Anchete
USRPLUS SI O NOUA PROBLEMA: POATE FI CETATEANUL FRITZ MEMBRU DE PARTID?
(Preluare Inpolitics):
Despre vedeta USRPLUS de anul trecut, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, se vorbește că are un cuvînt foarte greu în partid, el fiind membru al comisiei care a negociat guvernarea cu PNL, în decembrie, că ar putea candida la președinția României și, mai nou, că ar ținti la șefia partidului său la viitorul congres. Problema e că toate aceste posturi par să îi fie interzise de legislația românească, iar unele aspecte s-ar putea să fi fost încălcate grav chiar și în ce privește actuala sa demnitate, cea de primar.
Se știe că în România, cetățeni ai UE care nu dețin cetățenia autohtonă au dreptul legal să candideze la alegerile locale, în baza unei Directive europene care, iarăși se știe, prevalează asupra legislației interne și chiar a Constituției. E permis, de asemenea, votul cetățenilor UE fără cetățenie română la alegerile europarlamentare, condiția fiind să aibă rezidență aici și să nu voteze și în țările de origine.
Cetățenii ne-români nu au dreptul de vot, însă, în marile alegerile autohtone, prezidențiale și parlamentare.
Legea partidelor politice nr.14/2003, stipulează în clar condițiile pentru a fi membru de partid:
”Articolul 6
Pot fi membri ai partidelor politice cetățenii care, potrivit Constituției, au drept de vot”.
Dominic Fritz, doar cetățean german, s-ar putea să nu poată fi, deci, membru al unui partid politic de la noi, neavînd drept de vot la cele mai importante alegeri.
În aceste condiții se ridică anumite probleme.
Fritz putea candida lesne la primăria Timișoarei, dar numai din postura de independent, neputînd fi membru de partid.
El a candidat, totuși, din calitatea de membru al USR.
Din aceeași poziție a făcut parte și din echipa de negociere a noului guvern, în decembrie.
Poate se adeverește și zvonul privind candidatura la congresul USRPLUS din acest an.
De aici, marea întrebare: cît de legală a fost candidatura la primăria Timișoarei și cît de legală e prezența sa în rîndul membrilor USR, per ansamblu, implicînd și o eventuală candidatură la șefia partidului?
Inpolitics a stat azi de vorbă pe acest subiect cu mai multe personaje cu greutate în domeniul juridic, de la fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, la fostul președinte al Autorității Electorale, Daniel Barbu, la expertul constituționalist Ioan Stanomir, la avocatul Radu Chiriță, profesor de Drept Constituțional, la fostul deputat Eugen Nicolicea, la fostul europarlamentar Norica Nicolai plus alții care au preferat anonimatul prin prisma funcțiilor deținute.
Unanimitate de opinii: nimeni nu a putut indica o interpretare fermă, dar toți admit că se ridică, într-adevăr, o problemă reală, care nu poate fi rezolvată decît printr-o decizie a Curții Constituționale, la sesizarea Avocatului Poporului, ori pur și simplu prin modificarea de către Parlament a Legii partidelor, sub rezerva că ea riscă să intre în contradicție cu Constituția, în acest caz. Prin ordonanță de urgență, mai mult ca sigur că nu s-ar putea modifica legea, întrucît Constituția interzice OUG în domeniul drepturilor electorale.
Nu de alta, dar, odată precedentul Dominic Fritz creat, se poate deschide drum, la alegerile viitoare, cine știe cîtor alți cetățeni străini interesați de demnitățile de la noi, fie și cu posibila încălcare gravă a normelor constituționale.
Să ne imaginăm ce aberații juridice ar putea crea alegerea lui Dominic Fritz, să zicem, la șefia USRPLUS: el va conduce partidul, dar nu va putea candida la președinție, în absența cetățeniei române.
Va putea susține un alt membru de partid pentru Cotroceni, dar el însuși nici nu va putea vota respectivul candidat.
Va semna ca lider de partid listele de candidați la parlamentare ale partidului, dar el nu va putea fi plasat pe ele și nici nu le va putea vota.
Se poate transpune în realitate un asemenea scenariu, care nu e cîtuși de puțin exagerat?
Un motiv în plus pentru ca problema intrării cetățenilor străini în politica autohonă să fie clarificată deplin de către autoritățile statului, pînă nu iau amploare paradoxuri juridice precum cele sus menționate.
Anchete
Polițiștii de frontieră, pe podium la Sighet RUN 2026
A doua ediție a competiției Sighet RUN a transformat, pe 12 septembrie, municipiul Sighetu Marmației într-un veritabil centru al sportului, solidarității și spiritului comunitar. Printre participanții la curse s-au numărat și numeroși polițiști de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, care au obținut rezultate remarcabile la mai multe probe.
Performanțe la maraton și semimaraton
La proba de maraton, desfășurată pe distanța de 42 de kilometri, agentul-șef principal de poliție Marchiș Vasile, de la SPF Sarasău, a ocupat locul al III-lea la categoria de vârstă 40–49 de ani.
La semimaraton, pe distanța de 21 de kilometri, inspectorul principal de poliție Cladoveanu Elena, din cadrul aparatului propriu al ITPF Sighetu Marmației, a obținut locul al II-lea la categoria 40–49 de ani.
Și cursa de 10 kilometri a adus un rezultat important pentru Poliția de Frontieră. Agentul principal de poliție Bumbar Fabian, de la SPF Vișeu de Sus, s-a clasat pe locul al II-lea la categoria de vârstă 20–29 de ani.
Rezultate importante la cursa de 5 kilometri
La proba de 5 kilometri, polițiștii de frontieră au urcat pe podium atât în clasamentul Open, cât și la mai multe categorii de vârstă:
- agentul-șef adjunct de poliție Ierima Gheorghe – locul al III-lea în clasamentul Open;
- agentul-șef principal de poliție Anca Petrescu, de la SPF Halmeu – locul al III-lea la categoria femei 40–49 de ani;
- agentul de poliție Cătălin Bledea, de la SPF Sighetu Marmației – locul I la categoria bărbați 20–29 de ani;
- agentul principal de poliție Ardelean Ionuț, de la SPF Poienile de sub Munte – locul al III-lea la categoria bărbați 20–29 de ani;
- comisarul-șef de poliție Lixăndroiu Alexandru, din cadrul aparatului propriu – locul al II-lea la categoria bărbați 30–39 de ani;
- comisarul de poliție Frînc Ioan – locul I la categoria bărbați 40–49 de ani;
- agentul-șef principal de poliție Moisil Lazăr – locul al II-lea la categoria bărbați 40–49 de ani;
- subcomisarul de poliție Petreuș Florin, din cadrul aparatului propriu – locul al III-lea la categoria bărbați 40–49 de ani.
Rezultatele au fost apreciate drept expresia disciplinei, perseverenței și spiritului de echipă care îi caracterizează pe participanți.
O familie de polițiști a alergat împreună
Un moment emoționant al competiției a fost participarea familiei Bodea la proba de semimaraton. Cei doi polițiști de frontieră au alergat împreună pe distanța de 21 de kilometri, fiind însoțiți la festivitatea de premiere de fiica lor.
Prezența familiei a oferit competiției o dimensiune aparte, ilustrând legătura dintre sport, familie și valorile comunității.
Solidaritate dincolo de uniformă
La eveniment a fost prezent și maiorul Răzvan Pălii, liderul Secțiunii 4, Contingent 1, din cadrul Agenției Frontex de la Sighetu Marmației.
Alături de echipa Poliției de Frontieră au revenit la Sighet RUN și Tomas Kaurson și Carlos Gugel, foști membri ai misiunii Frontex. Deși nu mai desfășoară în prezent activități la Sighetu Marmației, aceștia au răspuns invitației și au dorit să fie din nou alături de colegi.
La competiție a participat și Gasparel Ovidiu, fost polițist de frontieră, venit să își susțină foștii colegi. Un alt fost polițist de frontieră, Tropotei Teodor, a luat parte la cursă și a obținut locul al II-lea la categoria de vârstă 50–59 de ani.
Prezența foștilor colegi a demonstrat că legăturile create în cadrul echipei continuă și după încheierea activității în sistem.
Sighet RUN, o competiție internațională
Ediția din acest an a avut și o importantă dimensiune internațională. La Sighet RUN 2026 au participat 26 de ofițeri Frontex din zece țări: Polonia, Ungaria, Portugalia, Germania, Grecia, România, Lituania, Letonia, Estonia și Spania.
Evenimentul a reunit astfel participanți din instituții și culturi diferite, uniți de aceleași valori: respect, fair-play, solidaritate și spirit de echipă.
„Suntem parte din comunitate”
Chestorul de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, a subliniat importanța implicării Poliției de Frontieră în viața comunității:
„Poliția de Frontieră promovează sportul, spiritul de echipă și susține comunitatea în care trăim. La astfel de evenimente vom participa ori de câte ori vom avea ocazia. Suntem parte din comunitate și considerăm că implicarea noastră în viața acesteia este nu doar firească, ci și necesară.”
Participarea la competiție a fost prezentată nu doar ca o demonstrație sportivă, ci și ca o formă de apropiere față de comunitate. Pentru polițiștii de frontieră, victoria a însemnat atât rezultatele de pe podium, cât și sprijinul oferit colegilor, participarea și solidaritatea.
Mulțumiri organizatorilor și partenerilor
Reprezentanții ITPF Sighetu Marmației au transmis mulțumiri lui Silviu Palagi, președintele IPA Regiunea 2 Maramureș, precum și Clubului Sportiv Tisa, pentru implicarea în organizarea evenimentului.
De asemenea, au fost apreciate contribuțiile profesorului de istorie Marius Voinaghi, ale Clubului de Robotică Tech-X și ale Corneliei Hotea, de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, pentru promovarea legăturii dintre sport, istorie și identitatea locală.
Mulțumiri au fost adresate și Baroului Maramureș, Serviciului Public Salvamont Maramureș, Societății Naționale de Cruce Roșie – Subfiliala Sighetu Marmației, Primăriei municipiului Sighetu Marmației, Consiliului Județean Maramureș, sponsorilor, partenerilor, voluntarilor și tuturor participanților.
Sighet RUN 2026 a transmis un mesaj despre sport, comunitate și solidaritate: atunci când oamenii aleargă împreună, pot ajunge mai departe — pentru Maramureș și pentru istorie. (Sava N.).
Anchete
Dosarul incendierii mașinii preotului Ciprian-Romeo Mega ajunge în instanță
Procurorul Cristian-Marius Ardelean a semnat rechizitoriul, potrivit publicației „Lumea Justiției”
Un dosar care a generat controverse în spațiul public a intrat într-o nouă etapă. Publicația „Lumea Justiției” relatează că procurorul Cristian-Marius Ardelean a întocmit rechizitoriul în cauza care îl vizează pe preotul și regizorul de film Ciprian-Romeo Mega, acuzat că și-ar fi înscenat incendierea autoturismului.
Potrivit informațiilor publicate, dosarul a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, după ce cauza a fost preluată de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș.
Reținerea lui Ciprian-Romeo Mega, în februarie 2025
Cazul a devenit cunoscut în februarie 2025, când procuroarea Claudia-Diana Văsuț, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș, a dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Ciprian-Romeo Mega.
Conform acuzațiilor prezentate în dosar și relatate de publicația citată, acesta ar fi provocat sau înscenat incendierea autoturismului pentru a crea aparența unei acțiuni criminale îndreptate împotriva sa. Scopul presupus ar fi fost să susțină că persoane interesate să distrugă anumite probe ar fi încercat să îi incendieze mașina.
Mega afirmase că deținea informații pe care intenționa să le prezinte la București, în fața Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în contextul conflictului său cu Înaltpreasfințitul Sofronie Drincec, episcopul Oradiei.
Instanța a respins propunerea de arestare preventivă
În aceeași perioadă, procurorii au solicitat arestarea preventivă a lui Ciprian-Romeo Mega. Propunerea a fost analizată de Tribunalul Bihor, unde completul format din judecătoarea Crina-Elena Muntean și judecătorul Ciprian Hambaraș a respins cererea.
Decizia a rămas definitivă, iar Mega a fost lăsat în libertate, fără impunerea unei măsuri preventive. Hotărârea instanței a reprezentat unul dintre momentele importante ale anchetei, mai ales prin prisma diferenței dintre acuzațiile formulate de procurori și soluția adoptată de judecători cu privire la măsura privativă de libertate.
Dosarul, preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor
Ulterior, ancheta nu a mai fost instrumentată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș. Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, instituție care a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată.
Rechizitoriul poartă numărul 91/126/P/125 și este datat 8 septembrie 2026. Documentul a fost semnat de procurorul Cristian-Marius Ardelean și verificat de șefa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Bianca Vulcan, potrivit informațiilor publicate de „Lumea Justiției”.
Conflictul cu episcopul Oradiei și îndepărtarea din cler
În paralel cu evoluția dosarului penal, conflictul dintre Ciprian-Romeo Mega și episcopul Oradiei, Sofronie Drincec, a avut și consecințe în plan bisericesc.
Potrivit publicației citate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis caterisirea lui Ciprian-Romeo Mega, în contextul scandalului public și al acuzațiilor formulate de acesta la adresa ierarhului.
Astfel, cazul are în prezent două componente importante: una penală, aflată în fața instanței, și una bisericească, încheiată prin sancționarea lui Mega de către forul suprem al BOR.
Un proces urmărit cu atenție
Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Aceasta va fi analizată de instanță, în cadrul unui proces în care acuzatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și își poate formula apărările.
Prin schimbarea parchetului competent, implicarea procurorului Cristian-Marius Ardelean și apariția rechizitoriului, dosarul intră într-o etapă care ar putea aduce noi informații despre acuzațiile privind incendierea autoturismului și despre presupusul mobil al faptei. (Irinel I.).
Anchete
Doi procurori, programați la CSM în dosare disciplinare
Claudiu-Alexandru Pîrlea și Alma-Maria Dundev, vizați de proceduri disciplinare
Doi procurori sunt programați miercuri, 16 septembrie 2026, la Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit publicației Lumea Justiției.
Pe rol se află două cauze care îi vizează pe procurorii Claudiu-Alexandru Pîrlea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și Alma-Maria Dundev, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.
Pîrlea, judecat disciplinar în două cauze
Prima speță îl are ca vizat, în mod individual, pe procurorul Claudiu-Alexandru Pîrlea. Acesta este judecat disciplinar în legătură cu presupuse conflicte și incidente cu colegii și superiorii ierarhici.
Cea de-a doua cauză îl privește pe Pîrlea împreună cu procuroarea Alma-Maria Dundev. Potrivit informațiilor publicate, dosarul are în vedere presupuse scandaluri declanșate de cei doi în relația cu colegii și șefii din cadrul unităților de parchet în care își desfășoară activitatea.
Ședința are loc miercuri, la Secția disciplinară a CSM
Cele două dosare urmează să fie analizate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în ședința programată pentru 16 septembrie 2026.
La acest moment, acuzațiile reprezintă susțineri analizate în cadrul procedurilor disciplinare, iar eventualele răspunderi vor putea fi stabilite numai după soluționarea cauzelor și adoptarea unor hotărâri de către forul competent.
Dosarele, urmărite în contextul tensiunilor din parchete
Cazurile readuc în atenție modul în care sunt soluționate conflictele profesionale și disciplinare din cadrul Ministerului Public. Desfășurarea ședinței și hotărârile Secției pentru procurori în materie disciplinară vor clarifica situația celor doi magistrați.
Rămâne de văzut dacă procedurile se vor încheia la termenul stabilit sau dacă soluționarea cauzelor va fi amânată. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 3 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 2 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 4 zileSTATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
-
Exclusivacum o ziNicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Featuredacum 4 zileConsultanță gratis, ca la supermarket: ia și fugi! De ce Sindicatul Diamantul nu mai dă dreptate la kilogram



