Actualitate
Jeff Bezos, „devansat” de Richard Branson în cursa spațială. Miliardarul de la Amazon va zbura în spațiu alături de o femeie de 82 de ani
„Bătălia” miliardarilor pentru cucerirea spațiului este în toi: Richard Branson și-a programat zborul în spațiu cu Virgin Galactic, înaintea altui miliardar avid după o asemenea reușită, Jeff Bezos.
Sir Richard Branson va zbura în spațiu cu Virgin Galactic în 11 iulie, devansându-l pe Jeff Bezos, proprietarul Blue Origin, care intenționează să ajungă acolo nouă zile mai târziu.
Branson va testa astfel „experiența de astronaut privat”, fiind pasagerul unui zbor spațial în 11 iulie, scrie Daily Mirror.
La începutul lunii, Virgin Galactic a primit „undă verde” în SUA pentru a efectua zboruri în spațiu.
Bezos va zbura în spațiu pe 20 iulie 2021, cu ocazia aniversării aselenizării din 1969, realizată în cadrul misiunii Apollo 11.
Misiunea Unity 22 Virgin Atlantic va fi al 22-lea zbor de test pentru avionul propulsat de rachetă VSS Unity și al patrulea zbor spațial cu oameni, efectuat de compania lui Branson.
„Chiar cred că spațiul ne aparține tuturor. După 16 ani de cercetări, inovații și testări, Virgin Galactic este pionierul industriei spațiale comerciale, care va duce oamenii în spațiu și va schimba, pentru totdeauna, lumea.
Un lucru este să ai un vis, prin care spațiul să devină mai accesibil. Un alt lucru este să ai o echipă care să transforme visul în realitate”, a declarat Branson.
Cine este Wally Funk, octogenara care va zbura în spațiu cu Jeff Bezos
Compania lui Jeff Bezos, Blue Origin, o va primi cu brațele deschise și pe Wally Funk, în vârstă de 81 de ani, membră a „Mercury 13”, un grup de femei care ar fi trebuit să zboare în spațiu, în timpul programului spațial din anii 1960, scrie Reuters.
Miliardarului i se alătură Funk, în vârstă de 82 de ani, aceasta devenind cea mai bătrână persoană care va zbura în spațiu, a anunțat, joi, Blue Origin.
„N-am crezut că o să zbor vreodată în spațiu”, a declarat bătrâna.
La 21 de ani, Funk era pilot și una dintre cele 13 femei care au trecut de testele dure ale NASA, identice acelora efectuate în cazul bărbaților din echipa Mercury Seven.
Programul spațial al NASA, prin care primii americani au fost trimiși în spațiu, a avut loc între 1961 și 1963, dar visul femeilor de a deveni astronauți nu s-a adeverit.
Wally Funk a fost primul instructor aviatic femeie a unei baze militare americane.
De asemenea, aceasta a devenit prima femeie anchetator în domeniul siguranței aviatice pentru NTSB (National Transport Safety Board).
Femeia se va alătura fratelui lui Jeff Bezos, Mark și câștigătorului licitației în urma căreia racheta New Shepard va ajunge la 100 km deasupra Pământului, în spațiul suborbital.
Pasagerii vor experimenta câteva minute de imponderabilitate și se vor bucura de priveliștea curburii planetei, prin ferestrele capsulei, care îi va readuce înapoi pe Pământ.
Bezos, cel mai bogat om din lume, va renunța la funcția de CEO al Amazon.com, în 5 iulie.
Acesta este implicat într-o adevărată „cursă” cu alți doi miliardari, Elon Musk și Richard Branson, pentru a deveni primul om care călătorește în spațiu la bordul unei rachete dezvoltată de o companie privată.
Actualitate
Vulnerabilitate în Pacific: „Giganții” Air Force, în pericol de a deveni ținte sigure
Strategia dispersiei: De ce ar putea fi viitorul logisticii militare un avion brazilian și nu unul american
Planificatorii militari de la Pentagon se confruntă cu o dilemă critică: pot supraviețui marile avioane cisternă în primele zile ale unui conflict în regiunea Indo-Pacific? Într-un teatru de operațiuni dominat de distanțe vaste și de amenințarea constantă a rachetelor inamice, dependența de câteva baze gigantice, precum cele din Guam sau Okinawa, pare să devină călcâiul lui Ahile pentru forțele americane.
Capcana bazelor gigant: Când dimensiunea devine un handicap
Actuala flotă de realimentare a SUA, bazată pe modelele masive KC-135 Stratotanker și KC-46 Pegasus, este prizoniera infrastructurii de mari dimensiuni. Aceste aeronave necesită piste lungi și facilități complexe, fiind limitate la un număr restrâns de locații. Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului avertizează că, în cazul unui atac asupra nodurilor principale, operațiunile de realimentare ar putea fi împinse la mii de kilometri distanță de linia frontului, paralizând capacitatea de luptă a aviației.
Conceptul Agile Combat Employment (ACE) propune dispersarea forțelor pe o rețea de aerodromuri mai mici și mai greu de țintit. Totuși, „giganții” actuali nu pot ateriza pe piste scurte sau avariate, lăsând un gol strategic pe care inamicul îl poate exploata cu ușurință.
KC-390 Millennium: „Cameleonul” care schimbă regulile jocului
În acest context tensionat, aeronava braziliană Embraer KC-390 Millennium apare ca o soluție de avarie, dar și de viitor. Spre deosebire de rivalii săi americani, care sunt derivate din avioane comerciale de pasageri, KC-390 a fost proiectat de la zero pentru război. Cu un tren de aterizare robust și motoare protejate împotriva resturilor de pe pistă, acesta poate opera de pe suprafețe austere sau parțial distruse, inaccesibile flotei actuale a Air Force.
„Cea mai bună cale de a proteja un activ militar este să îi faci distrugerea irelevantă din punct de vedere strategic”, afirmă reprezentanții Embraer. Prin operarea de pe zeci de piste mici, de exemplu în Filipine, riscul ca o singură lovitură inamică să blocheze realimentarea trupelor este redus drastic.
Dincolo de combustibil: Versatilitate sub presiune
Parteneriatul dintre Embraer și Northrop Grumman urmărește acum adaptarea acestui avion la cerințele specifice ale SUA, inclusiv prin implementarea sistemelor de realimentare cu braț telescopic (boom). Însă atuul principal rămâne polivalența: KC-390 se poate transforma în câteva ore din cisternă în avion de transport pentru elicoptere Black Hawk, sisteme de rachete HIMARS sau spital mobil.
În timp ce SUA continuă să se bazeze pe veteranii KC-135, care se apropie de vârsta de 70 de ani, aliați precum Coreea de Sud, Suedia și Emiratele Arabe Unite au ales deja modelul brazilian. Pentru Air Force, întrebarea nu mai este cât de mult combustibil poate căra un avion, ci dacă acesta poate supraviețui suficient de aproape de luptă pentru a conta cu adevărat.
Actualitate
Zidul italian: Giorgia Meloni sfidează presiunile lui Trump și blochează accesul SUA la bazele militare pentru războiul din Iran
Într-un moment de maximă tensiune la vârful NATO, premierul italian Giorgia Meloni a ales să mențină o poziție fermă de neutralitate activă, refuzând categoric să pună bazele militare de pe teritoriul Italiei la dispoziția operațiunilor ofensive americane. Decizia vine ca un răspuns direct la criticile virulente ale președintelui Donald Trump, marcând o ruptură rară în relația dintre cei doi lideri conservatori.
„Nu suntem în război”: Roma refuză să devină trambulina Washingtonului
În ciuda atacurilor verbale venite din partea Casei Albe, Giorgia Meloni a reafirmat la summitul de la Ankara că Italia nu se va lăsa atrasă într-un conflict direct cu Republica Islamică. „Linia noastră este clară încă de la începutul conflictului: nu participăm la atacuri împotriva Iranului și nu vom permite utilizarea infrastructurii noastre în acest scop”, a declarat premierul. Această barieră diplomatică și logistică a fost deja testată în martie, când Roma ar fi interzis aterizarea unei aeronave militare americane la baza Sigonella din Sicilia, într-o misiune ce viza Orientul Mijlociu.
Suveranitatea italiană asupra bazelor este protejată de acorduri bilaterale vechi de peste jumătate de secol, care stipulează că orice utilizare a facilităților trebuie să respecte directive stricte și să primească autorizații tehnice individuale, în general limitate la scopuri logistice, nu de luptă.
Testul de loialitate al lui Trump: aliații europeni, puși la zid
Președintele Donald Trump nu a întârziat să taxeze această atitudine, transformând summitul într-o platformă de reproșuri la adresa aliaților. Liderul american a acuzat Italia, alături de Franța și Germania, că au eșuat la „testul loialității” într-un moment critic pentru interesele SUA. „De ce cheltuim sute de miliarde de dolari dacă ei nu sunt alături de noi când avem nevoie?”, a tunat Trump, punând sub semnul întrebării valoarea investițiilor americane în securitatea europeană.
Deși Trump a părăsit ulterior Ankara într-o notă mai conciliantă față de Alianță, mesajul său a lăsat urme adânci, subliniind o prăpastie tot mai mare între viziunea intervenționistă a Washingtonului și dorința de stabilitate a capitalelor europene.
O prietenie sub asediu: pragmatism în loc de afinități politice
Relația personală dintre Meloni și Trump, considerată până recent una dintre cele mai strânse din blocul occidental, pare să se fi răcit considerabil sub presiunea realităților de pe câmpul de luptă. Întrebată despre acest „îngheț” diplomatic, Meloni a ales o cale diplomatică, dar lipsită de regrete.
Premierul a subliniat că investiția sa politică a fost în „unitatea Occidentului”, nu într-o persoană anume, și că, deși există afinități ideologice cu Trump, interesele naționale ale Italiei și dorința de a evita un război de amploare primează în fața oricărei prietenii politice. Pentru Roma, prețul loialității față de Washington nu poate fi plata cu sânge sau implicarea într-un conflict care ar putea destabiliza întreaga regiune mediteraneană.
Actualitate
Securitatea spațială americană se diversifică: Start-up-urile Impulse Space și Relativity Federal intră în cursa lansărilor militare
Comanda Sistemelor Spațiale a SUA face un pas strategic pentru reducerea dependenței de giganții industriei, deschizând porțile pentru noi jucători tehnologici. Misiunea este clară: asigurarea unui acces flexibil și rapid pe orbită pentru încărcături militare mai puțin critice, dar esențiale pentru infrastructura de date.
O nouă eră pentru programul Lane 1: Șapte furnizori luptă pentru contracte de miliarde
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au aprobat includerea companiilor Impulse Space și Relativity Federal în grupul furnizorilor calificați pentru lansări în cadrul programului National Security Space Launch (NSSL) Faza 3, Lane 1. Cele două entități din California se alătură astfel unui grup select care include nume precum SpaceX, Blue Origin și United Launch Alliance (ULA).
Lane 1 este conceput special pentru misiuni care vizează orbite mai ușor accesibile și încărcături cu masă redusă, cum ar fi sateliții de transport de date și cei de urmărire a rachetelor. Prin această extindere, armata americană urmărește să stimuleze competiția într-un sector evaluat la 5,6 miliarde de dolari până în anul 2030, oferind fiecărui nou intrat o primă tranșă de 5 milioane de dolari pentru evaluarea capacităților tehnice.
Riscul monopolului SpaceX și nevoia de alternative strategice
Momentul ales pentru această extindere nu este întâmplător. Piața lansărilor din SUA trece printr-o perioadă de incertitudine după ce SpaceX a anunțat limitarea comenzilor pentru zborurile comerciale partajate ale rachetei Falcon 9, începând cu anul 2028. Într-un context în care Falcon 9 a susținut aproximativ 85% din totalul lansărilor americane în 2025, Pentagonul privește cu prudență această dependență excesivă.
Analiștii militari sugerează că această mișcare reflectă dorința autorităților de a mitiga riscurile, în special în condițiile în care SpaceX pare să își mute atenția către Starship și centrele de date AI. Diversificarea furnizorilor în Lane 1 reprezintă o poliță de asigurare pentru securitatea națională, garantând că accesul la spațiu nu va fi blocat de schimbările de strategie ale unui singur operator.
Inovația tehnologică: De la rachete reutilizabile la vehicule de transfer orbital
Deși nici Impulse Space, nici Relativity Federal nu au efectuat încă lansări orbitale, tehnologiile propuse promit să revoluționeze logistica spațială. Relativity mizează pe Terran R, o rachetă complet reutilizabilă, a cărei primă lansare este programată spre finalul acestui an.
Pe de altă parte, Impulse Space aduce o premieră în programul NSSL: este pentru prima dată când un furnizor de trepte superioare de rachetă este ales ca antreprenor principal. Vehiculul lor, Helios, este un „kick-stage” conceput să se atașeze oricărei rachete de transport mediu, oferind un impuls suplimentar pentru a plasa încărcături grele pe orbite înalte într-un mod mult mai eficient din punct de vedere al costurilor. Prima misiune Helios este planificată pentru finalul anului 2026, marcând o schimbare de paradigmă în flexibilitatea operațională a misiunilor spațiale militare.
-
Exclusivacum 3 zilePolițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
-
Exclusivacum o ziOfițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
-
Exclusivacum 2 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă
-
Exclusivacum 4 zileO nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare
-
Exclusivacum 4 zilePoduri peste frontiere: Cum au dărâmat elevii de la „Spiru Haret” Ploiești zidurile prejudecăților prin proiectul „We Are All One”
-
Exclusivacum 3 zileHipodromul Ploiești – de la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului Penal”. Când regulamentul strigă „sesizați Parchetul!”, iar caii strigă „ajutor!”
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești
-
Exclusivacum o ziRachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica



