Administratie
„Polul modernizării”, ambalat la repezeală: Marinescu râde, noi plătim
Radu Marinescu, ministrul Justiției din partea PSD, s-a uitat la noul „pol al modernizării” anunțat de PNL, USR și Forța Dreptei și a izbucnit, politic vorbind, în râs. Nu râsul ăla amar al contribuabilului, ci râsul relaxat al celui aflat comod la putere.
Liberalii s-au strâns în ședință, au desenat viitorul luminos al României pe flipchart și au scos din joben: „polul modernizării”. În traducere: PNL și USR pe liste comune la alegerile din 2028, plus o fuziune PNL–Forța Dreptei, cu Ludovic Orban ca logo istoric de fundal.
Marinescu a privit spectacolul de pe canapea, la B1 TV, în emisiunea „Politica Zilei”, și a dat verdictul:
„Înțeleg că de-abia acum dânșii se apucă de modernizare. Mă întreb ce au făcut în timpul cât au fost la guvernare.”
„Polul modernizării”: rebranding la marfă uzată
Ministrul PSD rezumă elegant ceea ce foarte mulți gândesc mai puțin elegant:
„Asta înseamnă să dăm denumirii noi unor practici vechi.”
Adică:
- aceiași oameni,
- cu aceleași reflexe,
- pun aceeași politică într-o cutie nouă, pe care scrie „modernizare”.
Marinescu continuă:
„În realitate, nu este decât un ambalaj nou la o chestiune pe care o cunoaștem, dar, până la urmă, după fapte se cunoaște fiecare, nu după denumirea pe care și-o atribuie.”
Subliniem: asta o spune un ministru al Justiției dintr-un partid care își rebranduiește periodic propriile „ambiții istorice”. Chiar și așa, diagnosticul e greu de contrazis: dreapta românească a ajuns la stadiul în care schimbă etichete la aceleași borcane goale.
„Ce au făcut cât au fost la guvernare?” – întrebare cinică, dar legitimă
Ministrul lovește unde îi doare pe foștii guvernanți de dreapta:
„Ce au făcut cât au fost la guvernare?
Tăieri, reduceri, o economie care este degringoladă și într-o situație foarte dificilă. Și atunci mă întreb unde este această modernizare…”
Tradus:
- „polul modernizării” e format din partide care, când au prins guvernarea,
- au strâns de gât bugetul,
- au paralizat administrația cu scandaluri,
- și au lăsat în urmă o economie „degringoladă”.
Sigur, vine întrebarea firească:
cine guvernează acum și de ceva ani încoace, în „situația foarte dificilă”?
Dar asta e o altă discuție, pe care niciun politician n-o are chef în direct.
Orban, eternul „modernizator” ratat
Despre rolul lui Ludovic Orban în acest „pol” cu nume lucios, Marinescu n-are milă:
„Domnul Orban n-a reușit nici până în momentul de față o modernizare și sunt absolut convins că nu o să reușească nici în continuare.”
Ludovic Orban devine, astfel:
- omul care a condus PNL,
- a condus Guvernul,
- a fondat Forța Dreptei,
- și tot ce a reușit să modernizeze, în ochii lui Marinescu,
e numărul de sigle sub care pierde alegeri.
„Polul modernizării” începe, așadar, în viziunea PSD, cu cineva care „n-a modernizat nimic până acum și nici nu va moderniza”.
„Modernizarea reală o facem noi, guvernul nostru”
După ce a făcut praf ambalajul noii drepte, Marinescu trece, firesc, la autoelogiere:
„Nu ne temem. Am asumat guvernarea într-o perioadă foarte dificilă, vrem să corectăm ceea ce s-a greșit, iar modernizarea reală, nu una afirmată, sperăm să o facă guvernul nostru prin măsurile pe care le propunem.”
Schema e clasică:
- ceilalți au „polul modernizării” pe hârtie,
- noi avem „modernizarea reală” la guvernare.
Unii au comunicate, ceilalți au ordonanțe de urgență.
Unora le iese PR-ul, altora le ies taxele. Electoratul poate alege din două tipuri de modernizare:
- modernizare declarată, cu sigle unite frumos pe afișe;
- modernizare fiscală, direct pe fluturaș.
PSD – pro-european, AUR – doar „retorică”
Ca să închidă bucla, Marinescu respinge acuzația că PSD ar juca, discret, într-o alianță cu AUR:
„O retorică politicianistă pură. Nu a fost confirmată de niciun fel de alianță formală și nici de opțiunile politice esențiale pe care formațiunea noastră politică le-a exprimat.”
Și adaugă eticheta de siguranță:
„Noi suntem o formațiune politică pro-europeană și acest lucru se vede atât în conținutul măsurilor noastre, cât și în poziționările pe care le-am realizat. N-am avut o alianță politică cu formațiunea politică AUR până în momentul de față, așa încât asta este doar retorică.”
Traducere liberă:
- dacă au mai votat împreună pe ici, pe colo, e „parlamentarism”;
- dacă par să cânte uneori pe aceeași voce, e „coincidență democratică”;
- cât timp nu există o semnătură pe o hârtie, nu recunoaștem nimic.
Concluzie: poluri peste poluri, modernizări peste modernizări
Din tot acest joc de oglinzi rămân câteva imagini clare:
- Dreapta își face „pol de modernizare” din partide care au mai guvernat și au lăsat în urmă exact problemele de care acum se dezic.
- PSD râde de „ambalajul nou”, dar își prezintă propriul „proiect de modernizare” ca unic legitim, deși guvernează o țară încă sufocată de birocrație, inegalități și improvizații fiscale.
- AUR e folosit ca sperietoare sau ca acuzație după interes, dar oficial „nu există alianțe”.
Radu Marinescu punctează politic bine când spune că „dăm denumirii noi unor practici vechi”.
Ceea ce nu spune este că asta e, de fapt, manualul întregii clase politice, nu doar al celor de dreapta.
„Polul modernizării”, „guvernul modernizării reale”, „opoziția responsabilă”, „forța europeană” – toate sunt fraze. Modernizarea adevărată nu e în numele alianței, ci în:
- spitale care nu mai ard,
- școli care nu mai cad,
- autostrăzi care chiar există,
- legi care se aplică tuturor.
Până atunci, vom avea încă multe poluri, multe fuziuni, multe ambalaje noi.
Marfa, însă, rămâne aceeași: modernizare de platou TV, cu livrare amânată „după alegeri”.
Administratie
Capturi pe DN 5: mii de produse suspectate de contrafacere și peste 148.000 de țigarete, descoperite de polițiștii de frontieră
Polițiștii de frontieră din Giurgiu au confiscat 4.890 de produse susceptibile a fi contrafăcute, 148.080 de țigarete fără timbru fiscal și 350 de grame de bijuterii din metal despre care există suspiciunea că ar fi aur și argint. Bunurile au fost descoperite în urma unor controale desfășurate pe DN 5 și în autovehicule aflate în trafic internațional, potrivit Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
Controale pe rute internaționale
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu reprezentanți ai Compartimentului Sprijin Operativ, au organizat verificări pe DN 5. Acțiunile s-au desfășurat în baza analizei de risc și a unui plan instituțional destinat reducerii riscurilor la frontiere, cu accent pe combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.
Au fost oprite pentru control mai multe mijloace de transport care circulau pe trasee internaționale, inclusiv Turcia–România, Bulgaria–Belgia, Bulgaria–România și Turcia–România–Ucraina.
Aproape 4.900 de produse suspecte și mii de pachete de țigări
În bagajele pasagerilor și în diverse spații din vehicule, inclusiv în locuri special amenajate, polițiștii au găsit 4.890 de articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, marochinărie, cosmetice și parfumerie. Produsele purtau însemnele unor mărci protejate și sunt considerate susceptibile a fi contrafăcute.
Tot în urma verificărilor au fost descoperite 148.080 de țigarete, echivalentul a 7.404 pachete, fără timbru fiscal. Bunurile erau transportate de cetățeni turci, români, georgieni și bulgari, cu vârste între 20 și 70 de ani, care nu au putut prezenta acte privind proveniența sau autenticitatea produselor.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu estimează valoarea articolelor susceptibile a fi contrafăcute la aproximativ 1.515.000 de lei, iar pe cea a țigaretelor la circa 222.120 de lei.
Bijuterii ascunse asupra unui șofer de autocar
Într-un caz separat, la 6 noiembrie, polițiștii au verificat un autocar înmatriculat în Turcia, care circula pe ruta Turcia–România. La controlul amănunțit, asupra șoferului, un cetățean turc în vârstă de 59 de ani, au fost găsite ascunse trei pachete cu bijuterii.
Cântărirea a indicat 93 de grame de bijuterii din metal ce pare a fi aur și 257 de grame din metal ce pare a fi argint. Valoarea totală a acestora este estimată la aproximativ 49.070 de lei. Bijuteriile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor și expertizare.
Dosare penale și amenzi de 60.000 de lei
Pentru faptele constatate, polițiștii au întocmit lucrări penale privind punerea în circulație a unor produse cu marcă înregistrată, susceptibile să prejudicieze titularul, precum și contrabanda. De asemenea, pentru încălcări ale reglementărilor privind deținerea sau comercializarea produselor accizabile fără marcaje ori cu marcaje necorespunzătoare sau false, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 60.000 de lei.
Toate bunurile descoperite au fost ridicate și depozitate în Camera de Corpuri Delicte a instituției, în vederea continuării cercetărilor și aplicării măsurilor legale.
Potrivit Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, instituția desfășoară în permanență acțiuni, împreună cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și asigurarea securității frontierelor. (Paul D.)l.
Administratie
Rogobete susține construirea unui nou Spital Regional de Copii la Cluj: „Nu este un moft, ci o necesitate”
Ministrul Sănătății afirmă că actuala infrastructură a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii nu reflectă nivelul de profesionalism al echipei medicale și promite sprijin pentru realizarea unei unități moderne, destinată pacienților din întreaga țară.
Performanță medicală în condiții dificile
Cluj-Napoca are nevoie de un nou spital regional pentru copii, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, după ce a vizitat vechea clădire a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii.
Într-un mesaj transmis după vizită, ministrul a lăudat activitatea personalului medical, despre care a spus că obține rezultate remarcabile în pofida problemelor de infrastructură. Potrivit lui Rogobete, pediatria clujeană este un reper al medicinei românești, însă condițiile din spital nu au evoluat în același ritm cu profesionalismul echipei.
Promisiunea unei unități moderne
Rogobete le-a transmis medicilor că își dorește ca, în următorii ani, aceștia să lucreze într-un spital nou, construit la standarde europene. Ministrul a afirmat că instituția pe care o conduce va face demersurile necesare pentru ca proiectul să fie realizat.
Noua unitate ar urma să deservească nu doar municipiul Cluj-Napoca, ci și pacienți pediatrici din Transilvania și din alte regiuni ale țării, a precizat ministrul.
Parteneriat pentru realizarea proiectului
Alexandru Rogobete a mulțumit președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, pentru susținerea proiectului, precum și prefectului județului, Alexandru Cordoș, pentru sprijin și colaborare. Ministrul și-a exprimat încrederea că un efort comun al Ministerului Sănătății, autorităților județene și instituțiilor implicate poate transforma planul într-o investiție concretă.
„Copiii României merită spitale moderne, iar profesioniștii din sănătate merită condiții în care să poată face performanță”, a transmis ministrul.
Administratie
Caravanele de screening duc mamografia mai aproape de femei: 119.000 de persoane vizate
Programul prezentat la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca urmărește să faciliteze depistarea timpurie a cancerului de sân, inclusiv în comunitățile cu acces dificil la servicii medicale specializate.
Investigații mai aproape de comunitățile vulnerabile
Caravana mobilă de screening pentru cancerul de sân a ajuns la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca. Inițiativa le oferă femeilor acces la investigații mamografice, inclusiv în zone unde serviciile medicale de specialitate sunt mai greu accesibile.
Într-o declarație transmisă cu prilejul vizitei, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat că proiectul vizează 119.000 de femei. El a descris caravana drept un exemplu concret de apropiere a serviciilor medicale de pacienți.
Diagnosticul precoce, miza screeningului
Potrivit ministrului, depistarea cancerului de sân într-un stadiu timpuriu poate spori șansele de succes ale tratamentului. Rogobete a evidențiat rolul screeningului în prevenție și diagnostic precoce și a susținut că dezvoltarea programelor naționale de screening este o prioritate a mandatului său.
Ministrul a afirmat că își propune extinderea acestor programe în toate regiunile țării, prin colaborarea institutelor oncologice, a spitalelor și a profesioniștilor din sănătate.
Extinderea programelor, obiectiv declarat
Alexandru Rogobete a felicitat echipa Institutului Oncologic din Cluj-Napoca pentru activitatea sa și pentru implicarea în dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii. În mesajul său, ministrul a insistat asupra importanței prevenției: accesul la servicii medicale, a transmis acesta, trebuie să înceapă înainte de apariția bolii.
-
Exclusivacum 4 zileLegea e pentru săraci! Soțul secretarei UAT Boldești-Scăeni, dosar penal după ce a forțat bariera și a condus cu permisul suspendat, în timp ce familia doarme pe 321.000 de euro
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Ancheteacum 4 zileCurtea de Apel Ploiești, zguduită de un dosar disciplinar: judecătorii Fundătureanu și Stancu, în vizorul CSM
-
Exclusivacum 2 zilePolițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum 3 zileGuvernul, arbitru la „ruleta disciplinară” in M.A.I.: polițiști judecați după regulile scrise cu pixul șefului de tură
-
Exclusivacum 3 zilePermisiile sub semnul întrebării: încă un deținut nu s-a întors, iar deciziile conducerii ANP cer explicații
-
Exclusivacum 2 zileMAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile
-
Ancheteacum 2 zileDe la dosar la refren: cum a ajuns „Rapcea” rimă pentru „Garcea” în România justiției pe beat de hip-hop





Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login