Exclusiv
După un an de amânări, MAI „trage pe dreapta” polițiștii tineri: cum își sabotează statul propriii oameni
De la „eroi în criză” la „marfă perisabilă”: polițiști folosiți și abandonați la termen de expirare
Sindicatul Europol atrage din nou atenția, în mod explicit, asupra unei situații grave, tratate cu o nonșalanță aproape cinică de conducerea Ministerului Afacerilor Interne: soarta celor 113 polițiști angajați în 2022 pe perioadă determinată, ale căror raporturi de serviciu urmează să înceteze la data de 30.09.2026, dacă nu intervine urgent o soluție legislativă.
Nu vorbim despre figuranți, ci despre 42 de polițiști încadrați în specialitatea transporturi și 71 încadrați în specialitatea ordine publică – oameni care au fost deja formați, integrați în activitatea operativă și care, ani la rând, au dus în spate misiuni de ordine și siguranță publică.
Pe scurt: statul i-a luat când avea nevoie, i-a folosit când era criză și acum, la scadență, îi „trage pe dreapta” ca pe niște contracte de leasing expirate.
OUG 20/2022: când războiul din Ucraina a fost pretext pentru angajare, iar pacea – pretext pentru aruncare la coș
Acești polițiști au fost angajați în baza art. III din OUG nr. 20/2022, după cum amintește Sindicatul Europol – un act normativ adoptat în contextul crizei provocate de războiul dintre Rusia și Ucraina și de afluxul masiv de refugiați în România.
Atunci, statul român avea „nevoie urgentă” de personal în domenii esențiale, inclusiv ordine și siguranță publică. Dintr-odată au descoperit că e deficit de oameni. S-au deschis porțile: „Veniți, că avem nevoie de voi!”.
Acum, aceeași oameni, chemați într-o criză reală, devin în ochii MAI doar o problemă administrativă cu termen fix: 30.09.2026. După această dată, dacă nu mișcă nimeni un deget în plan legislativ, ușa sistemului se închide în nasul lor.
Prorogarea din 2025: timp câștigat pentru minister, timp pierdut pentru soluții
În urma demersurilor făcute de Sindicatul Europol în septembrie 2025, aplicabilitatea art. II și III din OUG nr. 20/2022 a fost prorogată până la 30.09.2026. Adică s-a apăsat butonul „amână”, nu „rezolvă”.
MAI a câștigat timp – pe care, după cum subliniază Sindicatul Europol, l-a irosit cu o precizie demnă de manual: nu a identificat nicio soluție legislativă pentru încadrarea definitivă a acestor polițiști.
Tot ce pare să fi făcut conducerea ministerului cu acest răgaz a fost să mai amâne o dată asumarea unei decizii reale, care să închidă problema definitiv. Cu alte cuvinte: „Hai să mai tragem de timp, poate se uită lumea”.
La mai puțin de două luni de termen: ministerul doarme, polițiștii numără zilele până la ieșire din sistem
Acum, când mai sunt mai puțin de două luni până la expirarea termenului deja prorogat, Ministerul Afacerilor Interne nu a inițiat, potrivit Sindicatului Europol, niciun demers concret pentru încadrarea pe perioadă nedeterminată a celor 113 polițiști.
Pasivitatea asta instituțională e cu atât mai scandaloasă cu cât:
- problema este cunoscută de mult timp;
- a fost semnalată public de Sindicatul Europol;
- a făcut obiectul unor solicitări oficiale adresate factorilor de decizie.
Pe românește: toată lumea știe, dar nimeni nu vrea să semneze.
MAI se plânge de deficit, dar dă afară peste 100 de oameni gata formați
Într-o instituție care se plânge obsesiv de „deficit major de personal”, ideea de a pierde peste 100 de polițiști deja formați pare aproape sinucigașă.
Sindicatul Europol arată clar: o astfel de pierdere ar fi o lovitură directă pentru capacitatea operativă a Poliției Române, pentru continuitatea activităților din teren și, în final, pentru siguranța cetățenilor.
Dar, în logica MAI, se pare că e mai simplu să organizezi conferințe despre lipsa de personal decât să păstrezi oamenii pe care îi ai deja.
Statul investește, statul aruncă: risipa cu epoleți
Este inadmisibil – subliniază Sindicatul Europol – ca, după ce statul a băgat bani în formarea și integrarea acestor polițiști, să-i piardă din sistem din cauza inacțiunii și a lipsei de interes a șefilor cu salarii de top.
MAI nu poate poza în surprins:
- termenul de 30.09.2026 este cunoscut;
- riscurile și consecințele pentru instituție sunt evidente;
- soluția este exclusiv una legislativă, ce trebuie asumată și aplicată înainte de încetarea raporturilor de serviciu.
Cu alte cuvinte, nu poți veni, după ce i-ai lăsat să cadă în gol, cu replica „nu ne-am dat seama că se termină contractele”.
Sindicatul Europol cere acum ceea ce MAI trebuia să facă ieri
Potrivit Sindicatului Europol, a fost solicitat astăzi Ministerului Afacerilor Interne să demareze de urgență un demers legislativ prin care polițiștii aflați în această situație să fie încadrați pe perioadă nedeterminată.
Nu mai e timp pentru promisiuni călduțe, explicații formale sau noi amânări. Ori se inițiază actul normativ necesar, ori MAI își asumă public că își sabotează singur propria resursă umană.
Conducerea ministerului este chemată să prezinte un calendar clar, ferm, nu încă un „vom analiza”, „vom constitui un grup de lucru” și alte formule de împins problema în viitor.
Deficit cronic, viziune zero: cum se prăbușește siguranța publică în birocrație
Într-o instituție deja sufocată de un deficit cronic de personal, orice întârziere suplimentară în rezolvarea situației acestor 113 polițiști devine dovada perfectă a lipsei de viziune și responsabilitate.
Siguranța publică nu se construiește cu:
- improvizații legislative;
- mandatarizați la termen;
- oameni folosiți în criză și aruncați la primul respiro.
Se construiește prin stabilitate, predictibilitate, prin păstrarea în sistem a celor care au răspuns când statul i-a chemat.
„Chemați în criză, sacrificați în liniște”: nota de plată a indeciziei MAI
Sindicatul Europol încheie tranșant: polițiștii chemați în sistem atunci când statul a avut nevoie de ei nu trebuie sacrificați acum doar pentru că decidenții au preferat să amâne, la nesfârșit, o soluție pe care aveau obligația să o pregătească din timp.
Dacă acești 113 polițiști vor fi lăsați să iasă din sistem la 30.09.2026, nu vom avea doar o problemă de personal, ci și o dovadă oficială că, pentru MAI, oamenii sunt consumabile, iar răspunderea – opțională. (Cerasela N.).
„Grecu v-a furat, eu v-am dat!” – cu această frază tăioasă rezumă Emil Pascut, de la Sindicatul Diamantul, ceea ce se întâmplă de ani de zile în culisele Ministerului Afacerilor Interne și ale Direcției Generale Financiare (DGF).
Într-un caz concret, prezentat de Pascut, recalcularea pensiei militare cu includerea salariului de excelență arată dimensiunea prăpădului financiar produs de „ingineria” contabilă din MAI:
- pensie lunară brută – drept stabilit: de la 12.981 lei „acum” la 15.043 lei „după”, cu o creștere de +2.063 lei;
- pensie lunară netă, în plată – ce intră în cont: de la 9.723 lei la 11.267 lei, cu o creștere de +1.544 lei net, permanent;
Beneficiarul are de încasat, conform explicațiilor oferite de Emil Pascut, aproximativ 20.000 de euro de la MAI (restanțe + dobândă + inflație), la care se adaugă, pe viitor, creșterea netă lunară de 1.544 lei.
Asta nu mai e „rotunjire de calcule”, asta e furt cu pixul, reparat în instanță la ani distanță.
Eficiența otrăvită a contabilului-șef din DGF, blindat de elita MAI
Emil Pascut vorbește despre „eficiența” otrăvită a contabilului care conduce DGF, personaj protejat, potrivit acestuia, de „elita” MAI – nume grele: Predoiu, Dorobanțu, Despescu.
Adică, în timp ce pensionarii recuperează în instanță zeci de mii de euro furați prin calcule „creative”, șeful mecanismului financiar din minister este apărat, promovat, lăudat.
Și, culmea ironiei, pentru această „eficiență inversată”, aceluiași contabil i se lipește, an de an, un salariu de „excellență” de 50%, „zic gurile rele din aparatul central”, după cum transmite Emil Pascut. Adică omul care generează găuri de zeci de mii de euro în drepturile oamenilor încasează, în paralel, bonusuri de „performanță”.
Procese peste procese: structura centrală, agenții de la posturi și judecătorii care „nu înțeleg” legea
Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascut, anunță că nu vorbim de un caz izolat, ci de un front întreg de acțiuni în instanță:
- acțiunea pentru majorarea structurii centrale – o luptă „apriga”, unde deja s-au pierdut câteva procese la tribunal, pentru că, după cum acuză Pascut, judecătorii „se prefac că nu înțeleg legea” și dau copy-paste din întâmpinarea MAI; adversarul invocă împotriva reclamanților un ordin secret, S7/2018, prin care ar fi fost îngrădit în mod abuziv câmpul de aplicare al legii;
- acțiuni pentru agenții de la posturi – se cer daune morale pentru neîndeplinirea de către angajator a obligației legale de asigurare a unui mediu de lucru curat și sănătos; agenții trag în spinare realitatea de la firul ierbii, iar ministerul bifează standarde doar pe hârtie;
Cu alte cuvinte, oamenii se duc în instanță nu pentru „mofturi”, ci pentru drepturi de bază: bani corect calculați și condiții minimale de muncă.
CIBS, dosarul-fantomă al MAI: patru ani de „bibilit” și 32 de versiuni de acțiune
Emil Pascut anunță și „bomba” pregătită de ani de zile: celebra acțiune pentru recuperarea CIBS, pe care, după propriile spuse, o tot „bibilesc” de cel puțin 4 ani.
S-a ajuns la versiunea 32 a acțiunii – un număr care spune tot despre rezistența sistemului și despre seriozitatea cu care se pun bețe în roate recuperării unor drepturi bănești.
Zilele acestea, spune Pascut, acțiunea va fi, în sfârșit, lansată. Adică încă un front deschis împotriva „eficienței” toxice din financiarul MAI.
Concluzie: când statul îți ia cu DGF-ul și îți dă înapoi doar dacă îl dai în judecată
Din tabloul conturat de Emil Pascut, de la Sindicatul Diamantul, reiese un mecanism perfect întors pe dos:
- se calculează greșit (sau „strategic”) pensii și drepturi;
- oamenii pierd ani și zeci de mii de euro;
- recuperarea vine abia după procese, dobânzi, inflație și nervi;
- responsabilul din DGF e răsplătit cu salariu de excelență de 50%;
- elita MAI – Predoiu, Dorobanțu, Despescu – îl ține sub umbrelă;
- judecătorii, în unele cauze, se prefac că nu văd legea și copiază argumentele ministerului, invocând inclusiv un ordin secret, S7/2018.
Iar peste toate, rămâne fraza lui Emil Pascut, care taie mai adânc decât orice raport oficial:
„Grecu v-a furat, eu v-am dat.”
Diferența dintre „acum” și „după” nu e doar 1.544 lei net în plus pe lună și 20.000 de euro de recuperat; e dovada matematică a unui sistem financiar din MAI care funcționează corect doar când e forțat în instanță – și a unui aparat de conducere care, în loc să-și asume dezastrul, își premiază autorii. (Cristina T.).
Exclusiv
Doi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
CÂND CERUL FACE CE N‑AU FĂCUT MINISTRELE, SENATORII ȘI DIRECTORII CU RACHETA ÎN BUZUNAR
Două lucruri nu pot fi mituite: timpul și cerul.
Timpul a trecut, iar cerul – lăsat, în sfârșit, două sezoane fără rachete, ioduri și „optimizatori de precipitații” – a depus, în liniște, declarație sub jurământ.
În 2024–2025, statul a oprit – de voie, de nevoie – experimentul antigrindină în Prahova.
În 2025, sistemul național a intrat oficial în șomaj tehnic: zero rachete, aproape 100 de milioane de lei tocați pe pază și conservare, confirmă Corpul de Control al prim‑ministrului (CCPM).
În același timp:
- Curtea de Conturi a României a consemnat negru pe alb:
- hectare „protejate” desenate mai mult în Excel decât pe câmp,
- eficiență „estimativă”, nu demonstrată,
- recomandări de audit călcate în picioare;
- Comisia pentru Mediu a Senatului a admis:
- lipsă de studii științifice reale,
- controversă serioasă pe impactul asupra mediului și ploilor,
- necesitatea suspendării și reglementării de la zero;
- ANM a spus clar:
- „noi dăm prognoza, nu ținem de sfoară norii voștri chimici”;
- Incisiv de Prahova și fermierii prahoveni au strigat:
- „nu mai trageți în nori peste capul nostru, fără studii, fără transparență, fără să răspundă cineva!”.
Toți aceștia, separați, păreau doar „voci”.
Puse cap la cap, au devenit dosar.
„MAFIA ANTIGRINDINĂ”, PRINSĂ ÎNTRE RAPOARTE ȘI RECOLTE
În timp ce AASNACP încasa zeci de milioane pentru a păzi o infrastructură care nu trăgea nimic, câmpurile au început să vorbească în singurul limbaj pe care birocratul nu îl înțelege: producția la hectar.
Datele Direcției Agricole Prahova:
- 2025 – anul fără rachete:
- grâu – cea mai bună producție din seria 2014–2025;
- rapiță – cea mai bună producție din aceeași serie;
- orz și legume de câmp – valori foarte ridicate;
- floarea‑soarelui – în jurul mediei multianuale.
Nimeni serios nu spune că oprirea rachetelor a adus singură recolta.
Dar un lucru este matematic:
propaganda „fără sistem moare agricultura” a murit ea însăși, înecată în propriile cifre oficiale.
În paralel, Curtea de Conturi și Corpul de Control au scris ce Incisiv de Prahova demonta de ani de zile în articole și pamflete:
- Program SNACP 2010–2024 – realizat doar 39%, dar plătit ca și cum ar fi la 100%;
- niciuna dintre cele 2 unități de creștere a precipitațiilor nu a fost realizată;
- niciun grup de combatere independent;
- cele 6 unități de combatere funcționale – neomologate;
- licențe acordate într‑un cadru anticoncurențial, cu un singur operator;
- niciun studiu de impact asupra mediului și asupra regimului de precipitații contractat;
- niciun serviciu de monitorizare independentă a eficienței UCCG în 2022–2025, încălcând direct Legea 173/2008.
Tot ce părea „pamflet” – a devenit fapt cu ștampilă.
TÁNCZOS BARNA, ÎNTRE RACHETĂ ȘI RĂDĂCINĂ: CÂND CERUL ÎL OBLIGĂ PE POLITICIAN SĂ TACA
Viceprim‑ministrul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a dus, luni la rând, aceeași melodie la televizor:
- „nu avem studii, deci trebuie repornit sistemul ca să le facem”;
- „nu e corect ca Prahova să decidă pentru Călărași”;
- „fermierii se tem de progres”.
În spatele platoului TV, însă, se întâmplau trei lucruri:
- Comisia pentru Mediu a Senatului scria că sistemul e contestat, legislația e praf, studiile lipsesc și suspendarea este necesară;
- Curtea de Conturi nota că banii s‑au cheltuit, legea a fost încălcată, eficiența nu e dovedită;
- Corpul de Control al prim‑ministrului certifica:
- lipsa studiilor de mediu,
- lipsa monitorizării independente,
- licitații croite cu un singur câștigător.
Și, peste toate, norii făceau ce nu mai apucaseră să facă de ani de zile: să plouă fără aprobare de la „mafia antigrindină”.
În fața acestui tablou, Tánczos Barna a avut, pentru prima dată, de ales nu între „da” și „nu”, ci între zgomot și liniște.
A ales – măcar pentru o vreme – liniștea.
Nu a repornit sistemul.
Nu a semnat H.G.‑ul care să dea drumul din nou rachetelor peste Prahova.
A lăsat cerul două sezoane la rând să vorbească fără portavoce chimică.
SCRISOAREA FERMIERILOR: NU ODE, CI ACT DE CONSTATARE MORALĂ
În acest context se naște noul document al fermierilor prahoveni:
scrisoarea adresată direct lui Tánczos Barna, semnată de Adrian Mocanu, președinte al Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova.
Nu este o poezie de curte.
Este un act de constatare morală, scris de oameni care:
- au cerut explicit oprirea tragerilor până la studii independente;
- au fost făcuți „anti‑știință”, „manipulați”, „isterici”;
- au văzut, cu ochii lor, cum arată câmpul cu sistemul oprit și cum arată cu sistemul activ.
Fermierii îi spun astăzi lui Tánczos Barna:
- că există hotărâri care schimbă bugete, guverne – și rareori hotărâri care schimbă cerul;
- că decizia (sau indecizia) de a NU reporni sistemul în Prahova a însemnat, în fapt, a lăsa cerul să fie liber;
- că norii „nu citesc hotărâri, nu urmăresc sondaje, nu se tem de conferințe de presă. Ei cunosc doar limbajul vechi al libertății”;
- că, odată lăsați în pace, norii „și‑au reluat meseria de dinaintea ministerelor, licitațiilor, procedurilor și contractelor. Au început să plouă. Nu peste rapoarte. Nu peste statistici. Ci peste rădăcini.”
Este, poate, prima dată când cineva din lumea agricolă spune clar unui politician:
„Nu vă mulțumim doar pentru recoltele bune.
Vă mulțumim pentru că ați acceptat că adevărul trebuie pus înaintea deciziei.”
Și mai spun fermierii ceva ce ar trebui pus în toate birourile de la MADR:
- „Numai oamenii slabi se prefac că știu totul.
Numai oamenii puternici acceptă că adevărul trebuie verificat.” - „Îndoiala, atunci când vine din grijă, este una dintre cele mai curate forme ale curajului.”
- „Uneori cea mai bună intervenție asupra naturii este respectul.”
CERUL, CA EXPERT INDEPENDENT: RECOLTELE CA PROBĂ, NU CA PROPAGANDĂ
Doi ani fără trageri în Prahova au produs ceva ce AASNACP n‑a reușit în peste un deceniu de „program național”:
o linie de bază reală.
Avem:
- ani cu sistem la maximum și pagube serioase de grindină;
- ani cu sistem oprit, fără „apocalipsă agricolă”;
- ani cu rachete, dar fără studii;
- ani fără rachete, dar cu:
- rapoarte ale Curții de Conturi,
- concluzii ale Corpului de Control,
- recunoașteri ale Comisiei pentru Mediu,
- producții record la grâu și rapiță în Prahova.
În acest decor, scrisoarea fermierilor către Tánczos Barna nu este o spălare a trecutului.
Nu șterge:
- ani de propagandă cu „fără noi muriți”;
- ani de bani turnați în rachete neomologate și licitații „cu un singur câștigător”;
- ani în care AASNACP a refuzat să contracteze studii independente de impact.
Dar marchează un fapt:
într‑un moment de presiune maximă, când „mafia antigrindină” împingea disperată pentru repornire, Tánczos Barna NU a apăsat butonul.
A ales pauza.
Nu pentru că ar fi vrut – ci pentru că era prea mult adevăr pe masă:
- rapoarte,
- controale,
- anchete de presă,
- fermieri care nu mai acceptau să fie cobai în liniște.
Iar fermierii, care știu că pământul are memorie mai lungă decât orice mandat, notează în scrisoare:
- „O lege poate fi abrogată. Un guvern poate fi schimbat. Un ordin poate fi retras.
Dar o ploaie căzută la timpul ei rămâne pentru totdeauna în bobul de grâu pe care îl va mânca un copil peste câteva luni.”
Aceasta este singura evaluare de impact pe care satul o recunoaște.
DE LA „LABORATORUL DE SAT ROMÂNESC” LA „ADMINISTRATOR VREMELNIC”
Ani de zile, satul românesc a fost tratat ca laborator low‑cost pentru „tehnologii noi” împinse prin H.G.:
- rachete,
- generatoare terestre,
- substanțe dispersate în nori,
- promisiuni de „hectare protejate”.
Fermierii din Prahova au refuzat să mai accepte acest rol.
Au scris, au semnat, au vorbit cu:
- Incisiv de Prahova,
- Curtea de Conturi,
- Comisia pentru Mediu,
- Corpul de Control.
Astăzi spun, în scrisoarea lor:
„Civilizația începe cu adevărat în clipa în care omul încetează să creadă că este proprietarul lumii și acceptă că este doar administratorul ei vremelnic.”
Este o lecție pentru orice ministru care se crede proprietar de nori și de ploaie.
Pentru orice director de autoritate care crede că un bilanț de mediu din 2007 ajunge până în 2040.
Pentru orice operator care crede că o licență dată fără concurență ține mai mult decât o secetă.
CONCLUZIE: CÂND PAMFLETUL ȘI PĂMÂNTUL SPUN ACELAȘI LUCRU
Din primul moment, Incisiv de Prahova a numit fermierii ceea ce sunt:
Fermierii: eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului.
Au fost cei care:
- au plătit din impozite rachetele, infrastructura „păzită”, studiile necomandate;
- au suportat, în câmp, efectele deciziilor luate de oameni care nu ies niciodată din birou când tună;
- au avut curajul să spună „STOP” când toată propaganda urla „MERGEȚI ÎNAINTE”.
Astăzi, după:
- rapoartele Curții de Conturi,
- concluziile Corpului de Control,
- poziția Comisiei pentru Mediu,
- răspunsurile oficiale AASNACP și ANM,
- doi ani de cer lăsat să plouă și să tacă fără rachete,
fermierii prahoveni își permit un gest rar:
îi mulțumesc, în scris, unui vicepremier.
Nu pentru că i‑ar uita trecutul.
Ci pentru că, într‑o zi în care putea să mai scrie un capitol din „Republica Rachetă”, a preferat – sau a fost obligat de realitate – să lase Republica Cerului Liber să mai trăiască doi ani.
Iar asta, pe limba satului, se traduce așa:
- „Mulțumim că de data asta n‑ați mai experimentat pe noi.
Restul – legea, banii, răspunderea – le discutăm, în continuare, cu Curtea de Conturi, cu Corpul de Control și cu Instanțele.
Cerul, în schimb, a dat deja verdictul lui: a plouat.”
„Doi ani în care cerul a fost lăsat să vorbeascăStimate domnule Tánczos Barna,viceprim-ministru, ministru interimar al agriculturii și dezvoltării rurale, Există hotărâri care schimbă bugete.
Există hotărâri care schimbă guverne.
Și există, mult mai rar, hotărâri care schimbă cerul.Într-o vreme în care fiecare tabără își revendica, cu voce ridicată, monopolul adevărului, dumneavoastră ați fost aproape de o hotărâre care putea redeschide cerul intervențiilor. Ați fost tentat să reporniți sistemul, poate chiar convins că el trebuie lăsat să funcționeze în timp ce studiile își caută răspunsurile. Și totuși, în cele din urmă, ați acceptat că înainte de a merge mai departe trebuie puse întrebări. Ați lăsat zgomotul să se oprească, măcar pentru o vreme, ca natura să poată fi ascultată.Poate că, în acea zi, în aparență, nu s-a schimbat nimic.Soarele a răsărit la aceeași oră.
Vântul a trecut peste dealuri cu aceeași nepăsare.
Păsările și-au văzut de zborul lor.Numai norii au observat.
Norii observă întotdeauna.
Ei nu citesc hotărâri, nu urmăresc sondaje, nu se tem de conferințe de presă și nu aplaudă pe nimeni. Ei cunosc doar limbajul vechi al libertății. Iar când au simțit că oamenii au încetat, fie și pentru un timp, să le mai traseze drumuri pe cer și să le spună unde au voie să plângă, și-au reluat meseria lor de dinaintea ministerelor, licitațiilor, procedurilor și contractelor.
Au început să plouă.
Nu peste rapoarte.
Nu peste statistici.
Ci peste rădăcini.Și rădăcinile au înțeles primele.
În lumea vegetală nu există ideologii. Nu există televiziuni, rețele sociale, orgolii de partid sau declarații rostite pentru camere. Există doar apa care vine sau nu vine. Atât. O rădăcină nu poate fi convinsă prin discursuri. Ea știe un singur adevăr: dacă primește apă, trăiește; dacă nu, se stinge.
Iar în acești doi ani, rădăcinile au depus mărturie.
Lanurile au devenit din nou biblioteci deschise, în care fiecare spic scrie aceeași propoziție simplă: ploaia nu este doar apă. Este memorie.
Anul acesta, câmpurile aproape că au uitat să mai fie galbene de sete. Rapița a scris unele dintre cele mai frumoase pagini ale agriculturii recente. Grâul și-a umplut spicul fără grabă, cu răbdarea aceea pe care numai pământul o mai are. Țarina n-a mai părut un bolnav ținut în viață cu perfuzii, ci un organism care respiră firesc, adânc, pe sub tălpile noastre.
Nu știm dacă istoria va reține toate aceste recolte.
Dar știm că pământul le ține minte.
Pământul are o memorie mai lungă decât arhivele statului. În fiecare brazdă rămâne câte ceva din fiecare decizie omenească. Nu imediat. Uneori după un an. Alteori după zece. Alteori după o generație. Dar rămâne.
De aceea, gesturile politice care ating natura sunt diferite de toate celelalte.
O lege poate fi abrogată.
Un guvern poate fi schimbat.
Un ordin poate fi retras.Dar o ploaie căzută la timpul ei rămâne pentru totdeauna în bobul de grâu pe care îl va mânca un copil peste câteva luni.
Aceasta este responsabilitatea adevărată.
Poate că mulți nu vor înțelege niciodată presiunea pe care ați avut-o atunci când vi s-a cerut să reporniți un mecanism puternic, bine apărat de interese și obișnuințe. În politică, este aproape întotdeauna mai simplu să continui ceea ce există decât să accepți o pauză, o evaluare, o îndoială.
Dar îndoiala, atunci când vine din grijă, este una dintre cele mai curate forme ale curajului.
Numai oamenii slabi se prefac că știu totul.
Numai oamenii puternici acceptă că adevărul trebuie verificat.Poate că acesta este cel mai important lucru pe care îl puteați face în acest moment.
Nu ați forțat adevărul să vină după decizie.
Ați avut răbdarea să-i faceți loc înaintea ei.Iar adevărul, ca ploaia, nu vine niciodată atunci când îl obligi. Vine atunci când găsește cerul deschis.
Astăzi, după doi ani, fermierii nu vă mulțumesc doar pentru recoltele bune.
Recoltele vin și pleacă.
Anotimpurile se schimbă.
Vor exista și ani grei.Dar există ceva mai prețios decât un an bogat: încrederea că natura trebuie ascultată înainte de a fi corectată.
Această lecție valorează mai mult decât orice producție-record.
În fond, civilizația începe cu adevărat în clipa în care omul încetează să creadă că este proprietarul lumii și acceptă că este doar administratorul ei vremelnic.
Vă mulțumim pentru că, deși ați fost tentat să reporniți sistemul, ați lăsat cerul să vorbească mai departe.
Și vă dorim să aveți aceeași înțelepciune ori de câte ori viitorul vă va pune din nou în fața unei alegeri între zgomotul certitudinilor și liniștea adevărului.
Cu recunoștință,
fermierii din Prahova care au învățat, încă o dată, că uneori cea mai bună intervenție asupra naturii este respectul
prin
Adrian Mocanu
Președinte
Asociatia Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova”
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.
- Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Cum îți mănâncă statul pensia cu contribuția ta: operațiunea «Șaorma cu de toate, fără carne»
Contribuția care nu se mai întoarce: ți-o ia statul, ți-o fură plafonul
În România pensiilor militare, polițistul plătește „contribuție individuală la bugetul de stat” așa cum își plătește întreținerea: lunar, disciplinat, obligatoriu.
Numai că întreținerea asta n-are apă caldă la capăt, are doar o țeapă rece.
Din solda fiecărui polițist se reține, lună de lună, o sumă botezată pompos „contribuția individuală la bugetul de stat”. Ea este reglementată de art. 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, iar cota este de 25% din solda brută.
La un salariu brut de 10.000 de lei, înseamnă 2.500 de lei pe lună. Peste 30.000 de lei pe an. Într-o carieră de treizeci de ani, vorbim deja de câteva sute de mii de lei.
Întrebarea, așa cum o pune Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, prin Emil Păscuț:
Ce primești, concret, la pensie, pentru acești bani?
Răspunsul, după ce au fost refăcute toate calculele din buletinele anexate la patru decizii de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. între 2017 și 2025, este devastator:
Nu primești nimic. Iar în multe cazuri, mai puțin decât nimic.
Pe hârtie e lapte și miere: în realitate, hârtia șterge tot
Legea îți promite o contraprestație. La art. 108 din aceeași Lege nr. 223/2015 scrie frumos că, la stabilirea pensiei, cel care a plătit contribuția primește un spor de:
- 3% — dacă a plătit între 5 și 15 ani;
- 6% — între 15 și 25 de ani;
- 9% — peste 25 de ani.
Acest procent se adaugă la procentul pentru vechime și se aplică bazei de calcul a pensiei.
Atât. Nimic altceva nu leagă contribuția ta lunară de pensia ta de mâine.
Mai mult, textul nu face nicio diferență în funcție de CÂT ai plătit, ci doar în funcție de câți ani ai plătit.
Așa că:
- cine a plătit 2% din soldă timp de 26 de ani; și
- cine plătește 25% din soldă timp de 26 de ani
primesc, amândoi, același „urale și aplauze”: fix 9%.
Primul ghilotinaj: plafonul de 85% care taie „meritul”
Art. 30 din lege vine cu o frază simplă: pensia nu poate depăși 85% din baza de calcul.
Cum procentul pentru vechime crește cu fiecare an lucrat, iar sporul de la art. 108 se adaugă pe deasupra, cei cu cariere lungi depășesc plafonul. Adică: tot ce este peste 85% se taie, se evapora, dispare.
La o vechime cumulată de 45 de ani, procentul pentru vechime atinge singur 85%.
Concluzie: din sporul de 9% nu se mai plătește niciun leu. Adio, „recompensă pentru contribuție”!
Dar, pentru cine scapă de prima ghilotină, urmează a doua.
Al doilea ghilotinaj: plafonul din 2017, mascat în „bun-simț”
De la 15 septembrie 2017, art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017 stabilește că:
pensia netă nu poate depăși media soldelor lunare nete din perioada de referință.
Sună rezonabil, nu? „Să nu iei la pensie mai mult decât luai în activitate.”
Doar că diavolul e în detalii: cele două mărimi se calculează cu rețineri complet diferite.
- Din SOLDĂ se rețin trei prelevări:
- contribuția individuală la bugetul de stat – 25% (cea mai mare);
- contribuția la sănătate;
- impozitul.
Rezultatul: aproximativ 58,5% din brut.
- Din PENSIE se rețin doar două prelevări, și numai pentru partea care depășește 3.000 de lei.
Rezultatul: rămân aproape 87% din brutul de pensie.
La toate cazurile analizate de Sindicatul „Diamantul”, raportul a ieșit identic, la a patra zecimală:
Plafonul pensiei este, invariabil, 58,5% din baza de calcul.
Pe de altă parte, pensia calculată după formula din lege ar putea ajunge la 85% din aceeași bază.
Diferența dintre 85% și 58,5% — adică peste 26 de puncte procentuale — se pierde, automat, pentru orice pensionar cu bază de calcul suficient de mare.
Miezul înșelătoriei: contribuția îți sapă singură groapa
Să recitim schema: media soldelor nete — care devine plafonul pensiei — se obține scăzând DIN SOLDĂ, prima și cea mai zdravănă, contribuția individuală la bugetul de stat.
Cu alte cuvinte:
- suma pe care ai plătit-o lunar timp de 30 de ani „ca să primești ceva la pensie”
- este chiar suma care îți coboară plafonul acelei pensii.
Cifrele sunt clare: dacă acea contribuție nu s-ar fi reținut, solda netă ar fi reprezentat aproximativ 81% din brut, nu 58,5%.
Iar asta schimbă plafonul astfel:
| Baza de calcul | Plafon actual (cu contribuție reținută) | Plafon dacă nu s-ar reține contribuția |
|---|---|---|
| Polițist cu baza de calcul 12.648 lei | 7.399 lei | 10.245 lei |
| Polițist cu baza de calcul 9.747 lei | 5.702 lei | 7.895 lei |
Realizat ziarul Incisiv de Prahova
Deci contribuția nu doar că nu-ți aduce nimic concret, îți și coboară, matematic, tavanul pensiei.
Vechime, contribuție, decorații: trei „premii” care se lovesc de același zid
Legea prevede trei elemente menite, teoretic, să recompenseze meritul:
- Vechimea – îți ridică procentul pentru pensie cu fiecare an lucrat, până la plafonul de 85%.
- Contribuția – îți aduce sporul de la art. 108 (3%, 6% sau 9%), care se adaugă tot la procentul de vechime, deci este supus aceluiași plafon.
- Semnul onorific – pentru 15, 20 sau 25 de ani de serviciu ireproșabil, îți adaugă 10%, 15% sau 20% din cuantumul pensiei.
Semnul onorific se calculează peste plafonul de 85%, deci trece de primul filtru.
Nu trece însă de al doilea: plafonul introdus în 2017.
Decorația – nu premiu, ci bilet prioritar la ghilotină
Pe bazele de calcul reale ale celor patru polițiști analizați, Sindicatul „Diamantul” a stabilit de la ce procent începe să acționeze plafonul din 2017:
| Situație | Plafonul devine operant de la: |
|---|---|
| Fără nicio decorație | 65 – 67% |
| Cu semnul onorific pentru 15 ani (10%) | 59 – 61% |
| Cu semnul onorific pentru 20 de ani (15%) | 56 – 58% |
| Cu semnul onorific pentru 25 de ani (20%) | 54 – 56% |
Realizat ziarul Incisiv de Prahova
Procentul minim pe care legea îl acordă, la 25 de ani de vechime, este de 65%.
Asta înseamnă:
- cine NU are nicio decorație stă fix pe muchie;
- cine are semnul onorific pentru 25 de ani de serviciu ireproșabil intră sub plafon cu circa 10 puncte procentuale mai devreme.
Adică, pe românește: decorația nu doar că nu-ți aduce bani în plus, te aruncă mai repede în zona în care nu mai primești nimic din „meritele tale”.
„Dar primiți sporul de la art. 108…” – mitul oficial, demontat la leu
Apărarea standard a sistemului este:
„Da, dar primiți sporul de la art. 108 pentru contribuție!”
Sindicatul „Diamantul” a luat această apărare în serios și a făcut calculul cinstit, eliminând deopotrivă contribuția și sporul acordat pentru ea, ca să vadă ce rămâne „în viața reală”.
Exemplu: un polițist cu baza de calcul de 12.648 lei, cu 6% spor pentru contribuție.
| Situație | Cu sporul de la art. 108 | Fără sporul de la art. 108 |
|---|---|---|
| Procent total | 80% | 74% |
| Pensie brută | 11.637 lei | 10.764 lei |
| Pensie netă cuvenită (teoretică) | 9.996 lei | 9.289 lei |
| Plafonul din 2017 | 7.399 lei | 7.399 lei |
| Cât primește efectiv | 7.399 lei | 7.399 lei |
Realizat ziarul Incisiv de Prahova
Sporul i-a adus 707 lei în plus la pensia netă cuvenită, pe hârtie.
În realitate, pentru că ambele variante depășesc plafonul, statul îi plătește fix aceeași sumă: 7.399 lei.
Concluzia tăioasă:
Dacă sporul de la art. 108 nu ar fi existat niciodată, omul ar fi primit EXACT aceeași pensie.
Contribuția lui de peste douăzeci de ani a produs, la pensie, ZERO lei.
Cât ar fi primit dacă statul nu îi lua niciun ban? Paradoxul suprem
Acum scoatem din ecuație și contribuția.
Fără ea, solda netă ar fi fost 81% din brut, deci plafonul ar fi crescut.
Atenție la formulare, pentru că aici logica sistemului se face praf:
- nu „ar fi primit mai mult dacă păstra sporul”;
- ar fi primit mai mult dacă nu ar fi plătit niciodată contribuția, deci fără să aibă nici spor.
Pentru primul dintre polițiști, contribuția reținută lunar, calculată chiar pe baza de calcul a pensiei, este de 3.162 lei, adică 37.944 de lei pe an, în perioada de activitate.
Pierderea lui anuală de pensie: 22.680 de lei. Pe viață.
Statul îi ia zeci de mii pe an când e activ ca să-i ia, apoi, zeci de mii pe an când e pensionar, prin plafon.
Mărim contribuția, înghețăm „sporul”: rețeta oficială de prejudiciu
Până la 31 decembrie 2017, contribuția individuală la bugetul de stat era de 10,5%.
De la 1 ianuarie 2018 este de 25%.
- Prelevarea s-a mărit de 2,38 ori.
- Prejudiciul provocat de ea — măsurat în puncte procentuale pierdute din plafon — a crescut de la 8,82 la 22,50. Adică de 2,55 ori.
- Sporul de la art. 108 a rămas neschimbat din 2015: aceleași 3%, 6% și 9%.
Pe scurt: îți iau de două ori mai mult, îți „recompensează” la fel de puțin.
Socoteala finală: cine plătește, pierde; cine nu ar fi plătit, câștiga
Sinteza făcută de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, pe baza celor patru decizii de pensie emise între 2017 și 2025, este următoarea:
- Contribuția de 25% se reține integral, lunar, pe toată durata carierei.
- Singura contraprestație teoretică – sporul de la art. 108 – este:
- mâncată de plafonul de 85%, la carierele lungi; și
- retezată de plafonul din 2017 în restul cazurilor.
- Contribuția însăși diminuează media soldelor nete, adică chiar plafonul care va limita pensia.
Rezultatul grotesc:
Statul reține 25% din soldă timp de treizeci de ani.
Cel care a plătit ar fi avut o pensie MAI MARE dacă nu ar fi plătit niciun leu — chiar renunțând, în schimb, la sporul primit pentru plată.
Toate cifrele din această analiză provin din decizii de pensie și buletine de calcul oficiale.
Fiecare operație a fost refăcută și se închide la leu, după cum dezvăluie Emil PĂSCUȚ de la Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, într-o analiză întemeiată pe patru decizii de pensie emise între 2017 și 2025.
Cifrele sunt reale și verificabile în documentele aflate la dosarele respective.
Pamfletul e dur, dar matematica e și mai dură. (Cerasela N.).
Cum a devenit o pensie militară manual de jaf „legal” și corecție rușinoasă pentru MAI
„Grecu v-a furat, eu v-am dat!” – cu această frază tăioasă rezumă Emil Pascut, de la Sindicatul Diamantul, ceea ce...
După un an de amânări, MAI „trage pe dreapta” polițiștii tineri: cum își sabotează statul propriii oameni
De la „eroi în criză” la „marfă perisabilă”: polițiști folosiți și abandonați la termen de expirare Sindicatul Europol atrage din...
Doi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
CÂND CERUL FACE CE N‑AU FĂCUT MINISTRELE, SENATORII ȘI DIRECTORII CU RACHETA ÎN BUZUNAR Două lucruri nu pot fi mituite:...
Cum îți mănâncă statul pensia cu contribuția ta: operațiunea «Șaorma cu de toate, fără carne»
Contribuția care nu se mai întoarce: ți-o ia statul, ți-o fură plafonul În România pensiilor militare, polițistul plătește „contribuție individuală...
Republica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei
„Mințile luminate” la raport: ședință, scuturare și dresaj colectiv Potrivit surselor noastre din interiorul fabricii de la Ploiești, lucrurile nu...
Corpul de Control a aterizat în nor: „Mafia antigrindină” prinsă cu racheta în buget și fără lege în cer. Incisiv de Prahova și fermierii au avut dreptate, oficial. (DOCUMENTE)
INCISIV DE PRAHOVA, DIN „PAMFLET” ÎN PROBĂ OFICIALĂ Ceea ce autoritățile au încercat ani de zile să vândă drept „panică...
Dosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
Justiția română, sufocată de… o plângere „de complexitate medie” În România, nu marile rețele de crimă organizată pun justiția în...
Fără rachete, dar cu ploaie: doi ani în care fermierii au trăit, iar mafia antigrindină a tușit – cum a lăsat Ciolacu mafia antigrindină fără ploaia de bani
Când Curtea de Conturi scrie negru pe alb, iar cerul scrie cu apă: experimentul antigrindină, pus pe silent În timp...
Republica secretelor de stat la bucata: Contabilul-Șef al jefuielii din MAI și „excelența” lui în furt cu ordin clasificat
Contabilul care numără milioane, nu și drepturile polițiștilor Același contabil din Ministerul Afacerilor Interne care, potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul...
„Anexa minune” care te face sclav pe gratis. Cum se fură munca polițiștilor cu ștampilă și zâmbet administrativ
Delegarea ilegală, marca Poliția Română: „Nu te-am mutat, doar te-am anexat” Sindicatul Europol dezvăluie, cu documente și exemple concrete, una...
Expertul universal de pe Facebook lovește din nou: cum a împărțit prost 1.081,25 și a dat cu oiștea-n gard
S-a redeschis sezonul de „specialiști universali”. Episodul Giurgiu: matematică, oi și zero rușine Credeați că au dispărut „deontologii” de Facebook...
Poliția Penitenciară, atacată de hackeri. Sindicatele, rugate să nu strice decorul de pe Titanic
Criză cibernetică la Poliția Penitenciară: cine a stins lumina la servere? Poliția Penitenciară a luat-o recent „în freză” de la...
Zeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
Diplomație de clan, nu de stat: când Havana devine sufrageria unei rețele de prieteni și soți Ce vedem în povestea...
„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
Concediu pe banii cui? Pe banii polițistului, normal! Bani furați, la bucată, de la fiecare polițist, de „elita” aparatului central...
Kinder-MAI: Dialog social cu surpriză, la termen de valabilitate expirat
Invitații de pe o zi pe alta, acord colectiv strâmb, polițiști folosiți și aruncați, dar conducerea „negociază” cu zâmbetul pe...
-
Exclusivacum 2 zile
Dosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
-
Exclusivacum 4 zile
Zeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 4 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Exclusivacum 4 zile
„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
-
Exclusivacum o zi
Republica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei
-
Exclusivacum o zi
Doi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
-
Administratieacum 4 zile„Jaf la înălțime” pe Aeroportul Otopeni: Rețea de hoți destructurată după ce au golit avioanele de parfumuri, ceasuri și bani
-
Exclusivacum 3 zile
Republica secretelor de stat la bucata: Contabilul-Șef al jefuielii din MAI și „excelența” lui în furt cu ordin clasificat
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login