit încă de la începutul conflictului din Ucraina că miza majoră este #energia. Știam că urmează finalizarea ciclurilor contractelor pe gaz cu Rusia (5 ani by default) și că urmează interconectarea energetică a Ucrainei cu sistemul energetic European (23 feb.). Ambele situații erau ca un ghimpe în spatele Rusiei. Ce n-am anticipat a fost prostia și ipocrizia europenilor împinși în groapa de unchiul Sam care ştie să profite de oricine și orice! Și la noi, găsești pe oricine și orice. Dar să revenim la cifre!
Ca să înțelegem contextual, facem o radiografie a sistemului energetic național cu cele patru componente:

1).Prima componentă este producerea de energie electrică. În Romania, principalii producători de energie electrică care debitează in sistemul energetic național sunt din surse hidro, nuclear, hidrocarburi, carbune, eolian, fotovoltaic și biomasa

2).A doua componentă principală este transportul energiei electrice. În Romania serviciul de transport şi reglaj în SEN este asigurat de Transelectrica prin REN (rețeaua electrică națională). Transportul energiei electrice se face pe linii de 220kV,400kV şi 750kV.

3).A treia componentă este distribuția de energie electrică. Aceasta se face majoritar pe linii de 110kV, 20kV, 0 ,4kV. În Romania distribuția energiei electrice este asigurată de societăți cu capital majoritar privat. Acestea sunt :Electrica distribuție, Enel distribuție, Cez distribuție, Eon distribuție.

4).Furnizorii de energie electrică, care asigură tranzactionarea financiară și contractele in energie. Sunt vreo 105 la ultima numărătoare….

Acum că am priceput cu toții de unde pleacă energia electrică și care este cursul spre becul nostru, să vedem dacă penuria de energie este reală și punem în balanță ce producem şi ce consumăm!
Pentru asta ne uităm la prognoza de producție bazată pe prognoza de consum și schimburi 2022 (există și cea pentru 2023 dar situația este similară)

-Putere netă de vârf – Consum [MW] 9266,66993438029
-Putere netă de vârf – Producție [MW] 8766,66993438029
-România are un deficit de producție [MW] 500

Întrebarea logica este de ce există acest deficit?

Să vedem datele celui mai mare producător de energie electrică din România, Hidroelectrica, care are în exploatare un numar de 187 capacități cu o putere de 6.422,17 MW.
Totuși, la ora actuală Hidroelectrica intră în sistem cu maxim 38%(2400 MWh) iar media este la 30% productie din capacitatea maximă. De ce funcționează Hidroelectrica doar cu 30% (1915MWh) din capacitate?

În lipsa unui debit suficent pe Dunăre, Hidroelectrica se bazează, în principal pe apa din lacuri. Însă în 2021 gradul de umplere a fost de peste 57%, în contradicție cu producţia companiei, care este relativ mică pentru această perioadă, 1400– 2.600 de MWh. Așadar Hidroelectrica poate merge mult mai sus cu producția de energie – la 4.000 de MWh, dacă uzinează mai multă apă din lacuri, întrucât gradul de umplere agregat, exprimat procentual, al lacurilor de acumulare cu acumulare sezonieră permite asta!

Așa cum arată datele furnizate de Hidroelectrica au o acumulare anuală între 57% si 97% în 2021, deci nu apa pare a fi problema. Pe cale logică la Hidroelectrica se întamplă ceva ciudat! Pare că se face deversare fără uzinare (fără producere de energie electrică). Adică cineva arunca energia pe “gîrlă”. Cea mai ieftină energie. A ce seamană asta? Deduceți voi.

Bun, trecem la următorul mare producator – Nuclear Electrica.
CNE Cernavodă merge în bandă cu 90% din capacitatea maximă, adică 1400MWh.
Ne oprim puțin şi calculăm! 1400MWh (CNE Cernavodă)+4000MWh (Hidroelectrica)=5400MWh cu o rezervă de aproximativ 2000MWh la Hidroelectrica.

CEO (Complexul Energetic Oltenia). Capacitatea nominală de producere energie electrică a CEO este de 2000MWh (puterea instalată este mai mare, dar din lipsa personanului nu pot depăși 2000).
Calculăm din nou: 1400+4000+2000=6400MWh.

Să continuăm cu producția pe hidrocarburi (gaz și pacură). Surpriză, productie în bandă de 1400MWh!
Reluăm 1400+4000+2000+1400=7800MWh. La aceşti 7800 mai adunam 50 nominali de la biomasă și rezultă 7850MWh disponibili în bandă, adică oricând!
Mai avem instalați 3000MW din eoliene, dar vârful din câte ştiu a fost de 2000MWh.

Ia să facem o recapitulare a capacităților de producție ale României.

• hidrocentralele au o capacitate totală de 6.644 MW, însemnând 35,8% din total.
• centralele pe cărbune – 3.092 MW (16,7%)
• parcurile eoliene – 3.014 MW (16,3%).
• Centralele pe hidrocarburi (gaz, păcură) au o putere totală de 2.835 MW (15,4%)
• reactoarele nucleare – 1.413 MW (7,6%)
• panourile fotovoltaice – 1.393 (7,5%)
• centralele pe biomasă – 106,8 MW (0,6%)
• Biogaz (20.29), deşeuri (6.03), căldură reziduală (4,1), geothermal (0.05)

𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥: 𝟏𝟖𝟑𝟎𝟖.𝟒𝟑𝟔 𝐌𝐖! 𝐂𝐚̂𝐭 𝐚𝐦 𝐬𝐩𝐮𝐬 𝐜ă 𝐬𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚?

Ştiți cât e ponderea consumului casnic din total consum în România? Ne-o spun tot cifrele: maxim 25%. De ce ord. 27 (aberația cu plafonarea)? Pentru că….Ucraina! Și șleata de #sinecuriști care profită conjuctural! Vă deranjează? Sigur că da, dar e greu să vezi cu ochelarii de cal pe ochi!

Așadar, dragii moșului unde este penuria de energie? Că fizic nu prea e. Acum că sunteti informați, luați cifrele şi mergeți fiecare la parlamentarii din județele voastre și dați-le cu ele de cap pană își înghit limbile alea de șerpi!

Și ca să fie veninoși până la capăt, mai bagă mâna și în buzunarul amărâtului de prosumator. Să nu le scape nimic!

Pentru „specialiștii” (precum ministrul Vergilică și acoliții lui, de sus în jos!) care se pierd între putere și energie le spun că în exploatarea sistemelor energetice limbajul folosit se realizează utilizând, după caz, următoarele mărimi: energia electrică activă măsurată Ea(kWh), energia electrică reactivă măsurată Er(kVArh), timpul de menţinere sub tensiune a instalaţiei Tf(h) (care include timpul de funcţionare în sarcină şi timpul de funcţionare în gol), timpul de funcţionare în sarcină a instalaţiei Tfs(h), puterea maximă activă măsurată Pmax.

Adică energia e kwh şi puterea e kw! Puterea instalată a unei turbine este spre exemplu de 280MW dar energia produsă în unitatea de timp e 280MWh!

Tefeliștilor, acasă consumați energie activă, nu putere! Dacă îți belești ochii într-un televizor pe care scrie P=120W, înseamnă că el ca să funcționeze are nevoie de energie, adică 120Wh! Citiți-vă cu atenție facturile și lăsați noul și mărețul Proiect de țară: Schimbarea becurilor, dezvaluie FPP. (Cristina T.).