Administratie
Schimbările climatice impun modificarea legii de asigurare obligatorie a locuinței
Bucureşti, 23 august 2021 – Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, atrage atenția că legea asigurării obligatorii a locuinței ar trebui ajustată, în contextul crizei climatice globale, care se manifestă și la noi în țară prin fenomene extreme care nu erau întâlnite în trecut (incendii de vegetație sau furtuni puternice).
„Privind la schimbările brutale ale fenomenelor naturale, este clar că se schimbă și natura riscurilor – de exemplu incendiile de pădure care ating și așezări omenești. Probabil că va fi nevoie și de o adaptare a legislației de profil la noile condiții și riscuri cu care ne confruntăm. Recent au fost publicate concluziile şocante ale experţilor ONU în domeniul climei, prezentate într-un raport supranumit „codul roșu pentru umanitate”. Reținem din raport semnalul de alarmă cu privire la dereglările climatice și impactul lor negativ. Multe dintre aceste schimbări sunt foarte probabil ireversibile. De aceea nu ar trebui să uităm instrumentele pe care le avem la îndemână pentru a ne asigura și proteja gospodăriile și locuințele în fața unor riscuri generate de modificări ale mediului natural pe care tot oamenii le provoacă. Observăm schimbări climatice dramatice și fenomene naturale extreme care produc adevărate tragedii în comunitățile umane lovite de acestea. Nu mai departe, să ne reamintim incendiile izbucnite vara aceasta și inundațiile de amploare care au afectat nu doar mediul natural, dar și sute de gospodării. Sau furtunile ieșite din comun ce au produs pagube semnificative multor locuințe”, a spus domnul Nicu Marcu, Președintele A.S.F.
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) avea încheiate, la finalul lunii trecute, 1,81 milioane de polițe de asigurare obligatorii, cu 4,47% mai multe decât polițele active în iulie 2020. Doar aproximativ 20% dintre români își asigură locuințele contra dezastrelor naturale.
„Asigurările obligatorii de locuință în România sunt un fel de cenușăreasă a polițelor de asigurare pe care românii sunt obligați să le încheie. Un motiv este și implicarea scăzută a autorităților locale pentru aplicarea legislației în vigoare”, a explicat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Domnul Nicu Marcu a subliniat că este datoria autorităților locale să informeze corect locuitorii unităților administrativ-teritoriale cu privire la riscurile la care sunt expuși, dar și cu privire la obligativitatea asigurării locuinței în fața dezastrelor naturale, astfel încât să crească semnificativ numărul locuințelor asigurate. „În momente dramatice, PAD se poate dovedi soluția rapidă de recuperare a daunelor produse de fenomenele naturale extreme”, a precizat Președintele A.S.F.
Prin polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) sunt acoperite daunele produse locuințelor în cazul cutremurelor, al inundațiilor sau al alunecărilor de teren. Mai exact, polița PAD acoperă daunele produse de cele trei tipuri de dezastre naturale tuturor construcțiilor cu destinația de locuință situate pe teritoriul României, având proprietar o persoană fizică sau juridică, din mediul urban sau rural și care sunt înregistrate în evidențele organelor fiscale. Poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor costă 20 euro în cazul locuinţelor tip A şi 10 euro în cazul locuinţelor tip B.
Locuința de tip A este acea construcție cu structură de rezistență din beton armat, metal sau lemn sau cu pereții exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic. În cazul acestui tip de locuință suma asigurată, adică valoarea maximă primită în cazul producerii de daune în cazul unui cutremur, a unei inundații sau a unei alunecări de teren, este de 20.000 de euro.
Locuința de tip B este acea construcție cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic. Pentru acest tip de locuință suma asigurată este de 10.000 de euro.
Administratie
Captură de lux în Portul Constanța: Bolid de 45.000 de euro, căutat în Suedia, „interceptat” înainte de exportul spre Georgia
Vigilența polițiștilor de frontieră a dat peste cap planurile unei rețele internaționale de trafic de vehicule furate. Un autoturism de teren, fabricat în 2022 și dat în urmărire generală de autoritățile scandinave, a fost descoperit pe o platformă portuară din Agigea. Mașina, evaluată la o mică avere, era pregătită pentru a părăsi Uniunea Europeană cu destinația Georgia, fiind acoperită de documente falsificate.
Filtru de fier la Agigea: Mașină de teren oprită în drumul spre Caucaz
O acțiune comună desfășurată de polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Constanța Sud Agigea și ofițerii FRONTEX a dus la identificarea unui Ford Ranger care ridica serioase semne de întrebare. Autoturismul, înmatriculat în Suedia, fusese depozitat pe platforma unui operator portuar și aștepta procedurile de export către Georgia.
Potrivit informațiilor furnizate de Garda de Coastă, verificările amănunțite au scos la iveală faptul că vehiculul nu era doar un simplu obiect de comerț, ci făcea obiectul unei alerte de furt emise de autoritățile din Suedia. Colaborarea internațională cu ofițerii detașați în Portul Constanța a fost crucială pentru identificarea rapidă a bolidului în bazele de date europene.
Documente falsificate și alerte internaționale: „Mirajul” actelor suedeze
Pe lângă statutul de vehicul furat, polițiștii de frontieră au descoperit o altă neregulă gravă care trăda natura ilegală a transportului. În urma verificării actelor prezentate, s-a constatat că certificatul de înmatriculare al mașinii era departe de a fi unul autentic.
Sursa citată precizează că documentul nu îndeplinea condițiile de formă specifice, existând suspiciunea rezonabilă că acesta a fost falsificat pentru a facilita trecerea frontierei și pentru a ascunde proveniența ilicită a autovehiculului. Această metodă este des utilizată de traficanți pentru a „spăla” identitatea mașinilor de lux furate din vestul Europei și a le vinde ulterior pe piețele din afara spațiului comunitar.
Sechestru și dosar penal: Factura de 45.000 de euro a ilegalității
Finalul „călătoriei” pentru acest Ford Ranger a fost sediul Gărzii de Coastă, unde autoturismul a fost indisponibilizat până la finalizarea cercetărilor. Valoarea mașinii, estimată la aproximativ 45.000 de euro, subliniază miza financiară ridicată a acestui tip de criminalitate transfrontalieră.
În prezent, polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tăinuire, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals. Ancheta continuă pentru a stabili întreaga filieră implicată în tentativa de export și pentru a trage la răspundere persoanele care au orchestrat transportul ilegal. (Sava N.).
Administratie
Salvare contra cronometru în Marea Neagră: Sute de metri de „plase ale morții” confiscate de Garda de Coastă
Într-o operațiune fulger desfășurată în apele teritoriale ale României, autoritățile au reușit să evite un dezastru ecologic în zona Cap Sahalin. Aproape un kilometru de plase ilegale, care transformaseră fundul mării într-o capcană mortală pentru specii protejate, au fost scoase la suprafață. Finalul a fost unul fericit pentru capturile accidentale: delfini, sturioni și un rechin au fost redați mediului natural chiar de către forțele de ordine.
Mobilizare interinstituțională în „punctele fierbinți” ale braconajului
Acțiunea, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă – Grup Nave Sulina, a vizat combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, un fenomen care amenință biodiversitatea fragilă a Deltei Dunării și a Mării Negre. Misiunea nu a fost una singulară, ci a beneficiat de sprijinul direct al inspectorilor din cadrul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și al Poliției orașului Sulina.
Potrivit informațiilor furnizate de Garda de Coastă, echipajele au identificat în zona Cap Sahalin un dispozitiv de braconaj masiv, compus din unelte textile și de tip multifilament, interzise de lege, întinse pe o lungime totală de 950 de metri.
Miracolul din adâncuri: Specii protejate, salvate din firele de nylon
Momentul culminant al intervenției a fost descoperirea capturilor prinse în aceste plase ilegale. În ciuda pericolului iminent de asfixiere, polițiștii de frontieră au găsit în viață șase exemplare de sturion din specia păstrugă, cinci delfini și un rechin.
Într-o cursă contra cronometru, membrii echipajelor au acționat pentru eliberarea fiecărui exemplar în parte. Conform procedurilor legale în vigoare, toate animalele au fost redate mediului marin în stare bună. Sturgeonii, în special, sunt considerați specii „monument al naturii”, iar capturarea lor reprezintă o lovitură gravă adusă eforturilor de repopulare a Dunării și a Mării Negre.
Braconajul sub lupă: Dosar penal și anchetă pentru identificarea autorilor
Deși vietățile au fost salvate, „scutul” legii s-a activat imediat împotriva celor care au instalat capcanele. Uneltele de pescuit, a căror valoare și impact distructiv sunt semnificative, au fost ridicate și indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor la sediul Grupului de Nave Sulina.
Sursa citată a precizat că în acest caz a fost deja întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni la regimul braconajului piscicol. În prezent, polițiștii de frontieră desfășoară activități intense de identificare a autorilor, monitorizând zona pentru a preveni reamplasarea altor unelte ilegale care ar putea periclita din nou viața marină. (Sava N.).
Administratie
Ofensivă fără precedent împotriva „piraților” moderni: Operațiunea Jupiter lovește în inima rețelelor de falsuri și plagiat
România marchează Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale printr-o demonstrație de forță la nivel național. Astăzi, 27 aprilie, polițiștii și procurorii au descins la sute de adrese, vizând destructurarea unor rețele care subminează economia prin contrafaceri și încălcarea drepturilor de autor. „Operațiunea Jupiter” pune sub lupă zeci de dosare penale, trimițând un mesaj clar: protejarea ideilor și a mărcilor este o prioritate de siguranță națională.
Mobilizare națională: Percheziții-fulger în 76 de dosare penale
Sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), forțele de ordine au declanșat luni o acțiune de amploare ce cuprinde 185 de percheziții domiciliare. Potrivit datelor oficiale furnizate de autorități, intervențiile vizează administrarea probatoriului în 76 de dosare penale ce vizează infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală.
Acțiunea nu se rezumă doar la căutarea de probe; polițiștii pun în executare 25 de mandate de aducere și au instituit deja sechestre asigurătorii pentru a recupera prejudiciile cauzate. Această mobilizare masivă, desfășurată în contextul Zilei Internaționale a Proprietății Intelectuale, are ca scop tragerea la răspundere a celor care ignoră legislația și „parazitează” eforturile creatorilor și companiilor legitime.
Scut juridic pentru economia reală: Război împotriva contrafacerilor
Investigațiile vizează în principal încălcări ale Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, precum și ale Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor. Sursa citată (IGPR) subliniază că aceste activități ilegale nu afectează doar titularii de drepturi, ci poluează întregul mediu de afaceri prin practici neconcurențiale.
Pe lângă perchezițiile planificate, în 17 unități teritoriale de poliție se desfășoară acțiuni de constatare în flagrant delict. Obiectivul este clar: eliminarea de pe piață a produselor contrafăcute și protejarea consumatorilor care, de multe ori, sunt induși în eroare de mărfuri de o calitate îndoielnică, vândute sub egida unor branduri celebre.
Toleranță zero: Proprietatea intelectuală, obiectiv strategic până în 2028
Această amplă operațiune nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o strategie pe termen lung. Autoritățile române au precizat că protecția proprietății intelectuale este un obiectiv instituțional asumat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.272/2023. Planul de Acțiune pentru perioada 2024-2028 transformă lupta împotriva pirateriei într-o activitate cu caracter permanent.
„Operațiunea Jupiter” reprezintă, astfel, vârful de lance al unei campanii de intensificare a combaterii criminalității organizate. Prin coordonarea directă a Parchetului General, statul român își propune să curețe piața internă de fenomenul infracționalității grave, oferind un climat de siguranță pentru investitori și creatori, deopotrivă. (Paul D.).
-
Exclusivacum 2 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 4 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum 4 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 4 zileMiracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
-
Exclusivacum o ziMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 4 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileMarea amnezie de la Interne: Cum s-au „evaporat” scuzele MAI după ce au băgat mâna în buzunarul a mii de polițiști
-
Exclusivacum o ziSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”



