Actualitate
Prăbușirea turismul internațional ar putea duce la pierderi de 2.400 de miliarde de dolari economiilor lumii în 2021
Economia globală ar putea pierde peste 4.000 de miliarde de dolari ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19 asupra turismului, cumulat pentru 2020 și 2021. Țările cele mai afectate se estimează să fie cele în curs de dezvoltare, cu rate de vaccinare scăzute, potrivit celui mai recent raport global privind evoluția acestui sector.
Prăbușirea turismului internațional ca urmare a restricțiilor impuse pentru gestionarea pandemiei de COVID-19 ar putea duce la o pierdere din Produsul Intern Brut global de peste 4.000 de miliarde de dolari în anii 2020 și 2021, conform unui raport al Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), prezenta împreună cu Organizația Mondială a Turismului (UNWTO).
Pierderea a fost estimată luând în calcul atât impactul direct al reducerii numărului de turiști asupra sectorului, cât și asupra ramurilor economice conexe.
Un miliard de turiști în minus în 2020
Raportul, lansat miercuri, arată că turismul internațional și sectoarele strâns legate au suferit o pierdere de aproximativ 2.400 de miliarde de dolari în 2020 din cauza impactului direct și indirect al scăderii abrupte a numărului de sosiri turistice internaționale.
Potrivit UNWTO acest număr a scăzut cu aproximativ 1 miliard, respectiv 73%, între ianuarie și decembrie 2020. Pentru primul trimestru din 2021, UNWTO estimează o scădere de 84%.
O pierdere similară de 2.400 de miliarde de dolari poate să apară și în 2021, avertizează raportul, care notează că revenirea sectorului turistic depinde foarte mult de ratele de vaccinare la nivel global.
Oficialii au subliniat nevoia unui efort global pentru creșterea ratei vaccinării, pentru a proteja lucrătorii și comunitățile și, astfel, pentru a permite reluarea turismuluu în siguranță. Implicit, arată raportul, aceasta este esențial pentru recuperarea joburilor și atragerea de resurse, mai ales în țările în curs de dezvoltare, dintre care multe sunt dependente de încasările din turismul internțional.
Care e legătura cu rata pe vaccinare
Astfel, potrivit raportului, cum ratele de vaccinarea sunt mai ridicate în unele țări decât în altele, pierderile din turism sunt reduse în majoritatea țărilor dezvoltate, dar înrăutățite în țările în curs de sezvoltare.
Ratele de vaccinare diferă de la țară la țară, pornind de la sub 1% din populație în unele cazuri, până la peste 60% în altele.
Conform raportului, vaccinarea asimetrică relevă lovitura economică puternică pe care a suferit-o turismul în țările în curs de dezvoltare, care însumează până la 60% din totalul pierderilor din PIB-ul global.
Se estimează că sectorul turistic își va reveni mai repede în țări cu rate mai ridicate de vaccinare, precum Franța, Germania, Elveția, Regatul Unit al Marii Britanii și Statele Unite ale Americii.
Potrivit datelor One World in Data din 29 iunie, ratele de vaccinare, cu ambele doze, erau de 48.42% în Regatul Unit, 46,11% în SUA. 36,32 în Germania. 30,49% în Franța. În România, cu ambele doze s-a imunizat 23.49% din populație.

Experții nu se așteaptă la o revenire a sosirilor turistice internaționale la nivelul de dinainte de COVID-19 până în 2021 sau mai târziu, potrivti UNWTO. Cele mai mari bariere în calea redresării sunt restricțiile de călătorile, o gestionare redusă a răspândirii virusului, o încredere scăzută a călătorilor și un mediu economic precar.
Joi, 1 iulie, a intrat în vigoare Certificatul digital UE privind COVID-19, care va facilita călătoriile, permițându-le deținătorilor săi să fie exceptați de la restricții precum carantina.
Trei scenarii pentru 2021
O creștere a turismului internațional este estimată în a doua parte a acestui an, dar UNCTAD încă arată o pierdere cuprinsă între 1.700 și 2.400 de miliarde de dolari în 2021, comparativ cu nivelurile din 2019. Cifrele au la bază trei scenarii, care vizează numărul de sosiri turistice estimat, dar și ratele de vaccinare.
Astfel, în scenariul 1, cel mai pesimist, cu o reducere similară a numărului de sosiri ca în 2020, respectiv 75%, ar duce la pierderi de 2.400 de miliarde de dolari din PIB-ul global, dintre care 948 de miliarde încasări din turism.
În scenariul doi, cu o scădere de 63% a sosirilor, pierderea ar fi de 1.700 de miliarde de dolari, iar în scenariul 3, care ia în calcul și ratele de vaccinare, de 1.800 de miliarde de dolari. Acest ultim scenariu are în vedere o reducere de 75% a turismului în țări cu rate reduse de vaccinare și de 37%, în țări cu o rată relativ ridicată a imunizării, respectiv în principal țările dezvoltate și unele economii mai mici.

Per ansambul, potrivit UNWTO, țările în curs de dezvoltare au suportat cea mai mare parte a impactului asupra turismului, respectiv cele mai mari reduceri ale numărului de sosiri internaționale în 2020, estimate între 60% și 80%.
Cele mai afectate regiuni sunt nord-estul Asiei, sud-estul Asiei. Oceania, nordul Africii și sudul Asiei, în timp ce cele mai puțin afectate sunt nordul Americii, vestul Europei și Insulele Caraibe.

Câți turiști străini a pierdut România în 2020
Turismul românesc a înregistrat scăderi substanțiale în 2020, față de anul anterior, din cauza limitărilor impuse de pandemia de COVID-19, atât la capitolul cazărilor în unități turistice, ale înnoptărilor, dar și în ceea ce privește sosirile turiștilor străini și ale plecărilor din țară ale vizitatorilor români, arată datele Institului Național de Statistică pentru anul trecut.
Per ansamblu, din datele înregistate la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini în România au fost în anul 2020 de puțin peste 5 milioane, în scădere cu peste 60% faţă de anul precedent.
Numărul sosirilor turiștilor în structurile de cazare din România în anul 2020 a scăzut cu peste jumătate (52,3%) față de anul precedent, ajungând la 6,3 de milioane, față de aproape 13,3 milioane.
Majoritatea sosirilor în structurile de cazare (aproape 93%) în 2020 au fost ale turiștilor români, respectiv aproximativ 5,8 milioane, în timp ce ponderea turiștilor străini a fost de doar aproximativ 7%, adică aproximativ 453.000 de sosiri. Cifra este de aproape șase ori mai mică decât în anul anterior, când sosirile turiștilor străini erau de peste 2,6 de milioane, cu o pondere de aproximtativ 20% din total.
Actualitate
Un nou gigant în industria dronelor: Ondas Inc. finalizează achiziția DYZNE pentru 875 de milioane de dolari
Prin finalizarea unei tranzacții record de 875,8 milioane de dolari, Ondas Inc. își consolidează poziția de lider pe piața sistemelor autonome și de combatere a dronelor. Achiziția companiei DYZNE nu doar că extinde portofoliul tehnologic al grupului, dar transformă radical perspectivele financiare ale acestuia, proiecțiile de venituri pentru anul 2026 fiind revizuite în creștere, de la 390 la 525 de milioane de dolari.
Tehnologii de elită: De la drone de recunoaștere la „vânători” de interceptare
Nucleul acestei expansiuni este reprezentat de două francize de produse majore dezvoltate de DYZNE, care promit să revoluționeze operațiunile aeriene. Prima este Ultra, o dronă de recunoaștere de mare altitudine și autonomie extinsă, capabilă să rămână în aer timp de trei zile la o altitudine de peste 7.500 de metri. Cu zeci de mii de ore de zbor operațional deja efectuate pentru forțele americane și aliate, sistemul Ultra se află în prezent în proces de tranziție către un program oficial de înzestrare al Forțelor Aeriene.
Cea de-a doua inovație majoră este IonStrike, un interceptor low-cost proiectat special pentru a neutraliza dronele de atac de tip Shahed-136. Testat pe teren de către Armată în luna mai, acest „ucigaș de drone” răspunde unei nevoi critice de apărare accesibilă. Deși vânzările oficiale nu au fost încă anunțate, interesul la nivel de cereri de informații și oferte este unul masiv, conform conducerii Ondas.
Alianța strategică cu Palantir și arhitectura digitală SkyWeaver
Expansiunea Ondas nu se rezumă doar la hardware. Strategia companiei mizează pe o integrare profundă cu sistemele software furnizate de Palantir, inclusiv platformele Warp Speed și Foundry. Acest parteneriat are ca scop unificarea operațiunilor de producție și logistică, dar și dezvoltarea unui sistem propriu de comandă și control, denumit SkyWeaver.
SkyWeaver reprezintă un program de dezvoltare comun în care Ondas se ocupă de arhitectura hardware și de control, în timp ce Palantir asigură ontologia datelor și conexiunea cu Maven, suita software bazată pe inteligență artificială esențială pentru armata americană. Obiectivul final este crearea unei arhitecturi deschise, care să poată interacționa cu produse de la diverși producători, evitând astfel dependența exclusivă de un singur furnizor de tehnologie.
De la suprafață până în stratosferă: O nouă viziune asupra războiului modern
Prin fuziunea dintre DYZNE și World View — o achiziție anterioară specializată în baloane de supraveghere stratosferică — Ondas a creat o nouă unitate de supraveghere aeriană numită Sentinel, care numără peste 500 de angajați. Această structură permite companiei să ofere soluții complete de apărare și monitorizare, acoperind întreg spectrul de altitudine, de la nivelul solului până la marginea spațiului cosmic.
Conducerea grupului a indicat că, după o serie agresivă de șapte achiziții în ultimii doi ani, urmează o perioadă de consolidare și creștere organică. Ambiția declarată este ca Ondas să nu fie doar un participant la tranziția către sistemele autonome, ci să conducă acest nou ciclu de adopție tehnologică. În viziunea liderilor companiei, viitorul apărării aparține sistemelor mass-affordable, inteligenței persistente și războiului definit de software, elemente care poziționează grupul în avangarda industriei militare globale.
Actualitate
Vulnerabilitate în Pacific: „Giganții” Air Force, în pericol de a deveni ținte sigure
Strategia dispersiei: De ce ar putea fi viitorul logisticii militare un avion brazilian și nu unul american
Planificatorii militari de la Pentagon se confruntă cu o dilemă critică: pot supraviețui marile avioane cisternă în primele zile ale unui conflict în regiunea Indo-Pacific? Într-un teatru de operațiuni dominat de distanțe vaste și de amenințarea constantă a rachetelor inamice, dependența de câteva baze gigantice, precum cele din Guam sau Okinawa, pare să devină călcâiul lui Ahile pentru forțele americane.
Capcana bazelor gigant: Când dimensiunea devine un handicap
Actuala flotă de realimentare a SUA, bazată pe modelele masive KC-135 Stratotanker și KC-46 Pegasus, este prizoniera infrastructurii de mari dimensiuni. Aceste aeronave necesită piste lungi și facilități complexe, fiind limitate la un număr restrâns de locații. Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului avertizează că, în cazul unui atac asupra nodurilor principale, operațiunile de realimentare ar putea fi împinse la mii de kilometri distanță de linia frontului, paralizând capacitatea de luptă a aviației.
Conceptul Agile Combat Employment (ACE) propune dispersarea forțelor pe o rețea de aerodromuri mai mici și mai greu de țintit. Totuși, „giganții” actuali nu pot ateriza pe piste scurte sau avariate, lăsând un gol strategic pe care inamicul îl poate exploata cu ușurință.
KC-390 Millennium: „Cameleonul” care schimbă regulile jocului
În acest context tensionat, aeronava braziliană Embraer KC-390 Millennium apare ca o soluție de avarie, dar și de viitor. Spre deosebire de rivalii săi americani, care sunt derivate din avioane comerciale de pasageri, KC-390 a fost proiectat de la zero pentru război. Cu un tren de aterizare robust și motoare protejate împotriva resturilor de pe pistă, acesta poate opera de pe suprafețe austere sau parțial distruse, inaccesibile flotei actuale a Air Force.
„Cea mai bună cale de a proteja un activ militar este să îi faci distrugerea irelevantă din punct de vedere strategic”, afirmă reprezentanții Embraer. Prin operarea de pe zeci de piste mici, de exemplu în Filipine, riscul ca o singură lovitură inamică să blocheze realimentarea trupelor este redus drastic.
Dincolo de combustibil: Versatilitate sub presiune
Parteneriatul dintre Embraer și Northrop Grumman urmărește acum adaptarea acestui avion la cerințele specifice ale SUA, inclusiv prin implementarea sistemelor de realimentare cu braț telescopic (boom). Însă atuul principal rămâne polivalența: KC-390 se poate transforma în câteva ore din cisternă în avion de transport pentru elicoptere Black Hawk, sisteme de rachete HIMARS sau spital mobil.
În timp ce SUA continuă să se bazeze pe veteranii KC-135, care se apropie de vârsta de 70 de ani, aliați precum Coreea de Sud, Suedia și Emiratele Arabe Unite au ales deja modelul brazilian. Pentru Air Force, întrebarea nu mai este cât de mult combustibil poate căra un avion, ci dacă acesta poate supraviețui suficient de aproape de luptă pentru a conta cu adevărat.
Actualitate
Zidul italian: Giorgia Meloni sfidează presiunile lui Trump și blochează accesul SUA la bazele militare pentru războiul din Iran
Într-un moment de maximă tensiune la vârful NATO, premierul italian Giorgia Meloni a ales să mențină o poziție fermă de neutralitate activă, refuzând categoric să pună bazele militare de pe teritoriul Italiei la dispoziția operațiunilor ofensive americane. Decizia vine ca un răspuns direct la criticile virulente ale președintelui Donald Trump, marcând o ruptură rară în relația dintre cei doi lideri conservatori.
„Nu suntem în război”: Roma refuză să devină trambulina Washingtonului
În ciuda atacurilor verbale venite din partea Casei Albe, Giorgia Meloni a reafirmat la summitul de la Ankara că Italia nu se va lăsa atrasă într-un conflict direct cu Republica Islamică. „Linia noastră este clară încă de la începutul conflictului: nu participăm la atacuri împotriva Iranului și nu vom permite utilizarea infrastructurii noastre în acest scop”, a declarat premierul. Această barieră diplomatică și logistică a fost deja testată în martie, când Roma ar fi interzis aterizarea unei aeronave militare americane la baza Sigonella din Sicilia, într-o misiune ce viza Orientul Mijlociu.
Suveranitatea italiană asupra bazelor este protejată de acorduri bilaterale vechi de peste jumătate de secol, care stipulează că orice utilizare a facilităților trebuie să respecte directive stricte și să primească autorizații tehnice individuale, în general limitate la scopuri logistice, nu de luptă.
Testul de loialitate al lui Trump: aliații europeni, puși la zid
Președintele Donald Trump nu a întârziat să taxeze această atitudine, transformând summitul într-o platformă de reproșuri la adresa aliaților. Liderul american a acuzat Italia, alături de Franța și Germania, că au eșuat la „testul loialității” într-un moment critic pentru interesele SUA. „De ce cheltuim sute de miliarde de dolari dacă ei nu sunt alături de noi când avem nevoie?”, a tunat Trump, punând sub semnul întrebării valoarea investițiilor americane în securitatea europeană.
Deși Trump a părăsit ulterior Ankara într-o notă mai conciliantă față de Alianță, mesajul său a lăsat urme adânci, subliniind o prăpastie tot mai mare între viziunea intervenționistă a Washingtonului și dorința de stabilitate a capitalelor europene.
O prietenie sub asediu: pragmatism în loc de afinități politice
Relația personală dintre Meloni și Trump, considerată până recent una dintre cele mai strânse din blocul occidental, pare să se fi răcit considerabil sub presiunea realităților de pe câmpul de luptă. Întrebată despre acest „îngheț” diplomatic, Meloni a ales o cale diplomatică, dar lipsită de regrete.
Premierul a subliniat că investiția sa politică a fost în „unitatea Occidentului”, nu într-o persoană anume, și că, deși există afinități ideologice cu Trump, interesele naționale ale Italiei și dorința de a evita un război de amploare primează în fața oricărei prietenii politice. Pentru Roma, prețul loialității față de Washington nu poate fi plata cu sânge sau implicarea într-un conflict care ar putea destabiliza întreaga regiune mediteraneană.
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
-
Exclusivacum 2 zileOfițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
-
Exclusivacum 3 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă
-
Exclusivacum 4 zileRepublica imputerniciților: „Sandu pompieru”, Ioana „campioana” și Minoiu – Brigada specială de călcat legea în picioare din M.A.I
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul Ploiești – de la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului Penal”. Când regulamentul strigă „sesizați Parchetul!”, iar caii strigă „ajutor!”
-
Exclusivacum 2 zileRachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești
-
Administratieacum o ziMisiune îndeplinită pe șine: Un turist austriac și-a recuperat bagajul de 5.000 de euro grație intervenției fulger a Poliției Transporturi



