Oameni demni, care isi cunosc menirea! Doar impreuna putem aduce justitia acolo unde trebuie sa fie, doar impreuna putem sa recastigam increderea oamenilor! Respect si multumiri, precizeaza judecătoarea Adriana Stoicescu la comunicatul preşedinţilor curţilor de apel din ţară care au reactionat la actiunile ministrului  Stelian Ion, în care condamnă ameninţările lansate de acesta.

„Președinții Curților de Apel condamnă ferm presiunile inadmisibile pe care Ministrul Justiției, Stelian Ion, le face pentru ca hotărâri judecătorești definitive să nu fie puse în executare și își exprimă deplina solidaritate cu președintele Curții de Apel Timișoara, față de răspunsul revoltător transmis acestuia, de Ministrul Justitiei, cu referire la acest subiect.

În adresa publicată de presă ieri, 10 mai 2021, Ministrul Justiției amenință pur si simplu cu răspunderea penală un președinte al curții de apel dintr-o țară membră a Uniunii Europene pentru că a îndrăznit că informeze ordonatorul principal de credite despre obligațiile ce îi revin în temeiul unor hotărâri judecătorești executorii de drept.

Președintele Curții de Apel Timișoara a informat Ministerul Justiției că există cereri având ca obiect punerea de îndată în executare a unor hotărâri judecătorești, prin care s-au admis acțiunile și s-a dispus uniformizarea modului de calcul al salariilor personalului auxiliar de specialitate, pentru desfășurarea activității în același condiții de vechime în muncă și funcție.

În răspunsul trimis, Ministerul Justiției, uzitând de calitatea de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești și făcând referire la dreptul său de a emite „norme și instrucțiuni obligatorii”, a transmis nu doar că aceste hotărâri nu trebuie executate, ci și că o astfel de punere în executare a hotărârilor ar echivala cu săvârșirea unei fapte penale.

Îi reamintim Ministrului Justitiei, Stelian Ion, că Statul Român este cel care a dispus plata eșalonată a sumelor derivate din hotărâri judecătorești, prin OUG nr. 114/2018, act normativ obligatoriu, inclusiv pentru Guvernul României.

Președinții Curților de Apel din Romania sunt, înainte de toate, judecători și, inclusiv pentru ei, respectarea hotărârilor judecătorești nu este o opţiune. Curtea Constituţională a statuat în mod clar, în Decizia 972/2012: „Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părţile având obligaţia să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicţional, fără posibilitatea de a mai pune în discuţie ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecăţii. Prin urmare, hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficienţă specifică de către ordinea normativă constituţională. Pe de altă parte, un efect intrinsec al hotărârii judecătoreşti îl constituie forţa executorie a acesteia, care trebuie respectată şi executată atât de către cetăţeni, cât şi de autorităţile publice. Or, a lipsi o hotărâre definitivă şi irevocabilă de caracterul ei executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi o obstrucţionare a bunei funcţionări a justiţiei”.

Amenințarea președinților curților de apel cu plângeri penale a pentru punerea în executare a unor hotărâri judecătorești este de o gravitate fără precedent și reprezintă un atac direct atât asupra independenței instanțelor, cât și asupra reputației profesionale a președinților curților de apel, la care nu intenționăm să rămânem pasivi. Acţiunea Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, scoate efectiv Romania din ordinea de drept europeană, arătând ca opiniile unui om politic aflat într-o funcţie publică au mai mare greutate decât legi şi hotărâri judecătoreşti definitive.

Respectarea si aplicarea hotărârilor judecătorești reprezintă nu numai o obligație legala pentru celelalte puteri in stat, printre care și cea executivă, dar constituie chiar esența unei democrații. Mai mult, în materia dreptului muncii, constituie infracțiune tocmai neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor, în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată, conform art. 287 alin.1 lit. e din Codul penal.

Presiunile inadmisibile ale Ministrului Justiției asupra instanţelor reprezintă o nouă dovadă că independența instanțelor depinde direct de independența lor financiară și că situația gestionării bugetului instanțelor de judecată trebuie urgent mutată în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a Consiliului Superior al Magistraturii – prin punerea în aplicare a Hotărârii Plenului CSM nr. 227/2019.

Față de gravitatea fără precedent a acestei situații, președinții Curților de Apel semnatari ai acestei scrisori vor sesiza Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii in vederea apărării independenţei puterii judecătorești în ansamblul său.”.

Reamintim ca, ministrul Justiției Stelian Ion i-a transmis președintelui Curții de Apel Timișoara că riscă închisoare dacă emite acte administrative privind drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, pentru care nu au fost alocate fonduri în bugetul pe 2021.

”După cum vă informam prin nota de fundamentare nr. 2/23682/11.03.2021 prin care a fost stabilită repartizarea bugetului de stat pe anul 2021 al Ministerului Justiţiei către ordonatorii secundari şi tertiari directi, prin Legea bugetului de stat pe anul 2021, nr.15/ 2021 nu au fost asigurate fonduri pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărări judecătoreşti, acte administrative, respectiv OUG nr.3/2019.

Emiterea unor acte administrative prin care se stabilesc drepturi salariale care exced prevederilor legale mai sus-mentionate, presupune angajarea unor cheltuieli peste limita creditelor de angajament aprobate prin buget, ori, potrivit abn.2 şi 3 ale art.4 din Legea nr.500/ 2002 privind finantele publice, cu modificănte şi completărite ulterioare,

“(2) Sumete aprobate, la partea de cheltuieli, sub forma creditelor de angajament şi creditelor bugetare, in cadrul cărora se angajează, se ordonantează şi se efectueoză plăti, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.

(3) Angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la ort. 1 alin. (2) se face numai in limita creditelor de angajament şi in scopurile pentru care au fost aprobate.”

De asemenea, trebuie avute in vedere şi prevederile art.71 din Legea nr.500/ 2002 pnvind finantete publice, cu modificările şi completările ulterioare care stabileşte că “Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) constituie infractiune şi se pedepseşte cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”, se arată în adresa ministrului.

(Cerasela N.).