Administratie
Când vor deveni spitalele militare, așa cum le indică numele, ale militarilor
Un general de brigadă în retragere mi s-a adresat, în urmă cu câteva săptămâni, subliniind, în scrisoarea sa, printre altele, că la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ,,Dr. Carol Davila” (SUUMC), din București, este tot mai dificil pentru Domnia sa să aibă parte de un tratament medical.
Consultațiile se fac doar cu programare, scrie generalul în retragere, pentru urgențe pacienții sunt nevoiți să aștepte chiar și o lună, militarii activi și în rezervă sunt tot mai ostracizați în fața cabinetelor medicale, iar pentru o operație pacienții sunt planificați după câteva luni, cu sugestii amabile îndreptați către clinici private, unde e și posibil, dar și într-un interval de timp foarte scurt, pe bani, firește, exact la medicul altminteri ocupat din Spitalul Militar. De asemenea, scrie generalul, „farmacia militară funcționează cu dedicație”.
Nu sunt singurele mesaje pe care le primesc, dar mi-am amintit de ele atunci când Direcția Națională Anticorupție a emis un comunicat prin care anunța, în limbaj specific, că medicul militar Alexandru-Florin Săvulescu, șef al Secției Chirurgie generală II din cadrul SUUMC, cadru militar activ cu gradul de colonel, a fost pus sub control judiciar 60 de zile „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în formă continuată”.
Ordonanța procurorilor militari stabilea că „există date și probe care arată că ar fi primit de la mai multe persoane foloase necuvenite, constând în bani și bijuterii, în legătură cu intervenții chirurgicale și examene de specialitate, efectuate asupra acestora sau asupra unor apropiați ai acestora”. Unele surse au vehiculat suma de 300.000 de euro, în bani și bijuterii, găsite în cabinetul colonelului medic.
Mi-am zis, contrariat, că „miza” e mult mai mare decât în cazul șefului clinicii ORL de la același spital militar, colonel Radu Viorel Vrăcioiu, care, în 2018, a fost săltat de DNA pentru că a refuzat cei 200 de lei oferiți de o pacientă pentru o operație la nas, pretinzând că pentru suma asta nici măcar nu se obosește să urce din cabinet până în sala de operații.
Anul acesta, în mai, a fost condamnat definitiv de Curtea Militară de Apel București (patru ani au fost necesari pentru asta!) la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare, acuzat de luare de mită şi instigare la luare de mită.
Cazurile acestea ridică mai multe întrebări. Înainte de toate, îmi e greu să cred că există alți colonei în armata română care pot avea dosite prin sertarele birourilor sume halucinante, precum cele vehiculate în cazul colonelului medic Alexandru Săvulescu. În condițiile în care grila de salarizare a medicilor militari este mult mai generoasă decât în alte cazuri cu același grad.
În fiecare an, semnez și târăsc o declarație de avere, veșnic aceeași, etalându-mi mai degrabă datoriile și creditele decât câștigurile.
Destui medici militari au pierdut de multă vreme, în opinia mea, orice urmă de camaraderie, orice legătură cu militarii armatei române și cu personalul civil, tratându-i pe aceștia cu un dispreț evident, fără a se sfii să-i „dijmuiască”, întocmai ca pe aceia din afara sistemului militar, care plătesc, de fapt, de două ori.
Pe de o parte, prin reținerile din salariu pentru asigurarea de sănătate, obligatorie, iar pe de altă parte prin sumele plătite pentru servicii medicale care sunt oricum decontate prin Casa OPSNAJ.
Cei care vorbesc despre tratamentul de care au avut parte în Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ,,Dr. Carol Davila” (cu excepții importante, mă grăbesc să adaug!) au pe buze un cuvânt care revine cu obstinație: umilință.
Umilința cozilor, a îndelungatelor așteptări pe holuri, umilința în cabinete, umilința pretinsului dialog, repezit și frustrant, medic-pacient, umilință prin eforturile de a găsi medicamentele prescrise prin farmaciile patriei, pe bani mulți, sau de a te opera ca să-ți poți salva viața când ți-o veni rândul (dacă procuri și materialele necesare!).
Umilință și iar umilință. Într-un sistem medical militar care ar trebui să ne aparțină, să ne ajute, mai ales când suntem bolnavi și neputincioși, după ani de cotizare continuă (în funcție de salariu), în care nu am luat de la farmaciile militare nici măcar un paracetamol.
Ca în cazul generalului Iulian Gherghe, de la DGIA, despre care am scris la momentul potrivit, pentru care fondurile instituției erau potrivite pentru agonisirea unei vile prin Corbeanca, medicii militari care ajung să ofere explicații la DNA sunt, înainte de toate, convinși de propria impunitate.
Adică, deși sunt destule cazuri investigate, deși salariile le sunt la un cu totul alt nivel, nici măcar nu se mai străduiesc să se ascundă.
Sunt convinși că lor nu li se poate întâmpla nimic. Pentru că își fac un calcul simplu: indiferent de gradul pe care îl ai, ești om și tot te îmbolnăvești vreodată, apelând, firește, la medicii din spitalul militar.
Tot în genunchi, la propriu, de durere, sau la figurat, umilit, vei intra în cabinetul Zeului medic militar pentru a te lăsa beștelit, prăbușit pe vreun scaun, cu privirea de animal hăituit, așteptând tratamentul minune pe care numai Zeul medic îl va putea prescrie.
Ați văzut temenelele pe care le fac pacienții înainte de a intra în cabinetele medicale? Cu plicul pregătit. Pe holurile spitalelor și ale policlinicilor a murit și ultima fărâmă de demnitate umană.
Nu vă faceți iluzii, cazul medicului Săvulescu nu este preluat nici pe site-ul SUUMC, nici pe pagina Fb a instituției. Niciun rând, nicio precizare. Ceva cu urme de regret, măcar. Nimic. Ca și cum un șef de secție (!), într-o asemenea situație de-a dreptul stânjenitoare, nu le-ar aparține.
Probabil că tot la „inexistente” sunt și infecțiile nozocomiale, cum tot inexistent va fi fost și colonelul Radu Vrăcioiu cu determinarea lui de a se deplasa la pacient după ce plusa financiar vreo rubedenie.
Întrebarea celor mai mulți militari este când vor deveni spitalele militare, așa cum le indică numele, ale militarilor. Și răspunsurile nu trebuie căutate cu necesitate în spitale, ci la aceia care conduc instituția militară și care le promit militarilor, mereu, că mâine va fi mai bine. (Florin Sperlea).
Administratie
Centura de Est a Câmpinei, relansată pe baze realiste: autoritățile pregătesc un nou Studiu de Fezabilitate
Proiectul este repornit după eșecul unei variante estimate la 1,6 miliarde de lei
Proiectul Centurii de Est a municipiului Câmpina intră într-o nouă etapă, după ce varianta inițială a fost abandonată din cauza costurilor considerabile și a lipsei unei finanțări sustenabile.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a anunțat că a avut loc prima întâlnire destinată reluării demersurilor pentru elaborarea unui nou Studiu de Fezabilitate. Potrivit acestuia, autoritățile își propun să reconstruiască proiectul pornind de la condițiile reale din teren și de la posibilitățile concrete de finanțare.
Traseu nou, costuri recalibrate
Vechea variantă a centurii ajunsese la o valoare estimată de aproximativ 1,6 miliarde de lei, sumă considerată imposibil de suportat din bugetul județului. A fost analizată inclusiv posibilitatea unei finanțări printr-un parteneriat cu Ministerul Transporturilor, însă solicitarea nu a primit aviz favorabil, iar proiectul a fost, în cele din urmă, abandonat.
Noua abordare urmărește identificarea unei soluții tehnice mai eficiente și mai puțin costisitoare. În acest sens, autoritățile au conturat un posibil traseu care ar utiliza, în mare parte, drumuri de exploatare și infrastructură rutieră deja existentă, precum și o variantă de conectare la DN1.
Proiectantul va analiza soluția fezabilă
Traseul propus urmează să fie inclus în documentația de atribuire, iar proiectantul va avea responsabilitatea de a evalua toate opțiunile și de a stabili soluția tehnică optimă pentru construirea centurii.
Etapele următoare vizează elaborarea caietului de sarcini, realizarea noului Studiu de Fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Autoritățile susțin că proiectul nu va mai fi fundamentat pe estimări nerealiste sau pe promisiuni fără acoperire financiară, ci pe o analiză concretă a terenului și a resurselor disponibile.
„Nu mai poate rămâne un proiect abandonat”
În mesajul transmis public, Virgil Nanu a subliniat că Centura de Est a Câmpinei trebuie să depășească etapa proiectelor blocate și să fie pregătită pe baze care permit realizarea efectivă a investiției.
Președintele Consiliului Județean Prahova a transmis că obiectivul este ca noua variantă să fie una realistă, sustenabilă și capabilă să ajungă de la faza de documentație la execuție. Potrivit acestuia, autoritățile au reluat oficial demersurile și intenționează să ducă proiectul până la capăt.
Administratie
Curtea Spitalului de Ortopedie din Azuga, modernizată cu sprijinul Consiliului Județean Prahova
Aleile și spațiul interior au fost refăcute pentru un acces mai sigur
Curtea interioară a Spitalului de Ortopedie și Traumatologie din Azuga a fost amenajată și modernizată cu sprijin financiar din partea Consiliului Județean Prahova. Lucrările au vizat, în principal, refacerea aleilor și îmbunătățirea spațiului exterior al unității medicale, intervenții care nu fuseseră incluse în proiectul inițial de modernizare a spitalului.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a revenit la Azuga împreună cu primarul orașului, Adrian Purcaru, pentru a verifica stadiul lucrărilor și rezultatul investiției.
Investiția, urmărită de la identificarea nevoii până la finalizare
Potrivit lui Virgil Nanu, proiectele publice trebuie monitorizate pe întreg parcursul lor, inclusiv după finalizarea lucrărilor principale. Atunci când apar elemente neprevăzute sau necesități care nu au fost cuprinse în proiectul inițial, autoritățile trebuie să găsească soluții și să asigure resursele necesare pentru completarea investiției.
Refacerea aleilor și amenajarea curții au fost considerate intervenții importante pentru funcționarea corespunzătoare a spitalului, în condițiile în care spațiul exterior este utilizat zilnic de pacienți, aparținători și angajați ai unității medicale.
Un spital înseamnă mai mult decât clădirea medicală
Reprezentantul Consiliului Județean Prahova a subliniat că modernizarea unei unități sanitare nu trebuie evaluată doar prin starea clădirii și a saloanelor. Accesul către spital, aleile, curtea și organizarea întregului spațiu exterior contribuie, la rândul lor, la siguranța și confortul celor care ajung aici.
În urma lucrărilor, curtea Spitalului de Ortopedie și Traumatologie din Azuga beneficiază de un spațiu mai bine structurat, mai accesibil și mai sigur. Investiția completează proiectul de modernizare a unității medicale și contribuie la crearea unui mediu mai adecvat pentru pacienți, vizitatori și personalul medical.
Administratie
Valea Călugărească, mobilizată pentru un mediu mai curat în cadrul campaniei „Let’s Do It, România!”
Elevii și profesorii din comună s-au implicat în acțiunea de ecologizare
Comuna Valea Călugărească s-a alăturat din nou campaniei naționale „Let’s Do It, România!”, organizând o amplă acțiune de curățenie în mai multe zone ale localității.
La inițiativă au participat cadre didactice și elevi de la unitățile de învățământ din comună, care au contribuit activ la strângerea deșeurilor și la îmbunătățirea aspectului spațiilor în care locuiesc și învață.
Mai puține deșeuri față de anii anteriori
Reprezentanții Primăriei Valea Călugărească au remarcat că, în acest an, cantitatea de deșeuri identificată a fost mai redusă comparativ cu edițiile precedente. Situația este considerată un semnal pozitiv și indică o creștere a responsabilității față de mediul înconjurător.
Sub îndrumarea primarului Ioana Neagu, administrația locală susține că implicarea comunității și educația prin exemplu pot contribui la formarea unor comportamente responsabile și la menținerea curățeniei pe termen lung.
Mulțumiri pentru elevi, profesori și părinți
Primăria comunei Valea Călugărească le-a transmis mulțumiri tuturor elevilor și cadrelor didactice care s-au implicat în acțiune, precum și părinților care i-au sprijinit și încurajat pe cei mici să participe.
Campania a reprezentat nu doar o acțiune de ecologizare, ci și un exercițiu de responsabilitate civică. O comunitate curată reflectă respectul locuitorilor pentru mediul în care trăiesc și pentru spațiul pe care îl consideră „acasă”.
Informațiile au fost transmise de Primăria comunei Valea Călugărească, sub coordonarea primarului Ioana Neagu.
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 2 zileRepublica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
-
Featuredacum 4 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 3 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 17 oreSfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI
-
Exclusivacum 5 zileSanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
-
Exclusivacum 2 zilePloiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi



