Administratie
Când vor deveni spitalele militare, așa cum le indică numele, ale militarilor
Un general de brigadă în retragere mi s-a adresat, în urmă cu câteva săptămâni, subliniind, în scrisoarea sa, printre altele, că la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ,,Dr. Carol Davila” (SUUMC), din București, este tot mai dificil pentru Domnia sa să aibă parte de un tratament medical.
Consultațiile se fac doar cu programare, scrie generalul în retragere, pentru urgențe pacienții sunt nevoiți să aștepte chiar și o lună, militarii activi și în rezervă sunt tot mai ostracizați în fața cabinetelor medicale, iar pentru o operație pacienții sunt planificați după câteva luni, cu sugestii amabile îndreptați către clinici private, unde e și posibil, dar și într-un interval de timp foarte scurt, pe bani, firește, exact la medicul altminteri ocupat din Spitalul Militar. De asemenea, scrie generalul, „farmacia militară funcționează cu dedicație”.
Nu sunt singurele mesaje pe care le primesc, dar mi-am amintit de ele atunci când Direcția Națională Anticorupție a emis un comunicat prin care anunța, în limbaj specific, că medicul militar Alexandru-Florin Săvulescu, șef al Secției Chirurgie generală II din cadrul SUUMC, cadru militar activ cu gradul de colonel, a fost pus sub control judiciar 60 de zile „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în formă continuată”.
Ordonanța procurorilor militari stabilea că „există date și probe care arată că ar fi primit de la mai multe persoane foloase necuvenite, constând în bani și bijuterii, în legătură cu intervenții chirurgicale și examene de specialitate, efectuate asupra acestora sau asupra unor apropiați ai acestora”. Unele surse au vehiculat suma de 300.000 de euro, în bani și bijuterii, găsite în cabinetul colonelului medic.
Mi-am zis, contrariat, că „miza” e mult mai mare decât în cazul șefului clinicii ORL de la același spital militar, colonel Radu Viorel Vrăcioiu, care, în 2018, a fost săltat de DNA pentru că a refuzat cei 200 de lei oferiți de o pacientă pentru o operație la nas, pretinzând că pentru suma asta nici măcar nu se obosește să urce din cabinet până în sala de operații.
Anul acesta, în mai, a fost condamnat definitiv de Curtea Militară de Apel București (patru ani au fost necesari pentru asta!) la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare, acuzat de luare de mită şi instigare la luare de mită.
Cazurile acestea ridică mai multe întrebări. Înainte de toate, îmi e greu să cred că există alți colonei în armata română care pot avea dosite prin sertarele birourilor sume halucinante, precum cele vehiculate în cazul colonelului medic Alexandru Săvulescu. În condițiile în care grila de salarizare a medicilor militari este mult mai generoasă decât în alte cazuri cu același grad.
În fiecare an, semnez și târăsc o declarație de avere, veșnic aceeași, etalându-mi mai degrabă datoriile și creditele decât câștigurile.
Destui medici militari au pierdut de multă vreme, în opinia mea, orice urmă de camaraderie, orice legătură cu militarii armatei române și cu personalul civil, tratându-i pe aceștia cu un dispreț evident, fără a se sfii să-i „dijmuiască”, întocmai ca pe aceia din afara sistemului militar, care plătesc, de fapt, de două ori.
Pe de o parte, prin reținerile din salariu pentru asigurarea de sănătate, obligatorie, iar pe de altă parte prin sumele plătite pentru servicii medicale care sunt oricum decontate prin Casa OPSNAJ.
Cei care vorbesc despre tratamentul de care au avut parte în Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ,,Dr. Carol Davila” (cu excepții importante, mă grăbesc să adaug!) au pe buze un cuvânt care revine cu obstinație: umilință.
Umilința cozilor, a îndelungatelor așteptări pe holuri, umilința în cabinete, umilința pretinsului dialog, repezit și frustrant, medic-pacient, umilință prin eforturile de a găsi medicamentele prescrise prin farmaciile patriei, pe bani mulți, sau de a te opera ca să-ți poți salva viața când ți-o veni rândul (dacă procuri și materialele necesare!).
Umilință și iar umilință. Într-un sistem medical militar care ar trebui să ne aparțină, să ne ajute, mai ales când suntem bolnavi și neputincioși, după ani de cotizare continuă (în funcție de salariu), în care nu am luat de la farmaciile militare nici măcar un paracetamol.
Ca în cazul generalului Iulian Gherghe, de la DGIA, despre care am scris la momentul potrivit, pentru care fondurile instituției erau potrivite pentru agonisirea unei vile prin Corbeanca, medicii militari care ajung să ofere explicații la DNA sunt, înainte de toate, convinși de propria impunitate.
Adică, deși sunt destule cazuri investigate, deși salariile le sunt la un cu totul alt nivel, nici măcar nu se mai străduiesc să se ascundă.
Sunt convinși că lor nu li se poate întâmpla nimic. Pentru că își fac un calcul simplu: indiferent de gradul pe care îl ai, ești om și tot te îmbolnăvești vreodată, apelând, firește, la medicii din spitalul militar.
Tot în genunchi, la propriu, de durere, sau la figurat, umilit, vei intra în cabinetul Zeului medic militar pentru a te lăsa beștelit, prăbușit pe vreun scaun, cu privirea de animal hăituit, așteptând tratamentul minune pe care numai Zeul medic îl va putea prescrie.
Ați văzut temenelele pe care le fac pacienții înainte de a intra în cabinetele medicale? Cu plicul pregătit. Pe holurile spitalelor și ale policlinicilor a murit și ultima fărâmă de demnitate umană.
Nu vă faceți iluzii, cazul medicului Săvulescu nu este preluat nici pe site-ul SUUMC, nici pe pagina Fb a instituției. Niciun rând, nicio precizare. Ceva cu urme de regret, măcar. Nimic. Ca și cum un șef de secție (!), într-o asemenea situație de-a dreptul stânjenitoare, nu le-ar aparține.
Probabil că tot la „inexistente” sunt și infecțiile nozocomiale, cum tot inexistent va fi fost și colonelul Radu Vrăcioiu cu determinarea lui de a se deplasa la pacient după ce plusa financiar vreo rubedenie.
Întrebarea celor mai mulți militari este când vor deveni spitalele militare, așa cum le indică numele, ale militarilor. Și răspunsurile nu trebuie căutate cu necesitate în spitale, ci la aceia care conduc instituția militară și care le promit militarilor, mereu, că mâine va fi mai bine. (Florin Sperlea).
Administratie
Salvatori în uniformă la Petrila: Darius Savu și Cristi Chirilă au smuls din ghearele morții un bărbat pe malul Jiului
O intervenție contracronometru a polițiștilor din județul Hunedoara s-a transformat într-o lecție de profesionalism și umanitate. Agentul principal Darius Savu și agentul Cristi Chirilă, din cadrul Poliției Orașului Petrila, au fost eroii unei misiuni de salvare dramatice, după ce un apel la 112 a anunțat intenția unui bărbat de a-și pune capăt zilelor. Conform informațiilor oferite de Sindicatul Europol, rapiditatea cu care au acționat cei doi polițiști a făcut diferența dintre o tragedie și o viață salvată.
Alertă de gradul zero în Hunedoara: Minutele care au făcut diferența pe terenul accidentat de pe malul Jiului
Imediat după recepționarea apelului de urgență, echipajul format din Darius Savu și Cristi Chirilă s-a deplasat spre o zonă extrem de greu accesibilă, situată pe malul râului Jiu. Ajunși la fața locului, polițiștii au descoperit victima în stare de inconștiență, situația fiind critică.
Fiecare secundă era vitală, iar terenul accidentat a adăugat o presiune suplimentară misiunii. Sindicatul Europol subliniază că agenții nu au irosit niciun moment, concentrându-se exclusiv pe localizarea rapidă și stabilizarea persoanei aflate în pericol iminent.
Profesionalism sub presiune: Manevrele de prim ajutor care au menținut victima în viață până la sosirea medicilor
Fără a ezita, cei doi polițiști și-au pus în aplicare cunoștințele solide de prim ajutor. Aceștia au intervenit imediat pentru eliberarea căilor respiratorii ale bărbatului, repoziționându-i corpul într-o manieră care să îi faciliteze respirația.
Darius și Cristi au continuat manevrele specifice de salvare până în momentul în care echipajul medical a ajuns la fața locului pentru a prelua pacientul. Intervenția lor promptă a fost decisivă, asigurând funcțiile vitale ale victimei într-un moment în care orice eroare ar fi putut fi fatală.
Un exemplu de empatie și dedicare: Sindicatul Europol salută curajul colegilor din Petrila
Reacția comunității și a colegilor de breaslă nu s-a lăsat așteptată. Reprezentanții Sindicatului Europol și-au exprimat public mândria față de performanța celor doi agenți, considerându-i exemple de urmat pentru întregul corp polițienesc.
„Darius, Cristi, prin profesionalismul și dedicarea voastră, nu doar că ați salvat o viață, ci ați dovedit întregii comunități că sub uniformă se află oameni dedicați și empatici”, au transmis oficialii sindicatului. Această misiune reușită reconfirmă faptul că rolul polițistului depășește sfera ordinii publice, transformându-se, în momente de criză, într-un pilon esențial de salvare a vieții. (Sava N.).
Administratie
Tentativă de intrare ilegală dejucată la frontiera de vest: Trei cetățeni chinezi depistați cu vize poloneze false la Stamora-Moravița
Vigilența autorităților de frontieră din vestul țării a condus la interceptarea unei tentative de pătrundere frauduloasă în România. Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stamora-Moravița au demarat cercetări asupra a trei cetățeni chinezi, care au încercat să eludeze controlul de stat folosind documente de călătorie falsificate. Conform informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră, incidentul a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, când persoanele în cauză s-au prezentat la control pe sensul de intrare în țară.
Vigilență sporită la controlul documentelor: Vizele de lungă ședere prezentau indicii clare de falsificare
Cei trei cetățeni chinezi călătoreau ca pasageri într-un autocar înmatriculat în Serbia, care efectua o cursă regulată. În momentul formalităților specifice, polițiștii de frontieră au manifestat suspiciuni cu privire la vizele de lungă ședere aplicate în pașapoartele acestora. Deși documentele purtau însemnele autorităților din Polonia, examinarea amănunțită a scos la iveală elemente de falsificare evidente.
În urma verificărilor tehnice efectuate de experți, s-a stabilit cu certitudine că vizele nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor acte autentice. Această confirmare a transformat suspiciunea inițială într-o probă clară de uz de fals, blocând astfel accesul străinilor pe teritoriul național.
Consecințe legale imediate: Dosar penal și interdicție de intrare în spațiul Schengen pentru cinci ani
Ca urmare a celor constatate, polițiștii de frontieră au acționat conform procedurilor legale, întocmind pe numele celor trei cetățeni un dosar penal. Infracțiunile vizate sunt tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte care vor fi analizate de organele de cercetare penală competente.
Pe lângă măsurile penale, autoritățile române au luat decizii administrative ferme pentru a proteja securitatea frontierelor europene. Astfel, a fost solicitată instituirea unei interdicții de intrare pe teritoriul statelor membre Schengen pentru o perioadă de cinci ani. Imediat după finalizarea procedurilor, cetățenii chinezi au fost returnați autorităților din Republica Serbia, în baza acordurilor de readmisie existente. (Sava N.).
Administratie
Securitate la standarde europene: Experții din România și Ungaria finalizează planul comun de instruire pentru managementul frontierelor
Cooperarea dintre forțele de ordine de la granița româno-maghiară face un pas decisiv către o coordonare deplină. Recent, orașul Szeged din Ungaria a găzduit cel de-al treilea workshop dedicat elaborării unei programe comune de pregătire, parte a proiectului strategic „ROHU00634 – SAFE – Together for a Safer Area”. Această inițiativă, finanțată prin Programul Interreg VI-A România-Ungaria, își propune să transforme zona transfrontalieră într-un spațiu mai sigur pentru cetățeni, rezidenți și turiști prin modernizarea infrastructurii de instruire și armonizarea procedurilor de lucru.
Unificarea competențelor profesionale: Curriculumul comun de formare devine pilonul central al proiectului SAFE
Obiectivul principal al atelierului de lucru de la Szeged a fost validarea unui curriculum de formare unitar, care să reflecte experiența și necesitățile instituțiilor partenere din ambele țări. Conform reprezentanților proiectului, acest document este esențial pentru consolidarea cooperării în domeniul managementului integrat al frontierelor.
Prin acest demers, instituțiile de aplicare a legii urmăresc creșterea capacităților instituționale și eficientizarea răspunsului în fața provocărilor transfrontaliere moderne. Această armonizare a conținutului programelor de instruire va permite polițiștilor din cele două state să acționeze sub o viziune comună, sporind astfel nivelul de securitate regională.
Tehnici avansate împotriva criminalității: OSINT și Sistemul de Informații Schengen pe agenda experților
Discuțiile tehnice din cadrul workshop-ului s-au concentrat pe teme de actualitate imediată pentru siguranța frontierelor. Experții au abordat metode complexe de verificare a elementelor de securitate pentru documente și vehicule, dar și utilizarea surselor publice de informare (OSINT) pentru prevenirea infracționalității. O atenție deosebită a fost acordată identificării documentelor și identităților false, o amenințare constantă în contextul migrației și al crimei organizate.
Agenda a inclus, de asemenea, proceduri critice privind utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) și funcționarea noului Sistem de Intrare/Ieșire (EES). În plus, au fost analizate protocoalele de gestionare a vizelor și procedurile de returnare a persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, asigurându-se astfel o aliniere perfectă la legislația europeană în vigoare.
Parteneriate strategice și investiții majore: Peste patru milioane de euro alocate pentru o zonă transfrontalieră mai sigură
Succesul acestui workshop se datorează colaborării între Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), în calitate de lider de proiect, și partenerii săi: Centrul de Educație și Instruire al Poliției din Szeged (ROKK), Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea și Inspectoratul de Poliție Județean Bihor.
Proiectul SAFE dispune de un buget total de 4,375,000 euro, dintre care peste 2,8 milioane de euro reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Cu o durată de implementare de 36 de luni, programul început în decembrie 2024 va continua să livreze soluții de securitate până la finalul anului 2027, garantând o investiție durabilă în liniștea publică de la granițele Uniunii Europene. (Paul D.).
-
Exclusivacum 2 zile„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum o ziDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
-
Exclusivacum o ziDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
-
Exclusivacum 3 zileDe la cai „intact dopați” la autobuze îngropate în datorii: Imperiul lui Nae de pe hipodrom și din TCE
-
Exclusivacum 4 zileRepublica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei
-
Exclusivacum o ziProcurorul (ex) „Portocală” la prânz, cu justiția la desert: Fostul procuror-fabrică de dosare se plimbă cu Mercedes-ul pe cazul „viața bună”
-
Exclusivacum 4 zileDoi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
-
Exclusivacum 3 zileGrădina spiritelor cu băncuțe: Cum a votat consiliul în transă și a plătit Câmpina nota (I)



