Featured
Cîțu, trimis la spălat vase în SUA de Talpeș de la SIE!
(Preluare National – Catalin Tache):
Pe 17 martie îl întrebam pe Forin Cîțu cine i-a dat, după ce a ratat intrarea la Academia de Studii Economice din București, cei 160.000 de dolari cu care și-a plătit studiile, timp de patru ani, la prestigiosul Grinnell College din statul american Iowa. Deschizând astfel mai multe piste ale structurilor contrainformative, cele care au declanșat ample verificări pentru a afla cine l-a ținut pe actualul premier la școală, în Statele Unite ale Americii. Mai ales că acesta nu a beneficiat de nicio bursă oficială de studii, după cum sunt legendați pînă astăzi restul liderilor politici români care au fost recrutați să urmeze cursurile universitare în țări precum SUA, Canada, Germania sau Franța.
Numai că, după ”lovitura” din 17 martie, parcă pentru a dovedi o dată în plus cât de întortocheate sunt căile sistemului, mai ales atunci când vine vorba de promovarea miraculoasă a unor ”no name” în cele mai importante funcții ale statului român, ”foaia matricolă” a lui Florin Cîțu a devenit peste noapte ”vulnerabilitate” la securitatea națională! Fiind tratată ca atare de către un serviciu secret care a blocat orice verificare a acesteia! Și chiar dacă în tot acest răstimp am dezvăluit atât ”legăturile primejdioase” dintre Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu și premierul Florin Cîțu, mai ales după ce acesta din urmă ar fi mușcat ”mâna care l-a hrănit” cu ani în urmă, fostul student de la Grinnell a continuat să facă ”pe mortul în păpușoi”. Chiar și atunci când am insistat pe varianta de lucru luată tot mai în serios în calcul la un anumit nivel al sistemului cu privire la sprijinul ”nevăzut” de care acesta ar fi putut beneficia din partea ”vechii gărzi” a SIE, într-un moment în care ”externii” nu se debarasaseră încă de ”metehnele” fostei DIE securiste.
Iar după atâta amar de vreme, considerând că, gata, subiectul a fost ”îngropat”, Florin Cîțu l-a făcut să deschidă șampania pe Ioan Talpeș, prin halucinanta ”spovedanie” de la Ambasada SUA.
Isărescu sau Talpeș? DIE sau SIE?
Greu, foarte greu de stabilit adevărata relație dintre Mugur Isărescu și ”fiul rătăcitor” Florin Cîțu. Cum ar fi faptul că, în timp ce avea grijă să se știe în tot sistemul că i-a dat interzis premierului la BNR, tot ”Manole” l-a amăgit pe acesta că s-ar putea retrage în septembrie, pentru a îi lăsa locul în fruntea celei mai râvnite sinecuri politice din România. Și cu toate că s-a plictisit să tot aștepte și, așa după cum dezvăluiam chiar zilele trecute, Cîțu a ales să negocieze un post în conducerea BERD, după retragerea sa controlată de la Guvern, cei doi au totuși ”micul lor secret”.
Unul care poate să se refere foarte bine la misterul trimiterii tânărului vâlcean Cîțu la Grinnell College, în perioada 1992 – 1996, atunci când cel mai ”basic” pachet de studii tot costa 40.000 de dolari pe an! Numai că, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, secretul ar putea fi de fapt unul în trei!
Prețul pentru spionii români!
Mai ales că, după cum susțin sursele noastre, din alambicata ecuație pe care vechea gardă din SIE speră să nu o rezolve ”lupii tineri” ai sistemului nu poate fi scos sub nici o formă generalul Ioan Talpeș. Cel care a venit în fruntea Serviciului Român de Informații Externe în aprilie 1992, cu câteva luni înainte ca Florin Cîțu să fie trimis, nu se știe încă pe ai cui bani, în SUA… Și care a stat în fruntea SIE până în 1997, în timp ce Cîțu a absolvit Grinnelll College la sfârșitul lui 1996.
Astfel că, stranie coincidență, ”visul american” al actualului premier s-a desfășurat strict în mandatul lui Talpeș la Serviciul de Informații Externe. Cel în care Talpeș a fost singurul șef de serviciu secret din toată Europa Centrală și de Est care a ”predat necondiționat” americanilor lista completă, cu identitățile reale aferente, ale tuturor ofițerilor acoperiți ai statului român care acționau peste Ocean! Viitorii parteneri strategici revanșându-se cu păstrarea pe funcție a lui Talpeș, în ciuda raportului contrainformativ privind ”coruperea” acestuia, înaintat oficial de generalul Ciobanu. Raport în care se informa că Talpeș ar fi primit 6 milioane dolari de la Zaher Iskandarani, ca să îl salveze de la arestare. Numai că, stranie coincidență, zilele trecute numele generalului Ciobanu, denunțătorul lui Talpeș a apărut în stenogramele dosarului de corupție ”cablat” la ministrul Transporturilor, de parcă ai zice că un ”înger păzitor” veghează ca Talpeș să își plătească încă toate ”datoriile” din sistem.
Dar, ce-i drept, americanii au venit și cu oferirea unor ”facilități” pentru noile ”fantome” ale lui Talpeș, cele pentru care fostul șef al SIE ar fi girat personal că îi va înlocui pe vechii ”acoperiți”. Și că astfel vor putea fi folosiți pe termen lung, după legendarea lor în fruntea unor instituții cheie ale statului român și mai ales la vârful politicii. Dar despre care inițiații SIE încă ar băga mâna pe foc că au fost trimiși de Talpeș la diverse Colegii din SUA, având apoi asigurată și ”plantarea” în mediul privat, la companii din umbra ”Agenției”… Numai că, dacă Florin Cîțu zice că el și-a plătit studiile de la Grinnell College în 1992 – 1996, pe când Talpeș era șeful SIE, este strict treaba premierului. Păcat însă că nu a păstrat și niscai fotografii de când spăla vase prin restaurante, că doar acestea ar fi făcut deliciul internetului și ar fi spulberat orice eventuală ”răutate” din partea structurii contrainformative care chiar nu crede în astfel de coincidențe…
Cât costă ”Omenia” !
”Talpeș îmbătrânește urât! Și cu tehnica după el” titram ”lovitura” din 29 aprilie, atunci când dezvăluiam o posibilă explicație pentru ce nu mai este primit pe la mesele unde ”atârna” la Isoletta fostul șef al SIE. Totul după ce anterior avertizasem cât costă ”Omenia” generalului despre care la vârful sistemului s-ar spune că ”îmbătrânește urât”… Izolarea acestuia putând avea legătură și cu ”activitatea benevolă” de la Fundația Internațională ”Omenia”, acolo unde își face veacul alături de o altă fostă ”glorie” de pe vremea mandatelor prezidențiale ale lui Ion Iliescu, încă extrem de influenta Minodora Ilie. Cei doi reprezentând poate chiar ultimii ”dinozauri”ai regimului Iliescu care încă mai activează în ”high life”-ul dâmbovițean. Ce-i drept, amfitrioana Fundației ”Omenia” cu aceeași discreție care a caracterizat-o dintotdeauna, încă din vremurile în care se spunea că miniștrii, fie ei social – democrați sau liberali se puneau de fapt la recepțiile Minodorei. Cea ale cărei sentimente aproape materne față de Florin Cîțu dau deja de gândit… Ca și boemia unui Ioan Talpeș care pare tot mai greu de stăpânit în a își arăta exuberanța ”pe persoană fizică” față de acensiunea unui Florin Cîțu proaspăt legendat că s-a întreținut la studii în SUA spălând vase… Poate că și așa e! Dar ale cui…?
Administratie
Dincolo de cifre și programe: Tinerii, motorul schimbării în viziunea lui Victor Negrescu
Într-un peisaj politic adesea dominat de statistici și bugete reci, Ziua Tineretului devine un prilej de reflecție asupra adevăratei resurse a Europei: capitalul uman. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu propune o schimbare de paradigmă, mutând reflectorul de pe succesul birocratic către potențialul real al noii generații.
Banii nu sunt totul: Când Erasmus+ se transformă în destine
Deși bilanțul activității sale la Bruxelles include realizări financiare de necontestat, precum obținerea unor fonduri record pentru programul Erasmus+ sau negocierea resurselor pentru Anul European al Tineretului, Victor Negrescu avertizează că politicile publice rămân simple documente dacă nu au în centru omul. „Aș putea să menționez inițiativele concrete dedicate tinerilor. Sunt importante, dar nu spun totul”, subliniază europarlamentarul PSD, punctând faptul că succesul unei strategii se măsoară în vieți schimbate, nu doar în cifre raportate.
Colaboratorii de azi, liderii de mâine: Puterea ideilor noi
Pentru Negrescu, motivația din spatele activității sale legislative provine direct din interacțiunea cu tinerii care trec pragul cabinetului său. Stagiarii și colaboratorii cu care a lucrat de-a lungul timpului nu au fost doar simpli asistenți, ci veritabili catalizatori de energie.
„Tinerii m-au impresionat prin idei, prin ambiție și prin felul în care privesc viitorul. Energia lor nu este doar o promisiune, este deja schimbare”, afirmă acesta. Această abordare pragmatică demonstrează că tineretul nu mai este doar „viitorul de mâine”, ci o forță activă care remodelează prezentul politic și social al României și al Uniunii Europene.
Solidaritate fără bariere: Șanse egale pentru mediile vulnerabile
Dincolo de holurile instituțiilor europene, realitatea din teren impune măsuri de sprijin direct. Prin implicarea constantă alături de PES activists România, Victor Negrescu își concentrează eforturile pe susținerea copiilor și tinerilor proveniți din medii defavorizate.
Mesajul este unul de solidaritate socială: succesul individual al unui tânăr vulnerabil reprezintă o victorie colectivă. „Atunci când un tânăr reușește, câștigăm cu toții”, susține europarlamentarul, reafirmând responsabilitatea clasei politice de a crea mecanisme care să ofere fiecăruia, indiferent de mediul de proveniență, șansa corectă la reușită.
În viziunea lui Victor Negrescu, Ziua Tineretului nu este doar o celebrare calendaristică, ci un memento al datoriei de a transforma promisiunile electorale în rampe de lansare pentru generația care deține deja cheile schimbării.
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)
Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.
Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.
Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”
Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.
Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.
Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice
Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.
Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.
Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?
În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.
Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?
Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”
Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:
- mutări considerate abuzive,
- programe de lucru mai împovărătoare,
- sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.
Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.
Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul
Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.
Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.
„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare
Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.
Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.
Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere
În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:
- Ministerul Justiției,
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
- și alte organe abilitate,
în vederea clarificării situației semnalate.
Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.
Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:
- verificarea faptelor semnalate,
- stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
- analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
- evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
- verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.
Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere
Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:
- fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
- fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.
Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou, spitalele bucureștene par să fi inaugurat o secție clandestină de „jaf cu anestezie morală”, unde pacienții vulnerabili sunt tratați la pachet cu o doză zdravănă de nesimțire. Ultimul caz apărut în spațiul public, relatat cu revoltă de nepotul unui pacient, ne arată că unii angajați au confundat grija față de bolnav cu inventarierea conținutului din portofel.
Marea „dispariție” de sub pernă: 1.000 de lei extrași cu precizie de infirmieră
https://www.facebook.com/reel/26801284509562371
Se pare că, în timp ce medicii se luptă să salveze vieți, prin saloane bântuie spirite cu mână lungă. Conform declarațiilor familiei, un bătrân internat s-a trezit mai „ușor” cu 1.000 de lei, bani care au evaporat sub privirile vigilente ale personalului care, teoretic, trebuia să-i vegheze sănătatea, nu economiile. Cireașa de pe coliva bunului simț? Un coleg de salon, martor la acest număr de prestidigație, ar fi indicat-o direct pe o infirmieră ca fiind „magicianul” de serviciu. Cu toate acestea, la spitalul bucureștean, inventarul bunurilor pacientului pare a fi un concept SF, o procedură ignorată cu grație pentru a lăsa loc liber „inițiativelor” private de sub halat.
Magazia cu lacăt pe creier: Externat în pijamale și papuci de gumă
Dacă furtul a fost doar aperitivul, externarea a reprezentat felul principal de umilință.
Imaginează-ți tabloul grotesc: un om bătrân, abia ieșit dintr-o suferință medicală, este lăsat la poarta spitalului în plină stradă, tremurând în pijamale și papuci de gumă, ca și cum ar fi fost evacuat dintr-un incendiu, nu dintr-o instituție de stat. Motivul halucinant oferit de personalul medical? „N-avem cheia de la magazie!”. Se pare că în ditamai spitalul bucureștean, destinele și hainele pacienților atârnă de un singur lacăt ruginit, a cărui cheie a plecat probabil la plimbare odată cu cei 1.000 de lei dispăruți. Să lași un bătrân fără haine și, mai grav, fără cheile de la propria locuință, denotă o lipsă de umanitate care depășește orice diagnostic medical.
Profesionalism la etaj, junglă la parter
Este de-a dreptul schizofrenic contrastul subliniat de familia victimei: în timp ce medicii își fac treaba cu profesionalism, personalul auxiliar și administrativ pare desprins din filmele cu bandiți de drumul mare. Sursa acestor dezvăluiri, nepotul pacientului, scoate la lumină o realitate cruntă: poți fi salvat de bisturiu, doar ca să fii „mâncat” de șacalii care nu văd în bolnav un om, ci o pradă ușoară. Până când „șefii” din sistem nu vor înțelege că spitalul nu e talcioc și nici magazia nu e proprietatea privată a asistentelor, pacienții vor continua să iasă din spitale vindecați de boală, dar traumatizați de „grija” statului. (Cerasela N.).
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de...
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou,...
Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
În timp ce restul lumii civilizate se ghidează după legi clare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să fi rămas blocat...
„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă
În timp ce interlopii se antrenează prin săli de lupte și scenarii de gherilă urbană, Ministerul Afacerilor Interne a decis...
Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate
Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice Când instituția care ar trebui să aplice legea...
Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
Nababi” cu acte în regulă: Șefimea își securizează viitorul, talpa rămâne cu praful În această nouă arhitectură a lăcomiei mascate,...
Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
În orașul Victoria, județul Brașov, unde istoria industrială ar trebui să miroasă a progres, astăzi pute a eșec birocratic și...
Adio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
Mult a fost, puțin a mai rămas până când zidurile groase ale penibilului, ridicate de Ministerul Afacerilor Interne sub pretextul...
Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
În timp ce industria de apărare a României își dă ultima suflare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și – mai ales...
Operațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”
Într-un Minister de Interne unde profesionalismul a fost pensionat forțat și înlocuit cu arta de a sta în genunchi, spectacolul...
APOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER
Într-o societate obișnuită ca „mica înțelegere” să fie unsul care degripează rotițele legii, un agent de poliție din Arad a...
EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
Într-o Românie în care miniștrii Agriculturii trec prin funcții ca gâsca prin apă, lăsând în urmă doar praf și strategii...
OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
În timp ce ministrul Ambrozie-Irineu Darău exersa privirea de diplomat prin tranșeele de la Kiev, acasă, la București, „marea curățenie”...
Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
De opt ani, liniștea și patrimoniul Transport Călători Express (TCE) SA Ploiești sunt „garante” de o firmă care pare specializată...
VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
În laboratoarele prăfuite ale Ministerului de Interne, unde gândirea critică este considerată „abatere disciplinară”, s-a inventat un nou sport național:...
-
Exclusivacum 5 zile
Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 18 ore
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 4 zile
Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 5 zile
VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 5 zile
EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 5 zile
OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Exclusivacum 3 zile
Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum 3 zile
Adio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne