Actualitate
Povestea singurului prahovean care face artă cu drujba! Gabriel Cernat transformă buturugile masive în personaje şi piese de mobilier unicat

Povestea de astăzi este despre un personaj atipic. Nu are diplome, lucrări ştiinţifice, nu are cursuri de perfecţionare, dar are ceva ce multora dintre noi ne lipseşte: dorinţa şi curajul de a-ţi urma visul. Numele de Gabriel Cernat poate că nu spune multe, dar lucrările în lemn masiv de pe Aleea Domnitorilor din Poiana Câmpina, căsuţele tradiţionale şi scena Naşterii lui Iisus pe care mulţi le-au putut vedea în faţa Primăriei din Valea Doftanei, mobilierul din lemn masiv de la diverse pensiuni sau de la un restaurant din Slănic Moldova etc. te fac să te opreşti şi să admiri stilul aparte în care sunt lucrate. Şi nu mică este surprinderea când afli că lemnul a fost modelat cu…drujba.
Gabriel Cernat este singurul prahovean care face artă cu drujba. La nivel naţional nu sunt mai mult de vreo 30 de persoane care au o astfel de îndeletnicire. Tăietori, da, dar în cazul de faţă este vorba despre alt nivel. Se întâlnesc şi se întrec în măiestrie la diverse festivaluri de profil din ţară.
Evoluţia lui Gabi, în vârstă de 38 de ani, pare desprinsă, parcă, dintr-un tărâm de poveste. De mic, împreună cu un frate, mergea la pădure pentru tăiat şi cărat lemne. Trebuia să-şi câştige traiul şi să-şi ajute familia. Astfel, mânuirea obiectelor de tăiat lemn masiv a desprins-o încă de la vârste fragede. Cu şcoala nu prea au mers treburile. Viaţa dură şi nevoile cotidiene l-au obligat ca după terminarea celor opt clase să se axeze pe muncă. Mai târziu, ca mulţi dintre tinerii noştri, a luat drumul străinătăţii. A ajuns în Spania, unde s-a ocupat de amenajări exterioare.
Aici, avea să apară şi acea „scânteie“ care urma să-i aprindă „focul“ creaţiei şi imaginaţie. Prezent la o demonstraţie într-un magazin de drujbe, Gabi a fost fascinat de modul în care poţi sculpta cu o unealtă atât de mare, motorizată, „incisivă“, folosită pentru lemn masiv şi, nicidecum, pentru conturarea unor detalii. Cel puţin, până atunci aşa cunoştea el acest tip de fierăstrău mecanic…
Curios, a testat şi el drujba respectivă, a cumpărat-o şi, ajuns în locul unde-şi avea domiciliul în Spania, s-a pus pe treabă. Numai că din capul de urs pe care şi-l dorea să-l realizeze i-a ieşit doar unul de pisică… Piesa a fost, totuşi, cumpărată de un american.
S-a mai uitat pe ici-colo, a urmărit diverse filmări de la competiţii internaţionale şi şi-a lăsat imaginaţia să lucreze. A constatat că lucrurile încep să prindă un contur din ce în ce mai promiţător, că „muzica“ drujbei este cea care-l relaxează, aşa că a găsit motivaţia de a continua. Crescut la ţară, străbătând pădurile în lung şi lat, cu o memorie fotografică foarte bună, animalele îi erau destul de cunoscute. Fără imagini sau alte scheme ca model, Gabi s-a lăsat purtat de intuiţie, realizând din lemn masiv tot felul de sculpturi. Foloseşte specii tari, precum fagul, stejarul, nucul.
Momentul succesului
În paralel avea să ajungă cu slujba şi prin Austria, însă viaţa l-a readus acasă. Şi-a dorit să nu mai fie „slugă“ printre străini, ci să-şi câştige pâinea, în ţară, din marea sa pasiune. Iar decizia avea să-i schimbe cursul vieţii la 180 de grade, de la planul personal, la domiciliu (acum locuieşte în Valea Doftanei), până la punerea pe picioare şi dezvoltarea unei mici afaceri.
Fiind, totuşi, o îndeletnicire puţin cunoscută, Gabi a găsit şi portiţa pentru a-şi deschide noi uşi. În 2018 a participat la emisiunea „Românii au talent“, reuşind ca în trei minute să metamofozeze o buturugă într-o faţă de bătrân. Recunoaşte că au fost minutele lui de glorie pentru că, după acest moment, au început să curgă comenzile şi invitaţiile la diverse festivaluri.
Tot în 2018 a avut de răspuns unei provocări, chiar în comuna natală, Poiana Câmpina. În anul Centenarului, Gabriel Cernat a sculptat busturile a şapte domnitori din istoria noastră: Burebista, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Alexandru Ioan Cuza și Regele Ferdinand I. Lucrările au fost dezvelite chiar pe 1 Decembrie 2018, iar locul unde au fost amplasate poartă acum numele de „Aleea Domnitorilor“. Dacă în cazul animalelor, nu are nevoie de scheme, pentru domnitori recunoaşte că desenele i-au fost esenţiale pentru a urma linia trăsăturilor şi a ţinutelor vestimantare.
Între timp, şi-a îmbogăţit şi colecţia de drujbe, iar în prezent are vreo zece. La unele piese, foloseşte şi 3-4 unelte de tăiat, de diverse dimensiuni, în funcţie de fineţea detaliilor. Are statuete pe care le termină în trei minute, dar şi piese imense pentru care a lucrat şi două zile, cum ar fi exemplare de cerb sau de urs.
Pentru mobilierul rustic, Gabi este unul dintre cei mai căutaţi meşteri din ţară. Dar lucrări de-ale sale au fost cerute şi în afară, nemţii fiind unii dintre cei mai mari amatori ai mobilierului şi obiectelor decorative din lemn masiv.
În prezent, se ocupă să „populeze“ parcul de distracţii „Dinosaur World Transylvania“ din Hunedoara. Are o comandă de 200 de piese, de la pitici, ţărani, până la diverse animale şi exemplare de dinozauri. Pe unele dintre ele le-a realizat, pe altele trebuie să le dea gata până la finalul anului. Lucrează singur! Chiar dacă este apreciat pentru ceea ce face, Gabi nu a găsit ucenici. Poate că este văzută ca o ocupaţie periculoasă. Pentru el, pasionat de ceea ce face, cu o îndemânare de invidiat, dar pe care şi-a format-o pe când alţii de vârsta lui se ocupau cu jocul, cu o curiozitate şi o dorinţă nebună de a reuşi, dar şi o înclinaţie artistică nativă, lucrurile curg extrem de firesc.
Oamenii care ne inspiră
De-a lungul celor 103 poveşti despre prahoveni emblematici, ne vom opri şi asupra unor astfel de oameni. Ei sunt cei care ne motivează, sunt exemplu de curaj şi reuşită atunci când crezi în visul tău şi ţi-l urmezi. Sunt oameni care au îndrăznit să fie primii, să păşească pe terenuri considerate mişcătoare, să nu aibă teamă de eşec. Dar au vrut, ajutaţi de o doză de nebunie, dublată şi de talent, să demonstreze că nu există limite… Avem nevoie de astfel de oameni în societate!
Foto: CJ Prahova şi arhivă personală Gabriel Cernat
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 7 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!