Anchete
Veteranii, aceia care au efectuat pregătirea în Marea Britanie, au reuşit să construiască spiritul Regelui Ferdinand
Fregata Regele Ferdinand (F-221) este una din navele emblematice ale Forţelor Navale române. De la intrarea sa în serviciu, în cadrul Flotilei 56 Fregate Contraamiral Horia Macellariu, a executat multe misiuni, inclusiv externe, unele chiar în premieră pentru armata română. Marinarii militari ce alcătuiesc echipajul au reuşit, de-a lungul anilor, să construiască cu migală spiritul Regelui Ferdinand.
Fregata Regele Ferdinand a trecut printr-o serie de modernizări şi este gata oricând de acţiune. Echipajul ce îşi desfăşoară activitatea la bordul său este în plin proces de schimbare.
Veteranii, aceia care au efectuat pregătirea în Marea Britanie, au reuşit să construiască spiritul Regelui Ferdinand. Chiar dacă ei trec, rând pe rând, în rezervă, reușesc să-i contamineze pe cei tineri, așa încât spiritul echipajului fregatei rămâne.
Am revenit la bordul F-221 cu bucurie, convins că poveștilor marinarilor militari, pe care vi le-am prezentat, s-au adăugat altele. I-am găsit gata de acţiune, având în vedere conflictul din Ucraina.
Ei sunt prezenţi la datorie pentru protejarea intereselor României în zonă şi a apelor teritoriale şi a asigura un tranzit în siguranţă al navelor comerciale. Un efort uriaş la care marinarii militari au răspuns întotdeauna prezent, în ciuda unui program încărcat.
Caporalul clasa a II-a Cătălin Filip este în marina militară din 2012, fiindcă a dorit să facă o schimbare în viaţa sa. Este căsătorit şi are doi copii. Ocupă funcţia de radiotelegrafist.

Caporal clasa a II-a Cătălin Filip
Mi-a luat patru ani să învăţ staţiile radio, reţelele, tot ce este pe această navă. Să mă pun la punct cu tot ce trebuie. Adevărat, e greu să înveţi când eşti legat la cheu, la uscat. Cel mai bine este pe mare, în marş, unde te loveşti de toate. Te întâlneşti cu fel de fel de situaţii imprevizibile, pe care trebuie să le rezolvi. Sunt de învăţat proceduri naţionale, NATO şi este necesar un nivel bun de cunoaştere a limbii engleze. Aici mi-a fost greu, fiindcă nu am făcut în şcoală limba engleză şi a trebuit să recuperez.
A făcut cursuri de specialitate şi de limba engleză. A îndeplinit multe misiuni cu ambele fregate tip 22 şi a devenit veteran al teatrelor de operaţii.
Am venit cam târziu în armată, la 30 de ani, după ce m-a convins un prieten, el fiind la Forţele Terestre. Ştiam să lucrez cu calculatoarele. Am venit şi… am rămas! Cele mai grele momente au fost cele de început, atunci când nu ştiam ce am de făcut.
Cele mai frumoase sunt atunci când mă întorc acasă din misiuni, când familia mă aşteaptă pe dană. Condiţiile de pe navă sunt superioare celorlalte nave. În toţi aceşti ani, am plecat mult de acasă, a spus Cătălin.
Are mult de lucru la staţiile radio de pe fregată, deoarece face posibilă comunicarea navei cu uscatul sau alte nave, inclusiv în reţele NATO. Consideră că nu e complicat, dacă te-ai pregătit intens şi ştii ce ai de făcut. Pe navă, fiecare marinar militar trebuie să cunoască meserie, cum se spune.
Sunt mulţumit, în mare parte, pentru alegerea făcută. Aştept să se clarifice odată cu legea salarizării. Pentru noi, cei de la baza carierei e foarte greu. Este mult de muncă şi eu cred că trebuie răsplătită. Adaug sacrificiile pe care cei din mediul civil nu le înţeleg.
Eu am venit târziu în armată, am avut înainte ceva slujbe, bunicele. Am avut un salariu un pic mai mare ca aici. Peste cinci ani, o să fiu tot aici.
De aici vreau să trec în rezervă. Regelui Ferdinand îi doresc viaţă lungă, cât mai multe misiuni fără evenimente şi multe răsărituri pe mare, a declarat caporalul clasa a II-a Cătălin Filip.
Caporalul clasa a II-a Costel Safta este sanitar. Este din Constanţa şi i-a plăcut dintotdeauna armata. Are 18 ani în sistemul militar, din care şapte a fost la dragoarele maritime. Iniţial a fost timonier, iar în 2007 s-a specializat pe funcţia de sanitar.

Caporal clasa a II-a Costel Safta
Spiritul Regelui Ferdinand ne împinge înainte. Se schimbă generaţiile. Ne bucurăm că cei tineri vor să fie virusaţi cu acest spirit. Pentru mine, este o mândrie să fac parte din echipajul Regelui Ferdinand. Asta mi-am dorit! Îmi place ceea fac, am tras să ajung aici, să mă pregătesc să fiu la un nivel ridicat de pregătire.
A făcut armata la jandarmi, dar nu a avut ocazia să rămână acolo. A venit la marina militară, a absolvit între timp şi liceul. Are 39 de ani, este căsătorit, are un copil. Are cursul de sanitar şi, anul trecut, a absolvit postliceala sanitară. Ar dori să treacă în corpul subofiţerilor şi să rămână pe această navă, deoarece cunoaşte bine echipajul şi vaporul.
Este la bordul F-221 din 2011. Noi, sanitarii trebuie să ajungem rapid la locul incidentului, la orice oră din zi sau noapte, spune caporalul clasa a II-a Safta. Acţionăm strâns cu membrii echipajului la orice exerciţiu.
Este nevoie de multă forţă, sunt spaţii foarte înguste, trebuie să ai ambiţie, să vrei să rămâi, mai ales că, după un timp, intervine oboseala. Pe lângă funcţia de sanitar, pe navă mai trebuie să faci şi altceva.
Pandemia a fost o experienţă provocatoare. A fost detaşat la spitalul modular din Constanţa, unde a lucrat printre oameni cu Covid, echipat în vestitele combinezoane albe. A fost greu, cald, transpiraţie. A avut noroc de personal foarte bun, care l-a integrat rapid.
A fost o colaborare foarte bună. A revenit pe vapor. Măsurile de prevenţie trebuiau respectate, dar aici sunt spaţii mici, personal care trebuie să lucreze şi să vieţuiască împreună. S-au efectuat testări la cel mai mic simptom. Au fost zile când a venit de acasă din libere. Sănătatea era pe primul loc.
Salarizarea rămâne problema spinoasă. Când eram singur, era altceva. Acum am familie, copil, rate. Suntem oamenii care am îndeplinit toate ordinele primite, nu am spus niciodată nu.
Noi nu ducem o viaţă aşa bună cum cred unii. Pentru prima dată, în 18 ani, îmi pun problema să părăsesc sistemul militar, deşi nu îmi doresc asta, a spus cu amărăciune caporalul clasa a II-a Safta.
Fruntaşul Cristian Rotaru este mecanic frigotehnist. De aproape trei ani și jumătate face parte din echipajul fregatei Regele Ferdinand. Este din comuna Bărăganu, judeţul Constanţa.

Fruntaş Cristian Rotaru
Am avut de la cine să învăţ. Am colegi care au făcut pregătirea în Marea Britanie şi au adus vaporul acasă. Mi-a fost uşor să învăţ, fiindcă am făcut liceul auto şi aveam cunoştinţe tehnice. Se vede că acest vapor este gândit şi construit după ani de tradiţie marinărească, cum au britanicii. Mi-a fost uşor să-l învăţ, dar acomodarea a fost mai grea.
La 19 ani, a ales uniforma militară. Prietenii l-au sfătuit să fac acest pas. Nu regretă, dar crede că sistemul militar trebuie să aibă grijă mai mult de oameni şi să-i preţuiască mai mult pe cei dedicaţi profesiei. Cristian a îndeplinit trei misiuni în cadrul grupărilor NATO.
Cele mai grele momente pentru mine sunt gărzile de onoare şi adunările. Cele mai frumoase momente sunt misiunile din Marea Mediterană. Am văzut ţări şi porturi frumoase, alte culturi.
Mă simt altfel şi este o senzaţie plăcută când sunt în cadrul unei grupări NATO. Nu oricine are această ocazie şi te simţi altfel. Contează enorm misiunile externe. Pentru mine, F-221 e un amalgam de sentimente, a afirmat fruntaşul Rotaru.
Acum are un program foarte încărcat. Din cauza conflictului din Ucraina nu prea are cum să-şi ia zile libere, îndeplinind multe ore suplimentare. Stă în Constanţa cu chirie. Este scump şi acest lucru îi ia o mare parte din soldă. Nu înțelege diferenţele mari între corpurile de personal. Şi-ar dori să fie altfel.
Sunt cerinţe şi aşteptări mari de la noi, cei de la fregate. Este mult de muncă şi nu dă niciunul înapoi, dar s-au adunat multe libere şi, sincer, nu ştiu cum comandanţii le pot acorda, fiindcă suntem în prima linie şi nu prea e timp liber. Nu vreau să plec de aici.
Echipajul mă face să continui. Viitorul îmi apare incert. Eu vreau să continui, să duc spiritul navei mai departe, dar şi sistemul trebuie să se gândească mai mult la oamenii săi. Eu mă pregătesc, execut ordine şi misiuni. Nu dau înapoi, a spus fruntaşul Cristian Rotaru. (L. Irimia, foto – Daniel-Andrei Pap).
Anchete
OFENSIVĂ ÎN JUSTIȚIE: CSM reconfirmă „vânătorii” de magistrați de la Iași. Cine sunt procuroarele care vor gestiona dosarele sensibile în următorii patru ani
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a făcut un pas decisiv în arhitectura post-SIIJ a sistemului judiciar, propunând reînnoirea mandatelor pentru două figuri-cheie din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Iași. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, propunerile au fost deja înaintate Procurorului General al României, Cristina Chiriac, în vederea emiterii ordinelor de numire pentru o perioadă de patru ani.
Misiune delicată la Iași: Cine sunt cele două procuroare desemnate să „scaneze” sistemul
Decizia Plenului CSM vizează două nume cu greutate din cadrul PCA Iași: Ștefania-Nicoleta Zaharia și Adina Bocai. Acestea au primit votul de încredere al Consiliului pentru a continua o misiune extrem de sensibilă: investigarea faptelor penale comise de colegii lor din sistemul de justiție.
Ștefania-Nicoleta Zaharia nu este un nume nou în eșalonul de control, ea ocupând deja, prin delegare, funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul PCA Iași. Alături de colega sa, Adina Bocai, aceasta va forma „nucleul dur” responsabil de menținerea integrității în rândul magistraților din zona Moldovei.
Arhitectura post-SIIJ: Competențe extinse pentru curțile de apel
Numirile propuse se bazează pe cadrul legislativ stabilit prin Legea nr. 49/2022, actul normativ care a consfințit desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și a transferat competențele către parchetele de pe lângă curțile de apel.
Conform sursei citate, cele două procuroare vor avea sub lupă o categorie largă de subiecți:
- Judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare;
- Procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe.
Această structură descentralizată de investigare a magistraților urmărește, conform legislației în vigoare, o eficientizare a urmăririi penale, dar pune o presiune imensă pe umerii procurorilor desemnați, care trebuie să asigure imparțialitatea în dosare unde acuzații sunt, adesea, persoane cu influență în sistemul local.
Vot de încredere masiv în Plen: 16 la 1 pentru noile mandate
Procesul de selecție nu a fost lipsit de o analiză riguroasă, însă rezultatul votului indică o susținere cvasigenerală în cadrul CSM. Ambele propuneri au trecut cu o majoritate zdrobitoare: 16 voturi „PENTRU” și doar un singur vot „ÎMPOTRIVĂ”.
Acest raport de forțe sugerează că activitatea anterioară a celor două procuroare a fost considerată satisfăcătoare, oferindu-le legitimitatea necesară pentru a începe un nou mandat de 4 ani. Mingea este acum în curtea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să oficializeze aceste numiri, asigurând astfel continuitatea actului de justiție în cazurile de corupție sau abuzuri ce vizează „oamenii legii”. (Irinel I.).
Anchete
Continuitate la Parchetul curții de apel Iași: Ștefania-Nicoleta Zaharia și Adina Bocai primesc undă verde pentru un nou mandat
Propunerile adoptate de CSM vizează două nume cu experiență din cadrul unității de parchet ieșene. Prima pe listă este Ștefania-Nicoleta Zaharia, care ocupă în prezent funcția de procuror-șef delegat al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă curtea de apel Iași. Alături de aceasta, a fost propusă și colega sa, Adina Bocai.
Conform publicației Lumea Justiției, ambele procuroare au întrunit o majoritate zdrobitoare în cadrul Plenului, obținând câte 16 voturi „pentru” și doar un singur vot „împotrivă”. Noile mandate, odată confirmate de șefa Ministerului Public, vor avea o durată de patru ani, oferind astfel stabilitate mecanismului de control intern din magistratură.
Competențe extinse sub legea 49/2022: Cine intră sub lupa noilor procurori desemnați
Misiunea celor două procuroare este una de maximă responsabilitate, fiind reglementată strict de legislația privind desființarea fostei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție. În baza articolului 3 din Legea nr. 49/2022, procuroarele Zaharia și Bocai vor avea competența legală de a investiga faptele penale presupus a fi comise de o categorie largă de actori din sistemul judiciar local și regional.
Sfera lor de autoritate cuprinde judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare, precum și procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe. Astfel, prin această decizie, CSM și PICCJ se asigură că mecanismul de tragere la răspundere a magistraților rămâne funcțional și activ, păstrând o supraveghere riguroasă asupra integrității sistemului de justiție din zona Moldovei.
Votul plenului CSM: O majoritate covârșitoare pentru menținerea echipei de investigație
Minuta ședinței Plenului CSM confirmă hotărârea forului de a menține configurația actuală a anchetatorilor desemnați. Procedura de înaintare a propunerilor către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) reprezintă etapa finală înainte de emiterea ordinului oficial de numire. Rezultatul votului indică o încredere solidă a membrilor Consiliului în capacitatea profesională a celor două reprezentante ale Ministerului Public de a gestiona dosarele complexe și sensibile care vizează conduita colegilor lor de breaslă. (irinel I.).
Anchete
Decizie la Consiliul Superior al Magistraturii: Un procuror a fost suspendat din funcție din motive medicale
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat oficial, în ședința din data de 18 iunie 2026, suspendarea din activitate a unui magistrat. Conform informațiilor publicate de Lumea Justiției, măsura a fost luată pe fondul unor probleme de sănătate, marcând un moment dificil pentru corpul profesional al procurorilor.
Hotărârea unanimă a Secției pentru procurori din cadrul CSM
Decizia de suspendare a fost adoptată cu unanimitate de voturi de către membrii Secției. Conform minutei oficiale, măsura a intrat în vigoare imediat, respectiv din data de 18 iunie 2026. Deși detaliile specifice privind natura afecțiunii nu au fost făcute publice, procedura este una standard în sistemul judiciar atunci când starea de sănătate a unui magistrat impune retragerea temporară din activitate pentru recuperare.
Procedura de expertiză medicală și durata perioadei de suspendare
Suspendarea magistratului va rămâne valabilă până la rămânerea definitivă a raportului de expertiză întocmit de Comisia medicală. Acest document va stabili capacitatea de exercitare a funcției pe viitor. „Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcție a unui procuror, începând cu data de 18.06.2026, până la rămânerea definitivă a raportului de expertiză”, se arată în comunicarea instituției, subliniind caracterul procedural și legal al acestei decizii. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 4 zileBreaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
-
Exclusivacum 3 zileRepublica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
-
Exclusivacum 4 zilePENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX
-
Exclusivacum 2 zileJudecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat



