Apelul la austeritate energetică lansat de premierul demis Ilie Bolojan s-a transformat într-un eșec răsunător și o lecție de nesupunere civică. Departe de a stinge lumina, cetățenii au răspuns printr-un consum record, demonstrând o prăbușire totală a încrederii în instituțiile statului.

Publicația Cotidianul Național, într-o analiză semnată de jurnalista Claudia Marcu, dezvăluie că așa-zisa criză energetică invocată de autorități nu a avut impactul scontat asupra populației. Dimpotrivă, imediat după ce Ilie Bolojan a solicitat public economisirea curentului, românii au pornit toți marii consumatori casnici, atingând un vârf de consum de peste 7.000 MWh la orele serii. Sursa citată subliniază că inclusiv prosumatorii, care inițial acceptaseră să injecteze energie în rețea, s-au răzgândit brusc în fața discursului guvernamental.

Misterul Dunării secate: Cine „stoarce” fluviul în timp ce Ilie Bolojan invocă seceta?

Jurnalista Claudia Marcu atrage atenția asupra unei anomalii hidrologice suspecte. Deși anul 2026 a fost unul bogat în precipitații la nivel european, debitul Dunării a scăzut inexplicabil la 1.400 mc/s în luna august, mult sub pragul critic de 1.750 mc/s înregistrat în timpul secetei extreme din 2022. Articolul din Cotidianul Național sugerează că autoritățile ar trebui să cerceteze cine „închide robinetul” în mod deliberat, cu trimitere directă către lucrările ucrainenilor pe canalul Bâstroe sau intervențiile din amonte ale Austriei și Germaniei.

În timp ce Guvernul invocă criza, Hidroelectrica și Transelectrica păstrează o tăcere suspectă, neconfirmând oprirea vreunei hidrocentrale. Mai mult, românii se întreabă legitim de ce nu sunt redeschise termocentralele pe cărbune, sursa cea mai sigură de energie în bandă, închisă în ultimii ani sub pretextul politicilor verzi.

Sfidare totală la orele de vârf: Românii au dat cu flit măsurilor de austeritate

Reacția populației la solicitările lui Ilie Bolojan a fost una de respingere viscerală. Jurnalista Claudia Marcu notează că românii au ales să bage mașinile de spălat în priză, să calce și să utilizeze toate aparatele electrocasnice fix în momentele în care li se cerea contrariul. Această „revoltă a becurilor” a fost dublată de eșecul unor edili care, încercând să facă economie prin oprirea iluminatului stradal, s-au confruntat cu o explozie a infracționalității, fiind forțați să revină asupra deciziilor.

Aceeași atmosferă de sfidare a fost raportată și în Republica Moldova, unde prietena lui Ilie Bolojan, președinta Maia Sandu, s-a lovit de un comportament similar din partea cetățenilor de peste Prut. Moldovenii au ignorat apelurile de reducere a consumului, bazându-se pe cei peste 800 MWh care vin constant din România.

Planul de criză al Guvernului: Riscuri majore pentru exporturile de energie către Republica Moldova

În încercarea de a oficializa criza, Ilie Bolojan a adoptat recent o hotărâre privind Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice. Actul normativ prevede măsuri extreme, precum încărcarea grupurilor energetice la puterea maximă, anularea mentenanțelor și solicitarea de ajutor de avarie de la vecini precum Bulgaria, Serbia sau Ungaria.

Cea mai tensionată prevedere a acestui plan, semnalată de Cotidianul Național, este posibilitatea reducerii cantităților de energie destinate exportului. Această măsură ar putea lovi direct în stabilitatea energetică a Maiei Sandu și a Republicii Moldova, punând sub semnul întrebării solidaritatea trâmbițată la nivel politic. Concluzia jurnalistei Claudia Marcu este amară: nivelul de ură față de actualul Executiv a atins cote fără precedent, iar cetățenii au ales să consume „în draci” ca formă de protest împotriva unei administrări defectuoase.