Connect with us

Featured

Declarațiile de presă susținute de Președintele României, Klaus Iohannis, la finalul vizitei la tabăra mobilă pentru refugiați de la Siret, județul Suceava

Publicat

pe

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 5 martie 2022, declarații de presă la finalul vizitei la tabăra mobilă pentru refugiați de la Siret, județul Suceava.

Am venit astăzi aici să văd cum este organizată tabăra de la Siret, dar, până să ajung la câteva impresii din această tabără, dați-mi voie să vă spun că această situație, acest război neprovocat, nejustificat, pornit de Rusia împotriva Ucrainei a generat o catastrofă umanitară. O catastrofă umanitară care a făcut sute de mii de ucraineni să-și abandoneze casele, să se refugieze și mulți dintre ei ajung și la noi, în România, unde sunt bine primiți. Aș putea să spun unde sunt foarte bine primiți.

Adineaori am salutat un grup de voluntari care cred că este reprezentativ pentru felul cum au reacționat românii la acest număr mare de refugiați. S-au dus imediat în vamă, i-au primit, i-au așteptat cu haine, cu mâncare, și au continuat aceste acțiuni.

Eu mulțumesc tuturor românilor și organizațiilor umanitare, care, din prima oră, au fost prezente în vămi și au primit așa cum se cuvine pe refugiații din Ucraina. Dar merită, după părerea mea, subliniat, că și autoritățile și-au făcut datoria, începând de la forțele Ministerului de Interne, la Consiliul Județean, la primării, care toate s-au implicat, și-au organizat munca, au adus forțe din altă parte și, într-un timp record, au realizat aceste tabere, fluxurile din vămi și așa mai departe. Merită toată aprecierea.

Oamenii care sunt refugiați din fața războiului sunt în situații disperate. Foarte mulți dintre ei au venit fără nimic și noi oferim tot ce se poate oferi unor persoane care sunt în această situație. La nevoie, primesc hrană, primesc îmbrăcăminte, primesc transport de la vamă până la tabără, aici li se întocmesc – celor care nu au încă actele corespunzătoare – li se întocmesc actele. Este o situație pe care nu și-a dorit-o niciun ucrainean și niciun român, dar noi suntem foarte hotărâți să facem față aici, în România, așa cum trebuie acestei situații.

Vreau să fie clar din capul locului: niciun ucrainean, nicio ucraineancă nu vor fi refuzați la intrarea în România, ba, mai mult, suntem în discuții și cu vecinii din Republica Moldova, pentru a-i ajuta și pe ei. Acolo este, de asemenea, un număr foarte mare de refugiați.

Această situație, după evaluarea noastră, va continua destul de mult, iar complicațiile se vor agrava. Noi credem că această catastrofă umanitară se va extinde, va fi nevoie de foarte multe ajutoare și aici, dar și în Ucraina. Pentru a veni în sprijinul celor care rămân în Ucraina, am decis să amenajăm aici, în județul Suceava, lângă aeroport, un centru logistic pentru ajutor umanitar, un centru logistic european. Aceste centru logistic – sau un hub, cum se numește în ziua de astăzi- va funcționa sub umbrela protecției civile europene, RescEU. Va colecta ajutoare umanitare din toată Europa, de la toate organizațiile internaționale interesate și va duce aceste ajutoare în Ucraina și, dacă este nevoie, le va duce și în Republica Moldova.

Am fost astăzi cu Președintele Consiliului Județean și am văzut locația unde se va organiza acest centru logistic. Vom porni prima etapă în foarte scurt timp și, pe parcurs, se va extinde atât cât va fi nevoie.

Împreună cu Guvernul lucrăm pentru a rezolva absolut toate situațiile care apar și atât cât va fi nevoie, atât vom face, pentru a ameliora din suferința refugiaților și a celor care rămân în Ucraina în situații complicate.

Dacă aveți câteva întrebări, poftiți!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, spuneți-mi, vă rog, Președintele Ucrainei spunea că, în situația în care cade Ucraina în mâinile rușilor, forțele ruse nu se vor opri până la Berlin. Asta înseamnă că și România este în pericol. Spuneți-mi dacă sunteți de acord cu această declarație a Președintelui ucrainean. Și, doi, următoarea țintă ar putea fi Republica Moldova. Ce planuri are România pentru Republica Moldova, în condițiile în care acolo sunt peste 1 milion de cetățeni români?

Președintele României: Noi pornim de la scenariul în care acest conflict nu se va extinde, NATO nu va fi implicată în acest conflict militar și nici România nu va fi implicată în acest conflict. Rolul nostru pe care îl vedem este cel pe care l-am descris. Ajutăm pe cei care se refugiază, vom ajuta și pe cei care rămân în Ucraina. Iar cu Moldova suntem într-o relație foarte strânsă și suntem hotărâți ca, în situația în care umanitar este nevoie de ajutor, să intervenim și acolo. Nu avem acum date care să arate un scenariu că Moldova ar fi amenințată.

Jurnalist: Domnule Președinte, am văzut disperarea oamenilor care vin din Ucraina, îi ajutăm. Vedem însă și frica românilor. De ieri vedem cozi de oameni care stau să își facă pașapoarte în cazul în care ar avea nevoie. Sunt români care își fac stocuri de motorină, sunt români care se gândesc unde să plece dacă va fi cazul. Care este mesajul dumneavoastră pentru ei? Există vreun pericol pentru România în acest moment?

Președintele României: Noi nu calculăm acum un scenariu în care România să fie implicată în conflict sau să fie amenințată. Eu pot să spun un lucru simplu: aici, în România, suntem acasă, asta este țara noastră și aici rămânem!

Jurnalist: Domnule Președinte, vreau să vă întreb concret. Dacă România are o cale de comunicare cu autoritățile din Ucraina, fiindcă, dincolo de granița de la Vama Siret, ucrainenii stau la cozi – deci cozile de automobile sunt de câte 12 ore – și în toată această perioadă nu primesc niciun fel de ajutor. În majoritatea automobilelor sunt mame cu copii și cu bătrâni. Cozile sunt foarte lungi și efectiv nu intervine nimeni, nu au autorități locale care să se ocupe. Voiam să vă întreb dacă credeți că este nevoie de un ajutor și dacă există posibilitatea concretă de a fi implementat.

Președintele României: Vă dați seama că, administrativ, noi nu putem să intervenim în Ucraina, noi preluăm oamenii care vin la noi și ne ocupăm de ei. Dar să știți că există comunicare și au fost situații în care persoane care au avut nevoie de o intervenție urgentă au fost ajutate să treacă mai repede. Însă formalitățile din ieșire din Ucraina sunt formalități de care se ocupă autoritățile din Ucraina.

Jurnalist: What additional plan do you have to help Ukrainian refugees for short term and long term? / Ce planuri aveți pentru a ajuta refugiații ucraineni pe termen scurt și pe termen mediu?

Președintele României: We have plans for short term, like this camp, but we are also preparing for mid and long term. We are preparing, for instance, with schools and kindergartens for children and the fact is that now, in some kindergartens, people brought their children from Ukraine and they are taken care of very well. I want to congratulate the community here, the mayor of Siret for organising this and the County Council also, as it was very much involved. We are preparing schools for the children, we are preparing housing for the refugees and we are going to help them even to find jobs in Romania in case they have to stay for a longer time. So we are prepared and we will be prepared on all levels and as long as it is necessary. / Avem planuri pe termen scurt, precum acest centru, dar avem și planuri pe termen mediu și lung. Ne pregătim, de exemplu, cu școli și grădinițe pentru copii și avem deja în grădinițe copii aduși din Ucraina de părinții lor, care sunt îngrijiți foarte bine. Pentru acest lucru vreau să mulțumesc comunității de aici, primarului din Siret pentru organizare, precum și Consiliului Județean, care a fost, la rândul său, foarte implicat. Pregătim școli pentru copii, pregătim cazare pentru refugiați, pe care îi vom ajuta chiar și să-și găsească locuri de muncă în România, în cazul în care trebuie să rămână aici pentru mai mult timp. Suntem, așadar, pregătiți și vom fi în continuare pregătiți pe toate nivelurile și pentru cât timp este necesar.

Jurnalist: Spuneți-mi, vă rog, cum evaluați riscul ca acest război să se extindă și în alte zone din Europa și dacă, având în vedere ce se întâmplă acum în Transnistria, veți cere ca Statele Unite ale Americii să aducă mai multe trupe în România, pe lângă cele NATO în cadrul Parteneriatului Strategic cu țara noastră.

Președintele României: Sunt 2 lucruri. În acest moment, nu avem indicii că alt scenariu este necesar decât cel în care trăim, din păcate, acum. Deci, nu credem că se va extinde conflictul. Pe de altă parte, este foarte clar că aici avem un agresor, care este Rusia, și noi trebuie să facem tot ce trebuie pentru a ne proteja și a asigura o defensivă pentru statele noastre. Și, în acest sens, da, este de dorit și este destul de probabil să vină forțe din NATO mai aproape de Flancul Estic. Chiar mâine voi merge la Baza Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța, unde a ajuns un contingent important din Franța, din Belgia, sunt militari din Statele Unite, știm, din Italia și din Germania, și îi voi saluta, le voi spune „bun venit!”. Dar există planuri să vină și forțe suplimentare. Încă o dată, noi ne pregătim ca să ne apărăm, nu intenționăm să trecem în altă parte.

Jurnalist: Președintele Zelenski a declarat că, dacă Ucraina va pica, atunci va fi eșecul întregii Europe. Cum comentați această declarație?

Președintele României: Este foarte trist că avem un război în Europa, dar, din motive foarte multe și bine cunoscute, NATO nu se poate implica militar într-un conflict într-un stat care nu este membru NATO. Și noi, totuși, ne simțim responsabili și facem tot ce putem, ceea ce se vede aici – intervenim cu ajutoare umanitare, ajutăm refugiații, și pe termen scurt și pe termen mediu, și vom face acest lucru în continuare și pentru cei care rămân în Ucraina. De aceea amenajăm un centru logistic european pentru sprijin umanitar.

Jurnalist: Voiam să vă rog, dacă ne puteți spune, de ce nu puteți face conferințe de presă în fiecare zi, având în vedere pericolul de la granița țării noastre. Oamenii vor să știe mai multe, vor să știe, de exemplu, dacă avem suficiente adăposturi și cum sunt protejați, cum ar putea fi protejați în situația în care s-ar complica lucrurile.

Președintele României: Tocmai vorbesc cu dumneavoastră in extenso, ieri am făcut o declarație destul de extinsă și, sper, destul de bine înțeleasă, că am terminat starea de alertă. Și, oricând este nevoie, stau la dispoziția dumneavoastră.

Jurnalist: Cum se vede astăzi acest val de solidaritate de care dă dovadă Suceava și dacă regretați, poate, vreo secundă, vreo decizie pe care ați luat-o cu privire la județul nostru altădată?

Președintele României: Acum, sincer, nu am ce regreta. Suceava este unul din locurile mele favorite și am mai fost în Suceava, poate atunci nu ne-am văzut. Însă sunt mândru de sucevenii care s-au mobilizat exemplar, unii dintre ei au fost chiar aici și au dat un exemplu foarte, foarte frumos despre cum primim noi, românii, pe cei care vin la noi.

Jurnalist: Domnule Președinte, în județul Suceava există un alt punct de trecere al frontierei funcțional Vicșani – Vadul Siret, punct de trece al frontierei feroviare. Voiam să vă întreb dacă nu luați în calcul și folosirea transportului feroviar pentru transportul migranţilor din Ucraina în România.

Președintele României: În măsura în care va fi nevoie, evident că acest lucru poate fi luat în considerare, dar asta o să discutăm cu cei de la Interne.

Exclusiv

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Publicat

pe

De

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix”

La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a scos la lumină proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Un act normativ care, începând cu 1 decembrie 2026, îngroapă integral Legea-cadru nr. 153/2017 și tot ce s-a mai lipit de ea prin ordonanțe și „cârpeli” succesive.

În teorie, asistăm la o „restructurare fundamentală” a salarizării în întregul sector bugetar. În practică, polițiștii constată că, sub lozinca reformei, se redesenează grile, se schimbă denumiri, se aruncă cu „coeficienți”, dar obiectivul oficial e clar scris chiar în act: reducerea cheltuielilor de personal cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB între 2024 și 2031.

Sindicatul Polițiștilor din România „DIAMANTUL” radiografiază proiectul, cu plusuri, minusuri și cu bombele legislative ascunse sub masă.

De la grile clare la „coeficienți magici” și o valoare de referință cu frâna trasă

Din 1 decembrie 2026, tot cadrul actual de calcul al salariilor dispare. În locul grilelor nominale, proiectul introduce celebrul „coeficient de salarizare × valoare de referință sectorială (VRS)”.

  • VRS este fixată prin lege la 4.100 lei pentru decembrie 2026 și anul 2027.
  • Din 2028, se actualizează anual, dar doar în limita creșterii nominale a PIB-ului și subordonat obiectivului de reducere a cheltuielilor de personal.
  • Raportul maxim în sectorul bugetar rămâne 1 la 8, coeficienții oscilând între 1,00 și 8,00.

În plus, pentru personalul din apărare/ordine publică (inclusiv polițiști), Anexa VI vine cu o „finețe”: nu mai scrie în lege coeficientul concret al fiecărei funcții, ci doar intervale minime–maxime, urmând ca „detaliile” – adică banii reali – să fie stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern.

Adică: Parlamentul votează o ramă generală, iar Guvernul pictează, după cum îl taie bugetul.

Potrivit art. 52 alin. (3) din Anexa VI, drepturile derivate din statutele profesionale rămân:
– HG nr. 65/2003 (norme de hrană în timp de pace),
– drepturile de echipament,
– drepturile de chirie/compensare rată,
– alte drepturi în natură sau neimpozabile.
Acestea continuă „în condițiile actuale” – cel puțin la nivel declarativ.

Anatomia noului salariu al polițistului: coeficienți, gradații și o doză serioasă de incertitudine

Salariul lunar al polițistului se rupe în mai multe componente. Pe hârtie sună tehnic; în buzunar, totul depinde de cum va „traduce” Guvernul coeficienții.

A. Salariul de funcție

Se calculează:
coeficient de ierarhizare × VRS (4.100 lei).

Diferența față de legea actuală: coeficienții efectivi nu mai sunt în lege, ci doar intervalele. De ex., pentru funcții corespunzătoare gradului de agent șef principal de poliție, studii medii, proiectul vorbește de coeficienți de execuție între 1,52 și 1,66.
Cât vei avea concret? Depinde de o viitoare hotărâre de Guvern. Până atunci, doar promisiuni și simulări.

B. Coeficienți suplimentari pentru condiții specifice – până la +0,40

Noutate față de actuala lege: la coeficientul de bază se pot adăuga maximum 0,40 puncte pentru:

  • activități operative cu grad ridicat de efort/pericol (culegere și valorificare de informații, investigații, intervenție, cercetare penală specială) – până la 0,28 (70% din 0,40);
  • activități de poliție judiciară – până la 0,16 (40% din 0,40);
  • încadrare în structuri centrale sau NATO/UE – până la 0,12 (30% din 0,40);
  • prevenire/combatere a corupției în rândul personalului propriu – 0,10 (25% din 0,40);
  • activități cu câini/cai de serviciu – 0,10 (25% din 0,40).

Toate la un loc nu pot depăși 0,40. Cine primește efectiv și cât, decide ordonatorul principal de credite, prin ordin. Cu alte cuvinte, „flexibilitatea” se traduce în dependență totală de bunăvoința șefilor.

C. Titlul de specialist de clasă/domeniu – până la +0,075

Se menține titlul de specialist de clasă, pe 3 niveluri (clasa a 3-a, a 2-a, 1), cu un plus de maxim 0,075 la coeficientul de salarizare. Condițiile: din nou, la mâna ordonatorului principal de credite. Se poate transforma în recunoașterea competenței… sau în premiu de fidelitate pentru cine trebuie.

D. Gradațiile – 7 trepte, câte 3% la fiecare 3 ani

Polițistul are 7 gradații, la fiecare 3 ani de serviciu, câte 3% din salariul de funcție, aplicate în cascadă:

  • gradația I: 3–6 ani
  • II: 6–9 ani
  • III: 9–12 ani
  • IV: 12–15 ani
  • V: 15–18 ani
  • VI: 18–21 ani
  • VII: peste 21 ani.

Adică vechimea încă mai contează… dar nu atât de mult încât să deranjeze obiectivul de tăiere a cheltuielilor cu personalul.

E. Salariul gradului profesional

Se calculează: coeficient grad × 4.100 lei. Câteva exemple din proiect (Anexa VI, cap. I.2):

  • agent de poliție: 0,52 × 4.100 = 2.132 lei;
  • agent șef principal de poliție: 0,61 × 4.100 = 2.501 lei;
  • inspector principal de poliție: 0,67 × 4.100 = 2.747 lei;
  • comisar-șef de poliție: 0,75 × 4.100 = 3.075 lei.

Aici se văd unele corecții reale față de proiectele anterioare – dar și limita clară a raportului 1–8.

Sporuri, compensații și faimoasa „Bayraktar”: când un drept precar devine, în sfârșit, scris în lege

Proiectul menține mai multe sporuri, dar le pune sub lupă și, uneori, sub capac:

  • spor condiții grele de muncă – până la 5% din salariul de funcție;
  • primă pentru activități deosebit de periculoase – până la 30%;
  • spor de izolare – până la 15%;
  • spor de control financiar preventiv și audit – 10%;
  • spor de noapte – 25% din tariful orar;
  • spor pentru proiecte cu fonduri europene – până la 40%;
  • indemnizație de instalare la prima numire – VRS (4.100 lei), majorată cu 50% în zone izolate.

Majorarea „Bayraktar” (OUG nr. 26/2024)

Ordonanța care dădea până la 30% majorare salarială este abrogată de noua lege. Dar, spre deosebire de alte „surprize”, aici nu se taie, ci se mută:
– valoarea acestei majorări este inclusă în coeficienții de funcție din Anexa VI.

Consecință:
– dreptul nu mai poate fi tăiat printr-un simplu ordin clasificat de ministru;
– devine parte a arhitecturii legale, nu un bonus „la dispoziția șefului”.

Sindicatul „DIAMANTUL” subliniază că este una dintre puținele securizări serioase din proiect pentru veniturile polițiștilor.

Compensația pentru activități/misiuni speciale sau de excepție (art. 10 din Anexa VI)

  • până la 25% din salariul de funcție;
  • pentru cel mult 5% din numărul de posturi prevăzute în state;
  • în limita a 10% din suma salariilor de funcție + grad la nivel de ordonator principal de credite.

Teoretic, este „recompensarea performanței”. Practic, cu astfel de limite, pentru marea majoritate a polițiștilor rămâne poveste de prezentare în power point.

Plafonul general al sporurilor este de 20% din suma salariilor de funcție + grad + indemnizații, pe ordonator principal.
Dar: o serie de drepturi specifice – compensația pentru weekend/sărbători, ore suplimentare, prime aeronautice/maritime, indemnizații de studiu, salariul gradului, suma de retenție – sunt exceptate de la plafon.

Noutăți cu impact: suma de retenție și ajutorul de deces mărit

Suma netă lunară de retenție (art. 50 din Anexa VI)

Polițiștii care îndeplinesc condițiile de pensionare dar rămân în activitate primesc:

  • 1/3 din salariul gradului profesional,
  • net, neimpozabil, fără contribuții sociale.

E o măsură clar gândită să țină în sistem oamenii cu experiență. Sindicatul „DIAMANTUL” notează că este o noutate absolută și, în mod excepțional, pozitivă.

Ajutorul de deces

Este majorat la 12 solde/salarii de funcție. O recunoaștere tardivă, dar reală, că în spatele unei uniforme există și familii care rămân cu altceva decât cu pliante comemorative.

Unde s-a îmbunătățit proiectul față de versiunile anterioare – presiunea sindicală și-a făcut simțită prezența

Sindicatul „DIAMANTUL” semnalează câteva câștiguri clare față de variantele anterioare:

1. Majorarea coeficienților salariilor gradului profesional

Au crescut pe toată grila, cu accent pe gradele inferioare, exact acolo unde erau pierderi reale:

  • agent de poliție: de la 0,44 la 0,52 (+18,2%);
  • agent principal: de la 0,46 la 0,54 (+17,4%);
  • agent-șef adjunct: de la 0,47 la 0,56 (+19,1%).

Exemplu concret:
– agent de poliție:
– proiect vechi: 0,44 × 4.100 = 1.804 lei;
– proiect actual: 0,52 × 4.100 = 2.132 lei;
– diferență: +328 lei brut doar pe componenta de grad.

Și la ofițeri:

  • inspector principal: 0,64 → 0,67;
  • comisar: 0,70 → 0,72;
  • chestor: 0,77 → 0,81.

A fost reparată și absurditatea prin care comisarul și subcomisarul aveau același coeficient (0,70). Acum sunt diferențiați: 0,72 vs 0,69.

2. Menținerea sporului pentru weekend și zile nelucrătoare

Art. 45 din Anexa VI menține dreptul la compensare pentru activitatea desfășurată:

  • în zilele de repaus săptămânal;
  • în zilele de sărbătoare legală;
  • în alte zile nelucrătoare.

În variantele anterioare, dreptul risca să dispară complet. Acum e „salvat”, dar cu o capcană legislativă majoră, pe care sindicatul o detaliază la capitolul problemelor grave.

3. Menținerea normei de hrană și a echipamentului

HG nr. 65/2003 și actele privind echipamentul rămân în picioare, prin art. 52 alin. (3).
La fel și HG nr. 284/2005 privind compensația de chirie.
Un minim de stabilitate într-un peisaj în care totul se „reformează”.

4. Menținerea titlului de specialist de clasă

Art. 4 din Anexa VI păstrează titlul de specialist, cu plusul până la 0,075. În unele versiuni, dreptul dispăruse cu totul. Faptul că rămâne este și efectul presiunilor sindicale.

Bombă cu ceas în art. 45: compensația pentru weekend și sărbători, înghețată și sprijinită pe o lege… moartă

În prezent, polițistul primește 75% din salariul de funcție pentru orele lucrate în weekend/zile nelucrătoare. Dreptul este dinamic: crește odată cu salariul.

Noul proiect face o „șmecherie” legislativă:

  • nu mai preia direct procentul de 75%;
  • trimite la „drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii decembrie 2026”, cu baza de calcul înghețată la acel nivel.

Traducere:

  • din ianuarie 2027 încolo, chiar dacă VRS crește și salariul de funcție urcă, compensația rămâne ca în decembrie 2026;
  • valoarea relativă a compensației se topește în timp.

Mai grav, apare o problemă juridică majoră:

  • art. 36 alin. (1) din proiect spune că legea nouă intră în vigoare la 1 decembrie 2026;
  • asta înseamnă că în chiar luna decembrie 2026 vechea legislație (care reglementa 75%) este abrogată;
  • art. 45 trimite, deci, la „legislația aferentă lunii decembrie 2026” – adică la o lege deja abrogată.

Sindicatul „DIAMANTUL” arată limpede:
– e o eroare de construcție legislativă;
– se creează un drept sprijinit pe un act normativ mort, cu risc serios de inaplicabilitate;
– în realitate, polițiștii pot rămâne, în perioada imediat următoare intrării în vigoare a legii, fără bază legală clară pentru compensarea muncii de weekend și sărbători.

Dacă se dorea conservarea drepturilor, raportarea trebuia făcută la noiembrie 2026, ultima lună în care actuala legislație mai există.

Pe deasupra, PNRR cere aplicarea imediată a legii – nu păstrarea unor bucăți „ultraactivate” dintr-un text abrogat.
Și, ca bonus, se creează o discriminare clară:

  • personalul medical din Anexa II își calculează tariful orar majorat în funcție de salariul actual, viu;
  • polițiștii – în funcție de un salariu înghețat în decembrie 2026.

Sindicatul anunță că va cere:

  • o formulă de calcul dinamică, raportată la salariul de funcție în vigoare (nu la unul „mumificat”);
  • alinierea cu Codul muncii (art. 137 alin. 1–3), Directiva 2003/88/CE și angajamentele PNRR.

Coeficienți scriși cu creionul Guvernului: legea dă cadrul, hotărârile taie și spânzură

Altă problemă marcantă:
– în loc ca coeficienții concreți să fie bătuti în cuie prin lege (cum e acum), proiectul doar trasează intervale;
– distribuția în interiorul intervalului, pe fiecare funcție, va fi decisă prin hotărâre de Guvern, modificabilă oricând, fără Parlament.

Consecință: niciun polițist nu își poate ști cu adevărat salariul viitor doar uitându-se în lege. Legea devine scheletul, iar carnea se pune prin HG. Iar HG-urile, după cum știe orice polițist, se schimbă mai ușor decât opiniile publice.

Salarii clasificate într-o Europă care cere transparență: directiva europeană, ignorată elegant

Proiectul păstrează clasificată structura salarizării din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate (SNAOSP):

  • coeficienți,
  • grile,
  • sporuri.

Totul la secret, în timp ce Directiva (UE) 2023/970 cere exact invers:
– transparență salarială,
– criterii clare și accesibile pentru toți salariații,
– posibilitatea reală de comparație și contestare a discriminărilor.

Termen de transpunere în legislația națională: 7 iunie 2026.
Ministerul Muncii este, deci, cu acte în mână, deja în întârziere.

Sindicatul „DIAMANTUL” precizează tranșant:
– nu poți invoca securitatea națională ca să ascunzi coeficienți și grile;
– nu sunt planuri de operații, sunt bani publici;
– clasificarea face imposibilă dovedirea unor eventuale discriminări de gen sau funcționale.

Se va cere declasificarea integrală a structurii salariale și alinierea reală la Directiva (UE) 2023/970.

„Performanța” premiată cu pipeta și distribuită preferențial la centru

Compensația pentru activități/misiuni speciale (până la 25%) este:

  • limitată la 5% din posturi;
  • plafonată la 10% din fondul de salarii;
  • vag formulată în privința nivelului unde se aplică procentul.

Textul vorbește de „numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare”, fără să precizeze clar dacă:

  • se aplică la nivel de fiecare unitate;
  • sau la nivel global, pe întreg ordonator principal.

Experiența practică deja arată efectul:

  • pragul de 5% se aplică global;
  • „indicatorii” ajung în primul rând la aparatele centrale;
  • în teritoriu, structurile operative reale coboară sub 2,5% din personalul eligibil;
  • în centre, procentul sare peste 5%.

Rezultatul:
– un mecanism gândit, teoretic, să recompenseze misiuni speciale ajunge să decoreze, în principal, birouri de coordonare și administrație.

Sindicatul va cere modificarea art. 10 alin. (2) astfel încât:

  • pragul de 5% să se aplice **la nivelul instituției/unități, nu la grămadă, pe tot ordonatorul principal de credite.Altfel spus: 5% în fiecare inspectorat, nu 5% centralizat ca să se oprească „performanța” în birourile din capitală.Formula propusă explicit de Sindicatul „DIAMANTUL” este:

    „Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat la nivelul fiecărei instituții/unități, pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 10% din suma soldelor de funcție/salariilor de funcție și soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite.”

    „Nimeni nu pierde”… deocamdată: diferența tranzitorie – anestezic bugetar pe termen scurt

    Proiectul vine cu un mecanism de liniștire a spiritelor:
    art. 33 prevede că, dacă salariul calculat după noua lege în decembrie 2026 e mai mic decât venitul din noiembrie 2026, diferența se acoperă printr-o „diferență salarială tranzitorie”.

    Caracteristici:

    • intră în salariul lunar;
    • intră în baza de calcul pentru toate drepturile;
    • se aplică și personalului nou încadrat pe funcții similare;
    • se absoarbe treptat la fiecare majorare ulterioară.

    Cu alte cuvinte, nu pierzi brusc la 1 decembrie 2026, dar pierderea se întinde în timp, până când noua grilă „mănâncă” complet diferența. E protecție reală pe termen scurt, temporară prin definiție.

    Caz concret pe cifre: cât poate ajunge un agent șef principal de poliție în noul sistem

    Sindicatul „DIAMANTUL” dă un exemplu complet, pentru a arăta cum arată, pe cifre, „reforma”:

    Profil:
    – agent șef principal de poliție, studii medii, funcție de execuție maximă;
    – 20 de ani vechime (deci 6 gradații);
    – activitate de poliție judiciară și culegere de informații;
    – specialist de clasă la nivel maxim;
    – spor de condiții grele de muncă la nivel maxim.

    1. Coeficient total:
    • bază funcție: 1,66
    • condiții specifice (maxim): +0,40
    • specialist de clasă (maxim): +0,075

    Total: 2,135

    1. Salariul de funcție la gradația 0:

    2,135 × 4.100 = 8.754 lei

    1. După 6 gradații (cascadă, 3% la fiecare 3 ani):

    Factor cumulat: 1,19405
    8.754 × 1,19405 ≈ 10.452 lei (salariul de funcție final)

    1. Spor de condiții grele (5% din salariul de funcție):

    5% × 10.452 ≈ 523 lei

    1. Salariul gradului profesional (0,61 × 4.100):

    0,61 × 4.100 = 2.501 lei

    1. Total brut componentă fixă:

    10.452 (funcție) + 523 (condiții grele) + 2.501 (grad) = 13.476 lei

    1. Estimare net:
    • CAS 25% ≈ 3.369 lei
    • CASS 10% ≈ 1.348 lei
    • Bază impozabilă ≈ 13.476 – 3.369 – 1.348 = 8.759 lei
    • Impozit 10% ≈ 876 lei

    Total rețineri ≈ 5.593 lei (≈ 41,5% din brut)
    Net componentă fixă ≈ 7.883 lei

    La acest net se adaugă:

    • norma de hrană (neimpozabilă);
    • spor de noapte;
    • compensația pentru weekend/sărbători (dar înghețată la nivelul din decembrie 2026);
    • eventuale ore suplimentare.

    Estimarea sindicatului: un polițist operativ real, cu nopți și weekenduri la greu, poate ajunge la 8.400–9.400 lei net, în funcție de sporurile efective. Atenție: calculele sunt făcute la toate maximele posibile; în practică, ordinele ordonatorului principal pot tăia din „generozitate”.

    Ce urmează: bătălia se mută din fișierul PDF în negocieri și, dacă e nevoie, în instanță

    Proiectul este în plin proces de dezbatere publică și avizare. Sindicatul Polițiștilor din România „DIAMANTUL” anunță:

    • participare activă la consultările cu Ministerul Muncii și MAI;
    • depunerea unui punct de vedere formal în care:
    1. Va cere:
      • corectarea art. 45 din Anexa VI (raportarea la „legislația aferentă lunii decembrie 2026”, deși aceasta este abrogată la 1 decembrie 2026 prin art. 36 alin. 1);
      • revenirea la o formulă dinamică de compensare a muncii de weekend/sărbători, raportată la salariul de funcție în vigoare, nu la un nivel înghețat;
      • eliminarea „ultraactivării” unei legislații abrogate și alinierea la Codul muncii, Directiva 2003/88/CE și PNRR.
    2. Va solicita:
      • garantarea coeficienților de salarizare la nivel de lege, nu prin HG;
      • declasificarea structurii salariale a SNAOSP și respectarea Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială (termen de transpunere: 7 iunie 2026);
      • modificarea art. 10 alin. (2) astfel încât procentul de 5% să se aplice la nivelul fiecărei instituții/unități, nu cumulat pe ordonator principal, pentru a opri scurgerea compensațiilor spre aparatele centrale în detrimentul structurilor operative.

    Sindicatul îi îndeamnă pe polițiști să trimită observații și întrebări către reprezentanții sindicali din unitățile proprii, pentru a fi integrate în poziția oficială.

    Până atunci, o concluzie amar de lucidă:
    – proiectul promite „reformă” și „modernizare”, dar este construit pe un mandat clar de reducere a cheltuielilor cu personalul;
    – acolo unde recunoaște ceva (Bayraktar în coeficienți, suma de retenție, grad profesional crescut), o face tot cu ochiul pe deficit;
    – iar acolo unde taie sau îngheață, o face prin formule tehnice și trimiteri la legi care nici nu vor mai exista.

    În spatele tuturor coeficienților și anexelor, întrebarea rămâne aceeași:
    cât mai valorează, în bani reali, riscul, restrângerile și viața de polițist într-un stat care își calculează siguranța la două zecimale de PIB? (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

Publicat

pe

De

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește

Totul a pornit de la imaginile surprinse de camera de bord amplasată în autoturismul unei doamne, care a surprins exact momentul producerii unui accident rutier. Sindicatul Europol dezvăluie public întreaga poveste, cu detalii care fac diferența dintre clasica scuză „n-am fost eu” și inevitabilul „da, recunosc”.

Polițiștii au fost alertați prin apel la 112 cu privire la producerea unui accident rutier pe DN 24 (DE 581), km 93+250 m, pe sensul Bârlad – Vaslui. Echipajul din cadrul Biroului Drumuri Naționale și Europene al IPJ Vaslui s-a deplasat de îndată la fața locului, cum spune manualul. Numai că, la fața locului, „eroul” principal lipsea.

Locul faptei: doar mașina făcută praf, tractorul dispărut în ceață

Ajunși la locul evenimentului, colegii din cadrul Biroului Drumuri Naționale și Europene au găsit doar autoturismul avariat. Conducătorul tractorului implicat în accident părăsise locul, în cel mai pur stil „șterge-o din zonă, poate nu mă prinde nimeni”.

Din acel moment a început adevărata muncă de poliție – nu cea de conferință de presă, ci aia cu teren, câmp, praf și nervi. Pe baza imaginilor puse la dispoziție de conducătoarea auto care circula din sens opus și care a avut inspirația să oprească și să ofere sprijin, polițiștii au pornit în căutarea tractorului fugar.

Ora de agricultură aplicată: căutări prin câmp, printre floarea-soarelui și porumb

După aproximativ o oră de verificări prin câmp, printre lanuri de floarea-soarelui și porumb, polițiștii au reușit să identifice atât tractorul, cât și conducătorul acestuia. Nu în fața camerei, nu pe scenă, ci ascuns „la loc sigur”, departe de locul accidentului.

Inițial, tractoristul a negat orice implicare în accident. Manualul neoficial al „șoferului prins” începe, evident, cu „Nu știu, nu cunosc, nu eu”. Doar că urmele descoperite pe anvelopa din stânga-față, coroborate cu imaginile video puse la dispoziție, au vorbit mai tare decât toate negările.

Pus în fața dovezilor, conducătorul tractorului a recunoscut, în cele din urmă, că el provocase accidentul, justificând că „s-a speriat și a fugit”. Adică un fel de „am greșit, dar m-am și ascuns”.

Confruntarea finală: victima vine la fața locului, adevărul nu mai poate fugi

Ulterior, persoana păgubită a fost chemată la locul unde fusese identificat tractorul. L-a recunoscut fără ezitare atât pe conducător, cât și utilajul implicat în producerea accidentului. Situația de fapt a fost clarificată fără echivoc: nu mai era loc de „poate”, „cred” sau „nu-mi amintesc”.

Pentru nerespectarea obligației de a se asigura la schimbarea direcției de mers, tractoristul a fost sancționat contravențional. Mai mult, datorită profesionalismului, operativității și perseverenței polițiștilor, prejudiciul semnificativ produs autoturismului în care se aflau o doamnă și cei doi copii ai săi a putut fi recuperat prin punerea la dispoziție a poliței RCA.

Camera de bord, martor de lux: cetățeanul care nu întoarce capul și își vede de drum

Merită subliniată – și nu doar în treacăt – atitudinea exemplară a conducătoarei auto care a surprins impactul cu camera de bord. Nu și-a văzut liniștită de drum, nu a zis „nu e treaba mea”, ci a oprit, a acordat sprijin și a pus la dispoziția polițiștilor imaginile decisive pentru identificarea autorului.

Într-o țară în care prea mulți se uită pe geam și trec mai departe, această doamnă a ales să fie martor, nu simplu spectator. Fără imaginile ei, povestea tractorului fugar putea rămâne, lejer, la capitolul „autor necunoscut”.

Recunoștință pe Facebook: când like-ul chiar are acoperire în fapte

Recunoștința manifestată ulterior pe Facebook de către conducătoarea auto păgubită nu a fost doar un „mulțumesc” aruncat în eter. A reprezentat, așa cum subliniază Sindicatul Europol, o adevărată satisfacție pentru polițiștii implicați.

Astfel de mesaje confirmă că implicarea, profesionalismul și munca desfășurată, de multe ori departe de ochii publicului, sunt totuși observate și apreciate de cetățenii pentru care polițiștii își fac datoria zi de zi. Dincolo de scandaluri, povești trucate și percepții publice deformate, există și astfel de momente în care „jos pălăria” nu e o figură de stil, ci o reacție normală.

Când poliția chiar își face treaba: nume și prenume, nu doar „un echipaj”

În toată această poveste, Sindicatul Europol nu vorbește în abstract. Felicitările sunt clare și nominale:

  • agent principal de poliție Dănilă Marian;
  • agent șef principal de poliție Stăncescu Sabin,

ambii din cadrul Biroului Drumuri Naționale și Europene al IPJ Vaslui.

Aceștia au gestionat cazul de la momentul apelului la 112, la identificarea tractorului, confruntarea cu autorul, confirmarea din partea persoanei păgubite și până la clarificarea completă a situației de fapt și recuperarea prejudiciului.

Morala unui accident cu tractor: când fugi de locul faptei, te ajunge din urmă o cameră, doi polițiști și bunul-simț al unui martor

Povestea relatată și dezvăluită de Sindicatul Europol nu e doar despre un tractorist care fuge și este prins. E despre:

  • o cameră de bord care devine probă-cheie;
  • un cetățean care nu întoarce privirea;
  • doi polițiști care fac muncă de teren, nu doar hârtii;
  • un autor care trece de la „nu am fost eu” la „da, recunosc”.

Într-o vreme în care fuga de responsabilitate e sport național, cazul acesta arată că, uneori, tehnologia, poliția și cetățenii care se implică reușesc să facă echipă. Iar atunci, diferența dintre minciună și adevăr se vede clar, cadru cu cadru, pe o banală cameră de bord. Iirinel I.),.

Citeste in continuare

Exclusiv

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Publicat

pe

De

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă

Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanțelor și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, afiliată la Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), la care este afiliat și Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL, a trimis Parlamentului României un set de amendamente la forma revizuită a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Nu vorbim despre cosmetizări, ci despre încercarea disperată de a repara o lege care, în forma actuală, lovește direct în polițiști și în celelalte structuri operative. Menținerea ordinii publice pare importantă doar în declarații, nu și în grilele de salarizare.

Consultări multe, promisiuni multe, rezultate puține

Propunerile FSDR sunt rezultatul consultărilor purtate în ultimele luni cu reprezentanții Guvernului și al unei analize comparative între actuala lege-cadru nr. 153/2017 și noul proiect legislativ. Cu alte cuvinte, sindicatele au muncit serios pe text, în timp ce politicienii au muncit serios pe imagine.

Din păcate – cum era de așteptat – o parte dintre propunerile susținute de organizațiile sindicale nu au fost preluate în forma revizuită a proiectului. De aceea, acestea au fost retransmise Parlamentului, în speranța că, măcar în sala de plen sau în comisii, cineva va citi mai departe de titlu.

Inechitățile salariale, la promoție: riscuri maxime, coeficienți minimi

Amendamentele propuse urmăresc, potrivit FSDR și SIDEPOL (sursă: documentele transmise Parlamentului și comunicatele publice „VEZI PROPUNERILE SIDEPOL”):

  • eliminarea inechităților salariale;
  • asigurarea unei ierarhizări echitabile și predictibile;
  • corelarea salarizării cu gradul real de risc și complexitate al atribuțiilor;
  • protejarea drepturilor specifice personalului din domeniul apărării și ordinii publice;
  • creșterea atractivității profesiei, într-un context de deficit major de personal în structurile operative.

Pe scurt, oamenii care țin ordinea publică în picioare cer să nu mai fie plătiți ca și cum ar presta voluntariat obligatoriu în condiții de risc.

Premii de performanță pentru toți, nu doar pentru „ai noștri”

Printre principalele propuneri formulate de FSDR și SIDEPOL se regăsesc:

  • extinderea posibilității acordării premiilor de performanță și pentru celelalte familii ocupaționale din sectorul bugetar;
    Adică nu doar clientela politică să fie „performantă” în statele de plată.
  • menținerea prevederilor din OUG nr. 26/2024 referitoare la retenția și atragerea personalului;
    Pentru că, surpriză, fără oameni nu ai nici sistem, nici siguranță.
  • recunoașterea expresă a personalului operativ care desfășoară permanent misiuni de intervenție, patrulare, ordine publică și gestionarea situațiilor de urgență în categoria personalului care poate beneficia de coeficienți suplimentari;
    Nu cei care fac poze la ceremonii, ci cei care răspund la 112.
  • eliminarea limitelor procentuale rigide privind coeficienții suplimentari, pentru o individualizare echitabilă a drepturilor salariale;
    Munca nu e la șablon, dar grila e bătută în cuie.
  • majorarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau grele până la 15%;
    15% pentru cei care se confruntă cu violență, stres și risc real, nu cu tonere goale.
  • introducerea unui spor de confidențialitate pentru personalul care gestionează informații clasificate;
    Dacă statul vrea discreție, ar trebui să plătească mai mult decât indiscreția pieței.
  • acordarea drepturilor prevăzute de Codul muncii pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal și de sărbători legale.
    În 2026, polițiștii ajung să ceară oficial… aplicarea Codului muncii. Lux legislativ, nu glumă.

Toate acestea sunt fundamentate tehnic și juridic, nu scrise pe un colț de masă. Sursa: FSDR și SIDEPOL, în documentele de fundamentare anexate proiectului și trimise Parlamentului.

Sistem de apărare pe hârtie: echitabil, predictibil, „adaptat realităților”

Potrivit FSDR, propunerile au la bază necesitatea menținerii unui sistem de salarizare:

  • echitabil;
  • predictibil;
  • adaptat realităților din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Totodată, ele urmăresc consolidarea capacității operaționale a instituțiilor, prin menținerea și motivarea personalului, într-un context în care deficitul de resurse umane este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului. Realitatea din teren nu se acoperă cu formule în Anexe, ci cu oameni bine pregătiți și cât de cât corect plătiți.

19.07.2026: ziua în care sindicatele merg la cameră, nu la mare

Reprezentanții FSDR și SIDEPOL vor participa în cursul zilei de 19.07.2026 la întâlnirea de la sediul Camerei Deputaților cu reprezentanții PSD și, în continuare, la dezbaterile parlamentare.

Acolo, vor susține aceste amendamente în fața comisiilor de specialitate, solicitând factorilor decidenți să adopte o lege a salarizării care să reflecte în mod real:

  • responsabilitățile;
  • riscurile;
  • restrângerile specifice profesiilor din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Cu alte cuvinte, să nu mai fie tratați ca decor la ceremonii și carne de tun în stradă.

Avertisment sindical: nu semnați nota de plată pe spatele polițiștilor

În cazul în care amendamentele nu vor fi acceptate, FSDR și SIDEPOL anunță că vor solicita liderilor de grupuri parlamentare să nu voteze un proiect de lege care dezavantajează angajații din sistemul de ordine publică și siguranță națională.

Argumentele, potrivit calculelor sindicatelor:

  • legea nu va putea fi modificată mai bine de 5 ani de zile;
  • majoritatea salariilor, atât la nivel de execuție, cât și la nivel de conducere, vor înregistra scăderi semnificative ale veniturilor.

Sursa acestor estimări: analizele interne ale FSDR și SIDEPOL, bazate pe proiectul de lege transmis de Guvern („VEZI MAI JOS PROIECTUL GUVERNULUI”).

Anexe, coeficienți și realitatea din buzunare

În spatele discursurilor despre „reforma salarizării”, Guvernul vine cu:

  • anexa VI – reglementări specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională;
  • proiect coeficienți 1–8 MMFTSS 16.07.2026, valoare de referință 10,00;
  • proiect lege MMFTSS 16.07.

Pe hârtie, totul pare ordonat, tabelat, reglementat. În buzunarele celor din teren, însă, rezultatul calculelor tinde spre minus. Sursa acestor documente: proiectele guvernamentale puse la dispoziția partenerilor sociali și Parlamentului.

Concluzie: când îți bați joc de sistem, îți bați joc de propria siguranță

FSDR și SIDEPOL anunță că vor informa constant personalul despre stadiul discuțiilor cu partenerii sociali și dau asigurări că nu vor accepta niciun fel de compromis care să ducă și mai mult în derizoriu munca angajaților din acest sistem atât de important.

Tradus din limbaj sindical în limbaj de pamflet:

  • fie Parlamentul înțelege că nu poți construi siguranță națională pe salarii de avarie;
  • fie „marea lege a salarizării” va intra în istorie ca actul prin care polițiștii și întregul personal operativ au fost trimiși să apere ordinea publică pe bani de nimic.

Iar când legea devine bătaie de joc, problema nu mai este doar sindicală. Devine problemă de siguranță națională – cu sursa directă în textele și voturile din Parlament. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv2 ore ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv2 ore ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusivo zi ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Exclusivo zi ago

Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară

Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională....

Exclusivo zi ago

CCR dă cu OUG-ul de gard: Guvernul inventează urgențe, Curtea le stinge lumina

Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt,...

Exclusiv2 zile ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv2 zile ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Exclusiv2 zile ago

Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp

CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...

Exclusiv2 zile ago

Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL

Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...

Exclusiv2 zile ago

FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate

Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusiv3 zile ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusiv3 zile ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusiv4 zile ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv