Anchete
Ciucă, ”șmen” de 175 milioane $ cu piese de schimb F – 16 !
(Preluare National – Catalin Tache):
Pe 26 ianuarie 2020 dezvăluiam că procurorii militari anticorupție au descins la sediul Ministerului Apărării Naționale fără tam-tam-ul mediatic obișnuit, dar cu girul fie el și tacit al președintelui Klaus Iohannis. Iar ”eroul de la Kandahar” a priceput în ce ”hazna” a căzut atunci când, pentru doar câteva zile, a încercat să nu mai onoreze ”ofertele de nerefuzat” ale samsarilor americani de armament. Astfel că, după cum titram ”lovitura” din 23 iulie anul trecut, ” După DNA, la Ciucă a descins și Lockheed Martin”.
Reprezentanții companiei americane forțându-l astfel pe obedientul ministru român să ”înghită” o nouă ”escadrilă” de ”fiare vechi” luate pe bani mulți de la Forțele Aeriene Portugheze. Adică de la cea mai slab dotată armată europeană din NATO, dar care astfel trebuia să își facă la rândul său ”curățenie” în propriile hangare cu F -16, pentru a cumpăra alte avioane F 35 de la americani. Iar Ciucă ”s-a executat”, cu toate că, așa după cum avertizam pe 1 noiembrie anul trecut, ”noile” F 16 achiziționate din Portugalia nu aveau necesarul de piese de schimb. Dar în timp ce a pornit teribila mașinărie de propagandă susținută pe bani grei din fondurile operative ale Direcției Generale de Informații a Armatei să ”combată” în mediul public, clasa politică și restul sistemului că este un ”fake” raportul prezentat de noi cu privire la lipsa pieselor de schimb, Ciucă a făcut și plata!
Numai că acum, după ce apele tulburate” de campania ”NAȚIONAL” păreau să se mai fi liniștit și a fost deja finalizată în luna martie achiziția de avioane militare F -16, Ministerul Apărării Naționale tocmai ce a lansat o nouă achiziție pentru cumpărarea de piese de schimb pentru F – 16 în cadrul unui pachet total în valoare de 175,4 milioane dolari! Și chiar dacă generalii Marian Hăpău și Nicolae Ionel Ciucă au aruncat ”fumigena” că mentenanța va fi asigurată la Bacău, la vârful sistemului nimeni nu este chiar atât de idiot încât să uite că, în noiembrie 2020, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către Guvernul României a unui ”pachet de servicii F – 16, contractorul principal fiind Lockheed Martin”!!!
SH – uri la 53, în loc de noi la 55!
Klaus Iohannis a fost înștiințat despre acțiunea procurorilor DNA! Cei care dăduseră buzna în sediul MApN, sub pretextul verificării decontării ilegale a voucherelor de vacanță de către zeci de cadre ale ministerului. Numai că adevărata decodare a anchetei, așa după cum subliniam încă de atunci era ”Ciucă, vezi că te caută Lockheed Martin cu DNA – ul” ! Astfel că ministrul Ciucă ”s-a frânt” din nou, după ce l-a primit în biroul său pe noul emisar al companiei americane Lockheed Martin. Ciucă dând semne de ”îndreptare”, părând că a înțeles ”lecția” primită și s-a făcut ”ghiocel”, oferind americanilor pe tavă orice contract doresc, pentru a prinde o ”felie” cât mai mare din bugetul de miliarde destinat înzestrării Armatei Române. Iar americanii au plusat pe avioane…
Mai ales în urma înțelegerii care prevedea ca MApN să meargă strict pe mâna producătorului american Lockheed Martin pentru formarea unei noi escadrile aviatice pentru Forțele Aeriene Române. Numai că, deși inițial trebuiau luate avioane F – 35, partea română a solicitat o derogare, rămânând bătut în cuie să luăm doar avioane F – 16 noi! Numai că, neglijând palma astfel bătută de chiar Klaus Iohannis cu fostul președinte Donald Trump, ambițiosul Ciucă a încercat să preia frâiele afacerii pe persoană fizică.
Astfel că, după cum reieșea dintr-un raport contrainformativ intrat în posesia noastră, Lockheed Martin a ofertat avioane de luptă F – 16 noi, ultima variantă propusă fiind la prețul de 55 de milioane dolari bucata. Însă Ciucă a decis cu de la sine putere să cumpere ”SH”-uri, și încă varianta veche, la prețul de … 53 de milioane de dolari bucata! Ceea ce i-a scos din minți pe producătorii de la Lockheed Martin, care știau încă de atunci că ”rablele” cumpărate de la portughezi urmau să fie trimise la Bacău imediat după recepția lor, pentru ”modernizare de urgență” ! Dar una asigurată de o companie rivală israeliană! Și uite că americanii au ”intuit” bine! Ca și structura contrainformativă de la noi care, chiar la sfârșitul lui noiembrie anul trecut avertiza cu privire la ”lipsa de piese de schimb pentru noile F – 16”!
Se caută motoare, turbine, valve și antene!
După ce a plătit ”gălăgia” de bani pentru achiziția a încă alte 5 avioane second hand F – 16 de la portughezi și a primit a 17-a ”rablă” din escadrila ”fiarelor vechi”, Ministerul Apărării a mai așteptat o lună și ceva… După care, chiar zilele trecute a anunțat că are nevoie de… piese de schimb pentru asigurarea mentenanței! Și astfel Ciucă a deschis ”procedura de achiziție” pe care am anunțat-o încă de anul trecut, MApN –ul căutând acum să cumpere tot felul de piese de schimb precum ”valvă, turbină de răcire, motor hidraulic, display afișare date zbor, panou comandă zbor, procesor date radar, amplificator comunicații, antenă radar, ansamblu control senzori, ansamblu control tren de aterizare, receptor ILS, regulator oxigen PBG, actuator electromecanic, panou comandă CTVS”…
Dar chiar și așa, reparând avioanele de-abia cumpărate ca Daciile în fața blocului pe timpul comunismului, MApN tot nu va reuși să asigure barem banalele misiuni de poliție aeriană ale propriului spațiu aerian. Angajament internațional în cadrul NATO, dar pe care de ani de zile ni-l asigură tot Forțele Aeriene aliate din Italia, Spania, Marea Britanie sau Canada. Iar dacă bagă din nou ”țucălarii lui Ciucă” vechea ”placă” despre rotația acestor misiuni în cadrul NATO, să informeze atunci barem cărui stat străin aliat îi asigurăm noi poliția aeriană! Și asta în ciuda miliardelor băgate deja în ”înnoirea” Forțelor Aeriene. Pentru că, și dacă ”reparăm”, ”modernizăm” sau ”asigurăm mentenanța” avioanelor F – 16 care încă ruginesc la sol, piloții români tot nu le vor putea ridica în aer! Pentru că, pur și simplu, piloții români nu au un simulator propriu unde să se antreneze! Astfel că trăiesc umilința profesională de a aștepta câte o ”fereastră” la simulatoarele din străinătate, pentru a prinde câteva ore de zbor virtual! Și asta cu toate că în luna mai a anului 2017, Lockheed Martin anunța livrarea în … 2019 a unui simulator pentru F -16 către Forțele Aeriene Române. Acum, ce-i drept, poate că la Fetești, acolo unde urma să fie montat simulatorul într-o bază de antrenament nou – nouță, acesta chiar există! Numai că poate nu l-or vedea piloții de bălăriile care cresc în voie acolo…
Anchete
Examenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
Revenirea judecătorilor pensionari pe scaunele instanțelor din România trece printr-un filtru neașteptat de riguros. Deși experiența profesională le este recunoscută prin zecile de ani de carieră, proba psihologică a dovedit că drumul de la pensie înapoi în sala de judecată nu este lipsit de obstacole majore.
Triaj prin absență: Rândurile candidaților se răresc înainte de examen
Potrivit datelor publicate de jurnaliștii de la Lumea Justiției, procedura de reîncadrare în funcție a magistraților aflați la pensie a intrat într-o etapă critică. Din tabloul inițial al celor 16 magistrați care au rămas în cursă (după ce doi au fost eliminați anterior pentru neîndeplinirea condițiilor de participare), un număr surprinzător de candidați a „dispărut” pe parcurs.
Statistica finală arată o mobilizare parțială: doar 11 judecători s-au prezentat efectiv în fața comisiei pentru testarea psihologică. Restul plutonului a fost decimat de absențe (trei magistrați) sau de retrageri de ultim moment (două persoane), semn că presiunea reevaluării și-a spus cuvântul înainte de începerea propriu-zisă a testului.
Verdictul specialiștilor: Nouă admiși și două eșecuri care ridică semne de întrebare
Conform sursei citate, rezultatele obținute de cei 11 magistrați care au susținut examinarea dezvăluie un peisaj contrastant. Deși marea majoritate, respectiv nouă judecători, au primit avizul „admis”, confirmându-și capacitatea psihologică de a gestiona din nou dosare și destine umane, doi dintre candidați au fost declarați „respinși”.
Acest rezultat este unul de impact, având în vedere că vizează persoane care au exercitat deja puterea judecătorească la cel mai înalt nivel. Eșecul la testarea psihologică blochează, cel puțin temporar, planurile de revenire în activitate ale acestor magistrați, ridicând totodată în spațiul public întrebări despre criteriile de selecție și rigoarea evaluărilor actuale față de cele din trecut.
Ultima șansă: Contestațiile și viitorul reîncadrărilor
Pentru cei doi magistrați care au „picat” proba echilibrului psihic, bătălia nu este complet pierdută. Procedura legală le permite acestora să formuleze contestații, solicitând o reevaluare a rezultatelor. Rămâne de văzut dacă structurile superioare vor menține verdictele inițiale sau dacă presiunea de a acoperi deficitul de personal din instanțe va cântări mai mult în balanța decizională.
Reîncadrarea judecătorilor pensionari rămâne o temă controversată în sistemul judiciar, fiind privită atât ca o soluție de avarie pentru lipsa de cadre, cât și ca un proces ce necesită o verificare minuțioasă a resurselor emoționale și cognitive ale celor care vor să îmbrace din nou roba de magistrat. (Irinel I.).
Anchete
Cum se răstoarnă scaune la Inspecția Judiciară: Fleckhammer se clatină, Arafat apare, Strîmbei sare în aer
Scaunul lui Fleckhammer: cutremur de grad mare la Inspecția Judiciară
Dosarul care a început să clatine serios scaunul de adjunct al Inspecției Judiciare ocupat de procurorul Robert Fleckhammer nu este doar o „mică problemă administrativă”, ci o bombă cu fitil aprins, care duce binișor până în biroul lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.
Publicația Lumea Justiției a dezvăluit că „dosarul momentului” – cel care amenință poziția lui Fleckhammer – își are originea într-o cauză penală extrem de sensibilă, în care personajele principale sunt nici mai mult, nici mai puțin decât șeful Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și celebrul Raed Arafat.
Pe scurt, dar fără menajamente: un dosar penal cu greutate, un adjunct de Inspecție Judiciară care semnează, un secretar de stat care se simte lezat, un șef de parchet militar care sare în sus și un CSM care sare în ajutor. Perfect pentru un scenariu de pamflet, doar că vorbim de justiția din România, nu de o piesă de teatru absurd.
De la contrabandă la scandal: dosarul care l-a pus pe Arafat în vizorul Parchetului Militar
Sursa de tot răul – sau, mai corect spus, de tot scandalul – este o cauză penală gestionată de procurorul Marius-Cătălin Strîmbei, șeful Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel (PMCMA).
Acesta l-a pus sub urmărire penală pe Raed Arafat, secretar de stat în MAI, pentru o presupusă faptă de complicitate la contrabandă. Ați citit bine: nu vorbim despre un simplu funcționar anonim, ci despre Arafat, personaj nelipsit din crize naționale și breaking news-uri, ajuns de data aceasta în postura deloc comodă de „suspect într-un dosar penal”.
Potrivit dezvăluirilor prezentate de Lumea Justiției (sursa care a scos la lumină tot acest lanț de evenimente), momentul în care Strîmbei a îndrăznit să-l pună sub urmărire penală pe Arafat a declanșat o reacție în lanț demnă de manualul de „Cum se apără sistemul când cineva deranjează pe cine nu trebuie”.
Arafat nu tace: plângere disciplinară direct la Inspecția Judiciară
Ce urmează? Exact ce te-ai aștepta într-un sistem în care greii nu acceptă să fie atingi nici cu o floare, darămite cu un dosar penal.
Sursele citate de Lumea Justiției arată că Raed Arafat a trecut la contraatac instituțional: i-a făcut plângere disciplinară procurorului militar Marius-Cătălin Strîmbei. Plângerea a ajuns, firește, pe masa Inspecției Judiciare – instituția care ar trebui să verifice dacă magistrații calcă sau nu pe bec.
Și, surpriză previzibilă: Inspecția Judiciară a clasat dosarul disciplinar formulat de Arafat împotriva lui Strîmbei. Adică, tradus în limbaj direct: „Nu, domnule Arafat, nu-i găsim lui Strîmbei vreo vină disciplinară”. Până aici, lucrurile ar fi putut părea chiar normale. Dar abia acum începe partea cu adevărat explozivă.
Fleckhammer semnează, Strîmbei se inflamează: „Reputația mea, vă rog!”
Clasarea plângerii disciplinare nu a rămas doar un act birocratic. Adjunctul Inspecției Judiciare, Robert Fleckhammer, a confirmat printr-o rezoluție soluția de clasare. Numai că – și aici se rupe filmul – în acea rezoluție, Fleckhammer ar fi strecurat niște comentarii care l-au deranjat profund pe procurorul militar Marius Strîmbei.
Nu vorbim, așadar, doar de o simplă ștampilă de „clasat”, ci de observații și formulări ce au fost percepute de șeful PMCMA drept o atingere adusă reputației, imparțialității și independenței sale.
Rezultatul? Strîmbei nu s-a mulțumit să mormăie în barbă. A mers direct la Secția pentru procurori din cadrul CSM, cerând oficial apărarea reputației, imparțialității și independenței sale față de ceea ce considera a fi derapaje în actul semnat de Fleckhammer.
CSM sare în apărare: Inspecția Judiciară, întoarsă împotriva propriului adjunct
Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii i-a dat dreptate lui Marius-Cătălin Strîmbei. Adică exact acel procuror militar care îl pusese sub urmărire penală pe Raed Arafat și care se trezise apoi cu o plângere disciplinară din partea acestuia, plângere clasată de Inspecția Judiciară.
CSM nu doar că a decis să-i apere reputația, imparțialitatea și independența lui Strîmbei, dar a mers și mai departe: procurorii din CSM au sesizat Inspecția Judiciară chiar împotriva adjunctului IJ, Robert Fleckhammer.
Cu alte cuvinte, scena arată așa:
- Arafat îl reclamă disciplinar pe Strîmbei.
- IJ clasează.
- Fleckhammer confirmă clasarea, dar lasă în scris niște comentarii.
- Strîmbei se simte atins în onoare.
- CSM îi dă dreptate lui Strîmbei.
- CSM se întoarce către Inspecția Judiciară și spune: „Verificați-l pe adjunctul vostru, Fleckhammer”.
E un fel de cerc vicios al plângerilor și al apărărilor, în care fiecare instituție își apără „ai săi”, iar în mijlocul cercului se învârte un amestec toxic de orgolii, funcții și interese.
Justiția pe contrasens: când „independența” se apără cu plângeri și sesizări
Dosarul care astăzi clatină serios scaunul lui Robert Fleckhammer nu este doar un episod izolat, ci o radiografie dură a modului în care se mișcă sistemul judiciar atunci când unul dintre „greii” puterii executive – în speță Raed Arafat – este pus în discuție într-un dosar penal.
Procurorul militar care îndrăznește să-l pună sub urmărire penală pe Arafat ajunge el însuși ținta unei plângeri disciplinare. Inspecția Judiciară îl „achită” disciplinar, dar adjunctul instituției, prin modul în care își motivează actul, ajunge să fie el însuși acuzat și împins spre anchetă disciplinară.
Astfel, în loc să avem claritate, avem un labirint de plângeri, rezoluții, comentarii și sesizări, în care adevărata miză pare să nu mai fie justiția, ci protejarea imaginii și a scaunelor celor implicați.
„Stați pe fază”: serialul abia începe
Publicația Lumea Justiției anunță deja că acest caz este departe de a se fi încheiat. Și are dreptate: un dosar penal cu Raed Arafat vizat pentru pretinsă complicitate la contrabandă, un șef de Parchet Militar care își apără cu dinții reputația, un adjunct al Inspecției Judiciare care riscă să-și piardă scaunul după propriile comentarii și un CSM care jonglează cu noțiuni de „independență” și „imparțialitate” – toate acestea pregătesc terenul pentru un serial de justiție românească în stil tragicomic.
Așa că, vorba sursei citate: stați pe fază, pentru că vom mai avea cu siguranță ocazia să vedem cum, în România, un singur dosar poate pune pe jar Inspecția Judiciară, CSM-ul, Parchetul Militar și un personaj de calibrul lui Raed Arafat. Iar scaunele? Ele se clatină. Cine cade primul, rămâne de văzut. (Irinel I.).
Anchete
AEP vrea mai mult secret în jurul alegerilor: informații „strict secret” la Autoritatea Electorală Permanentă
De la „secret” la „strict secret”: AEP își ridică nivelul de clasificare a informațiilor
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune ca o parte din informațiile pe care le elaborează sau le deține să poată fi încadrate la nivelul „strict secret”, nu doar „secret”, ca în prezent, dezvăluie publicația Lumea Justiției.
La 17 iulie 2026, AEP a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern „pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi termenele de clasificare aferente acestora”.
Proiectul vizează abrogarea HG nr. 924/2021 și înlocuirea acesteia cu o nouă hotărâre de Guvern, care să permită folosirea și a nivelului „strict secret” pentru anumite categorii de informații.
Ce este secret acum: patru categorii de informații, toate la nivel „secret”
În forma actuală, HG 924/2021 stabilește că toate informațiile clasificate ale AEP sunt secrete de stat de nivel „secret”. Actul normativ enumeră patru categorii principale:
- Informațiile provenind de la alte autorități sau instituții publice, în cadrul cooperării interinstituționale, care conțin informații clasificate secrete de stat, nivel „secret”, indiferent de suport sau formă;
- Informații elaborate de AEP, la solicitarea instituțiilor abilitate, a căror divulgare neautorizată poate produce daune grave securității naționale, în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale;
- Documentare, buletine informative, notificări și informări specifice activității AEP, provenite de la autorități cu atribuții în domeniul securității naționale, clasificate „secret”;
- Planul de pază și apărare a obiectivelor, sectoarelor și locurilor cu importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate gestionate de AEP.
Termenul de clasificare este, în prezent, de 30 de ani pentru informațiile de la punctele 2 și 4, în timp ce pentru punctele 1 și 3 durata este lăsată la latitudinea emitentului, amintește Lumea Justiției.
Standard național: până la 100 de ani de secretizare, în funcție de nivel
Regimul general al termenelor de clasificare este stabilit prin HG 585/2002 privind standardul național de protecție a informațiilor clasificate. Conform art. 12 alin. (2):
- până la 100 de ani pentru informațiile „strict secret de importanță deosebită”;
- până la 50 de ani pentru informațiile „strict secret”;
- până la 30 de ani pentru informațiile „secret”.
Astfel, o trecere de la „secret” la „strict secret” nu înseamnă doar un nivel superior de protecție, ci și posibilitatea unei perioade de clasificare mai îndelungate.
Ce schimbări propune AEP: planul de pază, doar „strict secret”
În noul proiect, AEP cere:
- ca planul de pază și apărare (punctul 4) să fie clasificat exclusiv la nivel „strict secret”;
- iar celelalte trei categorii (punctele 1–3) să poată fi clasificate fie „secret”, fie „strict secret”, în funcție de conținut și de evaluarea de risc.
Cu alte cuvinte, Autoritatea Electorală Permanentă își rezervă dreptul de a urca o parte semnificativă a informațiilor din zona electorală la un nivel de secretizare superior celui utilizat până acum.
Motivația oficială: „asimetrie operațională” cu MAI, MAE și STS
În nota de fundamentare, AEP justifică inițiativa printr-un argument tehnico-juridic: actuala HG 924/2021, care limitează nivelul informațiilor doar la „secret”, ar împiedica instituția să primească și să gestioneze documente „strict secret” de la partenerii instituționali.
Redăm ideea centrală din nota de fundamentare, citată de Lumea Justiției:
- toate informațiile clasificate ale AEP au fost stabilite exclusiv la nivel „secret”;
- această limitare ar crea „o asimetrie operațională” față de instituții cu care AEP colaborează strâns în perioadele electorale – în special Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale;
- AEP se află „în imposibilitatea legală și logistică” de a primi și înregistra oficial documente cu nivel „strict secret”, existând riscul unui refuz de primire din motive de neconformitate legală, chiar dacă unii angajați dețin certificate de securitate pentru un nivel superior;
- în consecință, în raport cu Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, se impune actualizarea listei de informații secrete de stat elaborate sau deținute de AEP.
Miza: mai multă protecție sau mai multă opacitate în organizarea alegerilor?
Prin ridicarea nivelului de clasificare, AEP își aliniază formal regimul de securitate la cel al altor instituții-cheie din arhitectura electorală. În același timp, proiectul deschide discuția – semnalată de Lumea Justiției – despre gradul de transparență al activităților și documentelor care privesc organizarea și desfășurarea proceselor electorale, într-un context în care încrederea publică în integritatea alegerilor depinde și de accesul la informații, nu doar de protecția lor. (Irinel I.).
Zeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
Diplomație de clan, nu de stat: când Havana devine sufrageria unei rețele de prieteni și soți Ce vedem în povestea...
„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
Concediu pe banii cui? Pe banii polițistului, normal! Bani furați, la bucată, de la fiecare polițist, de „elita” aparatului central...
Kinder-MAI: Dialog social cu surpriză, la termen de valabilitate expirat
Invitații de pe o zi pe alta, acord colectiv strâmb, polițiști folosiți și aruncați, dar conducerea „negociază” cu zâmbetul pe...
Militarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
1,32 miliarde de euro din solda militarilor. Pentru „pensiile lor speciale”… Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, comunicate prin...
Diplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
Star Focus bate la ușa MAE: „Deschideți, nu venim cu flori, venim cu întrebări” Redacția STAR FOCUS nu mai bate...
Fermierii prahoveni din cea mai mare asociație rup tăcerea: scrisoare de mulțumire către fostul ministru Barbu pentru oprirea „experimentului” antigrindină
Mafia antigrindină, pusă pe uscat: doi ani fără rachete, cu ploaie, recolte și o scrisoare care face praf „știința de...
România offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți
Atac cibernetic sau scuză perfectă? Din păcate – sau poate din tradiție – ne trezim din nou în Evul Mediu...
Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
„Ținutul Vinului” cu parfum de dopaj: turism de broșură, laborator de culise În proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks –...
„Sporul de antenă” sau cum îți fură MAI ție banii cu formula ținută la sertar
„Secret de serviciu”: cum se calculează, de fapt, sporul pentru condiții grele În Ministerul Afacerilor Interne, adevărata artă nu e...
Șoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
Cursa prostiei dintre Deda și Toplița sau cum să-ți distrugi viața (și pe a altora) într-o singură tură de cocaină...
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
De la cod roșu la cod penal În România, a devenit un ritual aproape liturgic: când un demnitar intră în...
Republica „SECRET”: cum a secretizat MAI ceea ce scrie negru pe alb în Monitorul Oficial
„Dezvăluie Sindicatul Diamantul”: când totul e public, doar tupeul e clasificat Dezvăluie Sindicatul Diamantul: în Ministerul Afacerilor Interne s-a inventat...
Academia de Haos a Poliției Române: „Jurați credință confuziei!”
Ceremonia absurdului: jurământ cu bilețelul alb în mână Debutul în carieră al promoției iulie 2026 de la Academia de Poliție...
ANP, în căutare de buton „RESET”: de la Autoritate la Folderul JUNK al statului român
„Dezvăluie Federația”: când generalul bâlbâie ordine, barca penitenciarelor ia apă Dezvăluie Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor că ANP...
Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente
Sub cerul României, legea e „sub limita de cuantificare” În timp ce fermierii stau cu ochii în nori și cu...
-
Exclusivacum 3 zile
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 4 zileO nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
-
Exclusivacum o zi
Militarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 2 zile
Șoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 2 zile
Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum o zi
Diplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 4 zile
Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente
-
Administratieacum 3 zileReforma salarizării sub lupa sindicatelor: O „bombă cu ceas” pentru sistemul de apărare și ordine publică