Anchete
Veteranii, aceia care au efectuat pregătirea în Marea Britanie, au reuşit să construiască spiritul Regelui Ferdinand
Fregata Regele Ferdinand (F-221) este una din navele emblematice ale Forţelor Navale române. De la intrarea sa în serviciu, în cadrul Flotilei 56 Fregate Contraamiral Horia Macellariu, a executat multe misiuni, inclusiv externe, unele chiar în premieră pentru armata română. Marinarii militari ce alcătuiesc echipajul au reuşit, de-a lungul anilor, să construiască cu migală spiritul Regelui Ferdinand.
Fregata Regele Ferdinand a trecut printr-o serie de modernizări şi este gata oricând de acţiune. Echipajul ce îşi desfăşoară activitatea la bordul său este în plin proces de schimbare.
Veteranii, aceia care au efectuat pregătirea în Marea Britanie, au reuşit să construiască spiritul Regelui Ferdinand. Chiar dacă ei trec, rând pe rând, în rezervă, reușesc să-i contamineze pe cei tineri, așa încât spiritul echipajului fregatei rămâne.
Am revenit la bordul F-221 cu bucurie, convins că poveștilor marinarilor militari, pe care vi le-am prezentat, s-au adăugat altele. I-am găsit gata de acţiune, având în vedere conflictul din Ucraina.
Ei sunt prezenţi la datorie pentru protejarea intereselor României în zonă şi a apelor teritoriale şi a asigura un tranzit în siguranţă al navelor comerciale. Un efort uriaş la care marinarii militari au răspuns întotdeauna prezent, în ciuda unui program încărcat.
Caporalul clasa a II-a Cătălin Filip este în marina militară din 2012, fiindcă a dorit să facă o schimbare în viaţa sa. Este căsătorit şi are doi copii. Ocupă funcţia de radiotelegrafist.

Caporal clasa a II-a Cătălin Filip
Mi-a luat patru ani să învăţ staţiile radio, reţelele, tot ce este pe această navă. Să mă pun la punct cu tot ce trebuie. Adevărat, e greu să înveţi când eşti legat la cheu, la uscat. Cel mai bine este pe mare, în marş, unde te loveşti de toate. Te întâlneşti cu fel de fel de situaţii imprevizibile, pe care trebuie să le rezolvi. Sunt de învăţat proceduri naţionale, NATO şi este necesar un nivel bun de cunoaştere a limbii engleze. Aici mi-a fost greu, fiindcă nu am făcut în şcoală limba engleză şi a trebuit să recuperez.
A făcut cursuri de specialitate şi de limba engleză. A îndeplinit multe misiuni cu ambele fregate tip 22 şi a devenit veteran al teatrelor de operaţii.
Am venit cam târziu în armată, la 30 de ani, după ce m-a convins un prieten, el fiind la Forţele Terestre. Ştiam să lucrez cu calculatoarele. Am venit şi… am rămas! Cele mai grele momente au fost cele de început, atunci când nu ştiam ce am de făcut.
Cele mai frumoase sunt atunci când mă întorc acasă din misiuni, când familia mă aşteaptă pe dană. Condiţiile de pe navă sunt superioare celorlalte nave. În toţi aceşti ani, am plecat mult de acasă, a spus Cătălin.
Are mult de lucru la staţiile radio de pe fregată, deoarece face posibilă comunicarea navei cu uscatul sau alte nave, inclusiv în reţele NATO. Consideră că nu e complicat, dacă te-ai pregătit intens şi ştii ce ai de făcut. Pe navă, fiecare marinar militar trebuie să cunoască meserie, cum se spune.
Sunt mulţumit, în mare parte, pentru alegerea făcută. Aştept să se clarifice odată cu legea salarizării. Pentru noi, cei de la baza carierei e foarte greu. Este mult de muncă şi eu cred că trebuie răsplătită. Adaug sacrificiile pe care cei din mediul civil nu le înţeleg.
Eu am venit târziu în armată, am avut înainte ceva slujbe, bunicele. Am avut un salariu un pic mai mare ca aici. Peste cinci ani, o să fiu tot aici.
De aici vreau să trec în rezervă. Regelui Ferdinand îi doresc viaţă lungă, cât mai multe misiuni fără evenimente şi multe răsărituri pe mare, a declarat caporalul clasa a II-a Cătălin Filip.
Caporalul clasa a II-a Costel Safta este sanitar. Este din Constanţa şi i-a plăcut dintotdeauna armata. Are 18 ani în sistemul militar, din care şapte a fost la dragoarele maritime. Iniţial a fost timonier, iar în 2007 s-a specializat pe funcţia de sanitar.

Caporal clasa a II-a Costel Safta
Spiritul Regelui Ferdinand ne împinge înainte. Se schimbă generaţiile. Ne bucurăm că cei tineri vor să fie virusaţi cu acest spirit. Pentru mine, este o mândrie să fac parte din echipajul Regelui Ferdinand. Asta mi-am dorit! Îmi place ceea fac, am tras să ajung aici, să mă pregătesc să fiu la un nivel ridicat de pregătire.
A făcut armata la jandarmi, dar nu a avut ocazia să rămână acolo. A venit la marina militară, a absolvit între timp şi liceul. Are 39 de ani, este căsătorit, are un copil. Are cursul de sanitar şi, anul trecut, a absolvit postliceala sanitară. Ar dori să treacă în corpul subofiţerilor şi să rămână pe această navă, deoarece cunoaşte bine echipajul şi vaporul.
Este la bordul F-221 din 2011. Noi, sanitarii trebuie să ajungem rapid la locul incidentului, la orice oră din zi sau noapte, spune caporalul clasa a II-a Safta. Acţionăm strâns cu membrii echipajului la orice exerciţiu.
Este nevoie de multă forţă, sunt spaţii foarte înguste, trebuie să ai ambiţie, să vrei să rămâi, mai ales că, după un timp, intervine oboseala. Pe lângă funcţia de sanitar, pe navă mai trebuie să faci şi altceva.
Pandemia a fost o experienţă provocatoare. A fost detaşat la spitalul modular din Constanţa, unde a lucrat printre oameni cu Covid, echipat în vestitele combinezoane albe. A fost greu, cald, transpiraţie. A avut noroc de personal foarte bun, care l-a integrat rapid.
A fost o colaborare foarte bună. A revenit pe vapor. Măsurile de prevenţie trebuiau respectate, dar aici sunt spaţii mici, personal care trebuie să lucreze şi să vieţuiască împreună. S-au efectuat testări la cel mai mic simptom. Au fost zile când a venit de acasă din libere. Sănătatea era pe primul loc.
Salarizarea rămâne problema spinoasă. Când eram singur, era altceva. Acum am familie, copil, rate. Suntem oamenii care am îndeplinit toate ordinele primite, nu am spus niciodată nu.
Noi nu ducem o viaţă aşa bună cum cred unii. Pentru prima dată, în 18 ani, îmi pun problema să părăsesc sistemul militar, deşi nu îmi doresc asta, a spus cu amărăciune caporalul clasa a II-a Safta.
Fruntaşul Cristian Rotaru este mecanic frigotehnist. De aproape trei ani și jumătate face parte din echipajul fregatei Regele Ferdinand. Este din comuna Bărăganu, judeţul Constanţa.

Fruntaş Cristian Rotaru
Am avut de la cine să învăţ. Am colegi care au făcut pregătirea în Marea Britanie şi au adus vaporul acasă. Mi-a fost uşor să învăţ, fiindcă am făcut liceul auto şi aveam cunoştinţe tehnice. Se vede că acest vapor este gândit şi construit după ani de tradiţie marinărească, cum au britanicii. Mi-a fost uşor să-l învăţ, dar acomodarea a fost mai grea.
La 19 ani, a ales uniforma militară. Prietenii l-au sfătuit să fac acest pas. Nu regretă, dar crede că sistemul militar trebuie să aibă grijă mai mult de oameni şi să-i preţuiască mai mult pe cei dedicaţi profesiei. Cristian a îndeplinit trei misiuni în cadrul grupărilor NATO.
Cele mai grele momente pentru mine sunt gărzile de onoare şi adunările. Cele mai frumoase momente sunt misiunile din Marea Mediterană. Am văzut ţări şi porturi frumoase, alte culturi.
Mă simt altfel şi este o senzaţie plăcută când sunt în cadrul unei grupări NATO. Nu oricine are această ocazie şi te simţi altfel. Contează enorm misiunile externe. Pentru mine, F-221 e un amalgam de sentimente, a afirmat fruntaşul Rotaru.
Acum are un program foarte încărcat. Din cauza conflictului din Ucraina nu prea are cum să-şi ia zile libere, îndeplinind multe ore suplimentare. Stă în Constanţa cu chirie. Este scump şi acest lucru îi ia o mare parte din soldă. Nu înțelege diferenţele mari între corpurile de personal. Şi-ar dori să fie altfel.
Sunt cerinţe şi aşteptări mari de la noi, cei de la fregate. Este mult de muncă şi nu dă niciunul înapoi, dar s-au adunat multe libere şi, sincer, nu ştiu cum comandanţii le pot acorda, fiindcă suntem în prima linie şi nu prea e timp liber. Nu vreau să plec de aici.
Echipajul mă face să continui. Viitorul îmi apare incert. Eu vreau să continui, să duc spiritul navei mai departe, dar şi sistemul trebuie să se gândească mai mult la oamenii săi. Eu mă pregătesc, execut ordine şi misiuni. Nu dau înapoi, a spus fruntaşul Cristian Rotaru. (L. Irimia, foto – Daniel-Andrei Pap).
Anchete
„Subminarea eroilor” #rezist: Procurorul Laurențiu Beșu, protagonist al documentarelor Recorder, trimis în judecată disciplinară
O undă de șoc străbate tabăra susținătorilor mișcării #rezist, după ce unul dintre personajele centrale ale narațiunii lor de „integritate” a intrat în vizorul riguros al Inspecției Judiciare. Laurențiu Beșu, magistratul a cărui imagine a fost intens promovată în spațiul public, este acum protagonistul unei proceduri disciplinare ce ridică semne de întrebare asupra modului în care este înțeleasă confidențialitatea în sistemul judiciar.
Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, atmosfera este tensionată în rândul propagandei care a susținut operațiunile grupărilor #rezist-USR, menite, conform sursei citate, să influențeze conducerea marilor instituții judiciare precum ICCJ, DNA și PICCJ. Motivul acestei neliniști este trimiterea în judecată disciplinară a lui Ionel Laurențiu Beșu, fost ofițer DIPI și fost judecător, reevaluat recent în funcția de procuror.
De la „erou” de documentar, la acțiune disciplinară pentru încălcarea secretului profesional
Ascensiunea mediatică a lui Beșu a fost strâns legată de apariția sa într-un documentar realizat de platforma Recorder, material care a servit drept motor pentru numeroase acțiuni de presiune politică și civică. Totuși, realitatea juridică pare să contrazică imaginea de „rebel cu cauză” construită în spațiul virtual.
Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de Laurențiu Beșu sub acuzația comiterii abaterii prevăzute de art. 271 lit. i din Legea 303/2022. Concret, magistratul este acuzat de „nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter”, precum și a altor informații sensibile de care a luat cunoștință în exercitarea funcției. Această prevedere legală este pilonul care garantează imparțialitatea și rigoarea procesului judiciar, orice abatere fiind considerată o vulnerabilizare a actului de justiție.
Strategia victimizării: Rezoluția Inspecției Judiciare, „scursă” pe rețelele de socializare
Într-o mișcare ce pare să confirme acuzațiile privind nerespectarea caracterului confidențial al lucrărilor, procurorul Laurențiu Beșu a ales să facă publică, pe contul său de Facebook, chiar rezoluția Inspecției Judiciare.
Conform publicației Lumea Justiției, acest gest nu este unul de transparență, ci o încercare deliberată de victimizare în fața opiniei publice. Prin publicarea documentelor oficiale dintr-un dosar disciplinar aflat în curs, Beșu pare să forțeze din nou o reacție din partea simpatizanților mișcării #rezist, încercând să transforme o procedură legală de control într-o „execuție politică”.
Un parcurs controversat: Între serviciile secrete și magistratură
Cazul Beșu readuce în discuție profilul magistraților care au activat anterior în structuri de informații, precum DIPI. Tranziția acestuia de la ofițer la judecător și, în final, la procuror, dublată de expunerea mediatică masivă, ridică semne de întrebare asupra echilibrului dintre nevoia de transparență și obligația de rezervă a magistratului.
Rămâne de văzut dacă instanța disciplinară va valida concluziile Inspecției Judiciare, însă un lucru este cert: „mitul” eroului neînfricat din documentarele online se confruntă acum cu rigurozitatea legilor care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor, legi pe care niciun suport mediatic nu le poate suspenda. (Irinel I.)>
Anchete
Operațiunea „CLEAN BORDER II SUD”: Trafic de migranți stopat pe DN 5 – Șofer român plasat în arest la domiciliu
Într-o acțiune de amploare menită să securizeze granița de sud a țării, polițiștii de frontieră din Giurgiu au anihilat o tentativă de transport ilegal de persoane. Patru cetățeni străini, care încercau să pătrundă în România fără documente, au fost interceptați în trafic, în timp ce cărăușul român a ajuns în fața instanței sub acuzații grave.
O mobilizare exemplară a forțelor de ordine în cadrul operațiunii „CLEAN BORDER II SUD” a dus la blocarea unei noi rute de migrație ilegală. În urma unui control coordonat pe DN 5, polițiștii de frontieră de la ITPF Giurgiu, sprijiniți de echipaje operative și omologi bulgari, au oprit un autoturism înmatriculat în România care venea dinspre Bulgaria. Ceea ce părea o călătorie obișnuită s-a dovedit a fi, în realitate, o operațiune ilegală de trecere a frontierei.
Pândă pe DN 5: Patru cetățeni irakieni depistați într-un vehicul înmatriculat în România
La bordul vehiculului condus de un cetățean român se aflau patru pasageri care nu dețineau documente de călătorie valabile. În urma primelor verificări, persoanele în cauză s-au declarat a fi cetățeni irakieni. Aceștia au mărturisit că au apelat la serviciile șoferului român pentru a intra fraudulos pe teritoriul României, sperând să ocolească filtrele legale de frontieră.
Acțiunea comună româno-bulgară a demonstrat încă o dată eficiența protocoalelor de colaborare transfrontalieră. Conform legislației și planurilor de cooperare în vigoare, pe data de 04/29/2026, cei patru migranți au fost predați oficial autorităților din Bulgaria pentru continuarea cercetărilor specifice.
Justiția reacționează: Șoferul român, pedepsit cu arestul la domiciliu
Dacă pentru pasageri drumul s-a oprit la frontieră, pentru șoferul român abia acum încep problemele legale majore. Acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți și trecere frauduloasă a frontierei de stat. Organele de cercetare penală din Giurgiu au dispus inițial reținerea acestuia, înaintând cazul către Tribunalul Giurgiu.
În data de 04/30/2026, judecătorul de drepturi și libertăți a decis luarea măsurii arestului la domiciliu față de șoferul român pentru o perioadă de 30 de zile. Această sentință vine ca un semnal de alarmă pentru cei care facilitează rețelele de trafic de persoane, pedepsele prevăzute de Codul Penal fiind aspre.
Frontiere sub asediu: Prioritate zero pentru siguranța națională
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat faptul că astfel de acțiuni vor continua cu o intensitate sporită. „Gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii și combaterea infracționalității transfrontaliere rămân priorități absolute pentru asigurarea securității granițelor României”, au transmis reprezentanții instituției.
Succesul operațiunii „CLEAN BORDER II SUD” subliniază necesitatea unei vigilențe constante la porțile țării, într-un context internațional marcat de presiuni migratorii tot mai mari. Cercetările continuă sub coordonarea unității de parchet, în vederea identificării întregii filiere care a orchestrat această tentativă de tranzitare ilegală a teritoriului național. (Paul D.).
Anchete
Circul „Rezist” în doliu: Cum a căzut în păcat „Sfântul” Beșu, procurorul cu trecut de spion și prezent de victimă pe Facebook
Este jale mare în cortul „rezistenței” de serviciu, acolo unde doliul s-a așternut mai ceva ca praful pe dosarele uitate. Propaganda care obișnuia să ridice statui de lut oricărui personaj care scotea un sunet împotriva sistemului este acum în pragul unei crize de nervi. Motivul? Unul dintre „eroii” de afiș ai celebrului documentar Recorder – acea peliculă care trebuia să fie racheta de lansare pentru asaltul grupărilor #rezist-USR asupra marilor instituții de forță precum ICCJ, DNA și PICCJ – s-a defectat în plin marș triumfal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că idolul tribunelor progresiste a fost, în sfârșit, luat la întrebări acolo unde doare mai tare: la disciplina muncii.
De la umbrele DIPI, la lumina reflectoarelor și înapoi în boxa acuzaților
Personajul principal al acestei melodrame cu epoleți și robă este Laurențiu Beșu (fost Ionel, pentru cunoscători), un traseist profesional de lux: fost ofițer DIPI, fost judecător și, mai nou, metamorfozat în procuror. Se pare însă că deprinderile de „spion” mor greu, sau poate că domnul Beșu a confundat confidențialitatea dosarelor cu scenariul de film. Inspecția Judiciară a decis să îi strice feng-shui-ul reformist, exercitând acțiunea disciplinară pentru o abatere care, în orice stat normal, ar ridica sprâncenele până la tavan: nerespectarea secretului deliberării și a confidențialității lucrărilor. Mai pe românește, „eroul” nostru a uitat că legea 303/2022 nu este opțională, nici măcar pentru cei care pozează în salvatori ai neamului pe ecranele televizoarelor (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Exclusivacum 2 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum 9 oreCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Ancheteacum 4 zileScandal de proporții în magistratură: Sursa „scurgerilor” de informații împotriva președintei ICCJ, Lia Savonea, localizată la Curtea de Apel București



