Exclusiv
OAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă
Într-un weekend marcat de temperaturi extreme și de fragilitatea infrastructurii feroviare, o intervenție neașteptată a polițiștilor de la Transporturi a transformat o situație critică într-o lecție de solidaritate umană. În timp ce sute de oameni erau captivi într-un tren defect, forțele de ordine au ales să acționeze dincolo de fișa postului.
Iadul pe roți: Trenul IR 1826, blocat în câmp sub soarele arzător
Ceea ce trebuia să fie o călătorie obișnuită s-a transformat rapid într-un coșmar pentru pasagerii trenului Inter Regio 1826. Din cauza unei defecțiuni tehnice, garnitura a rămas imobilizată pe un câmp din județul Gorj, sub o arșiță greu de suportat. Odată cu oprirea locomotivei, sistemul de aer condiționat a cedat, transformând vagoanele în adevărate cuptoare.
Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Europol, situația a devenit rapid alarmantă, călătorii fiind expuși riscului de deshidratare și șoc termic, în contextul în care ajutorul tehnic din partea operatorului feroviar întârzia să apară.
Misiune de urgență pentru setea călătorilor: Polițiștii au golit rafturile magazinelor
Imediat ce au aflat de drama consumată în plin câmp, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi Gorj, aflați în misiune pe teren, au luat o decizie spontană. Aceștia au întrerupt activitățile curente și s-au deplasat de urgență la locul incidentului.
Conștienți că timpul este critic pentru persoanele vulnerabile, copiii și bătrânii rămași blocați, agenții au decis să acționeze pe cont propriu. Conform Sindicatului Europol, polițiștii au mers la magazinele din satele învecinate și au achiziționat cantități masive de apă plată, golind practic stocurile comercianților locali pentru a le distribui pasagerilor epuizați.
Empatie contra birocrație: „Vocația de a fi alături de cetățeni”
Gestul polițiștilor din Gorj este cu atât mai remarcabil cu cât nu a fost rezultatul unui ordin ierarhic, ci al unui instinct civic profund. Într-o societate adesea critică la adresa autorităților, acțiunea agenților de la Transporturi reamintește că umanitatea nu are nevoie de protocoale pentru a se manifesta.
„Nimeni nu le-a cerut să facă acest lucru. A fost un gest născut din empatie, spirit civic și vocația de a veni în sprijinul celor aflați la nevoie”, au transmis reprezentanții Sindicatului Europol, subliniind că astfel de momente onorează uniforma și oferă un exemplu de solidaritate. Dincolo de misiunile de patrulare sau control, polițiștii au demonstrat că, în momente de criză, sunt înainte de toate parteneri ai cetățenilor, gata să intervină acolo unde statul, prin instituțiile sale tehnice, pare să fi eșuat. (Cerasela N.).
Exclusiv
Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
„Te-am ciuntit la salariu, hai să-ți ciuntim și pensia!”
Statul român, marele iluzionist cu șapcă de „servant al poporului”, lovește din nou: după ce ți-a băgat mâna în buzunar la salariu, acum îți scormonește liniștit prin pensie.
Și nu e teorie conspiraționistă, ci concluzia trasă public de Emil Pascăuț de la Sindicatul „Diamantul”, care arată, cu articole de lege în mână, cum ești furat metodic, legalizat și pe termen nelimitat.
Baza de calcul: ce scrie în lege vs. ce ți-au băgat ei în fluturaș
Baza de calcul a pensiei militare se face, frumos, teoretic, din salariile brute realizate la funcția de bază. Până aici, manual.
Doar că, în lunile în care ai avut concediu medical sau concediu de odihnă, sporurile plătite pe pontaj – de exemplu sporul pentru condiții grele de muncă (cunoscut și ca „spor de antenă”) – au dispărut ca prin magie: nu au mai intrat în baza de calcul.
Cu alte cuvinte, exact lunile în care ai avut dreptul legal să îți iei aer și să nu mori la serviciu au fost transformate, cu pixul, în lunile în care statul te-a „corectat” financiar.
Legea zice alb, statul îți plătește negru pe suflet
Aici începe marea minciună. Legea OG 38/2003, art. 37 alin. (1) – atenție, articol încă în vigoare – spune clar: polițistul, pe timpul concediului de odihnă, concediului medical și al celorlalte concedii plătite, primește salariul de bază și celelalte drepturi bănești avute. Adică inclusiv sporurile.
Tradus pe românește:
- ești în concediu?
- nu ți se taie nimic din ce aveai drept.
Dacă, în realitate, ți s-au tăiat sporurile în lunile respective, salariul tău a fost „ciuntit” nelegal. Iar acest salariu ciuntit a fost folosit, la fel de nelegal, în calculul pensiei.
Deci nu e doar o greșeală de fluturaș, e o înșelare cu efect permanent în pensie. Exact ce explică Emil Pascăuț de la Sindicatul „Diamantul”: ți-au luat azi niște bani, ca să îți ia toată viața, lună de lună.
Vechea lege: te mai puteai feri de cuțit, dacă aveai noroc
Capcana lovește pe ambele forme ale art. 28 din Legea 223/2015.
În forma veche, valabilă până la 31.12.2023:
- baza de calcul se făcea pe 6 luni consecutive, alese din ultimii 5 ani.
Pe hârtie, aveai o șansă să eviți lunile cu concedii. În realitate: - mulți nu au putut să ocolească acele luni,
- fie pentru că tocmai lunile cele mai bine plătite conțineau un concediu,
- fie pentru că au avut perioade lungi de incapacitate.
Rezultatul: acolo unde n-ai putut să „ocoliți” concediile, sporul lipsă ți-a ros pensia, leu cu leu.
Legea nouă: „reforma” în care nu mai scapi nicăieri
A venit Legea 282/2023, intrată în vigoare la 01.01.2024, cu forma nouă a art. 28. Și aici începe spectacolul:
- numărul de luni nu mai e 6,
- el crește eșalonat, an după an,
- până ajunge să cuprindă toată cariera, toți anii de activitate.
Cu cât intră mai multe luni în calcul, cu atât devine mai imposibil să eviți lunile cu concedii. La final, fiecare concediu medical și fiecare concediu de odihnă din toată cariera ta intră obligatoriu în bază.
Concluzia tunată, subliniată și reluată de Emil Pascăuț (Sindicatul „Diamantul”):
- legea nouă nu repară problema,
- o face universală și inevitabilă.
Nu mai ai de unde să „alegi” – au avut grijă să nu mai existe uși de scăpare.
Defect structural: greșeala care te urmărește până la cimitir
Indiferent că vorbim de vechea formă sau de noua formă a legii, mecanismul de vătămare e același și e structural:
- un spor neplătit nelegal pe perioada concediului
- se transformă într-o pensie mai mică.
Nu pentru un an, nu pentru cinci, ci pe viață.
Ai fost bolnav? Ai îndrăznit să îți iei concediu de odihnă? Sistemul îți „mulțumește” cu o pensie tăiată, lună de lună, până la ultima chitanță de la farmacie.
Manual de autoverificare: cum afli dacă ești furat în direct
Instrucțiunile sunt clare, așa cum le explică Emil Pascăuț de la Sindicatul „Diamantul”:
- Verifică lunile care ți-au intrat în baza de calcul a pensiei.
- Uită-te dacă în lunile respective ai avut:
- concediu medical,
- concediu de odihnă.
- Vezi dacă lipsesc sporurile care ar fi trebuit să fie acolo (de exemplu:
- sporul pentru condiții grele de muncă,
- cunoscut și ca „spor de antenă”).
Dacă le găsești dispărute:
- ai fost furat o dată la salariu,
- și a doua oară, definitiv, la pensie.
A doua oară e „bonusul” sistemului: aceeași gaură făcută în același buzunar, doar că de data asta pentru totdeauna.
Epilog amar: statul, hoț cu legea în mână
Din tot acest tablou, un lucru e limpede: nu vorbim de o eroare punctuală, ci de un mecanism rece, perfect birocratic, care transformă concediul tău legal într-un instrument de tăiat pensia.
Și, cum arată Emil Pascăuț și Sindicatul „Diamantul”, hoția nu e la colț de stradă, ci în soft, în pontaj și în calculul pensiei, cu articole de lege reinterpretate după interes.
Te-au furat o dată la salariu. Acum verifică singur dacă nu cumva îți mai iau, lună de lună, și din pensie. Pentru că în România, concediul tău e odihnă pentru tine și prilej de jaf „legal” pentru stat. (Cersela N.).
Exclusiv
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de milioane și Năsulea de la Logistic
După ce Incisiv de Prahova a arătat, cu nume, date și dosare, cum IPJ Prahova a devenit „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”, cu „doctorul‑Dumnezeu” PH 01 TID, „școlărița” Miruna în fundul gol și cămătăria de la CAR, serialul continuă.
Doar decorul rămâne același: Prahova, județul unde 112 deranjează cariera, nu criminalul, iar sistemul își apără cu sfințenie pilele, pensiile speciale și combinațiile din curte.
Pensionarul de 130 de milioane: când nu‑ți mai ajunge nici micu’ de pe DN1 plătit de fraierul de contribuabil
Noul erou al scenei: comisarul‑șef Galis Dan.
Conform portalului instanțelor de judecată (portal.just.ro, Curtea de Apel Ploiești, dosar 1486/105/2024 – contencios administrativ, recurs respins și hotărâre definitivă), Găliș a vrut să facă o figură unică în galaxia IPJ:
– s-a pensionat la cerere în 2024,
– apoi a dat în judecată propriul inspectorat, ca să‑și anuleze chiar decizia de pensionare.
Pe românește: „m-am pensionat, dar m-am răzgândit, că încă mai miroase a bani prin birou”.
De ce atâta dor de uniformă?
- Pensia: circa 130 de milioane vechi pe lună (raportat de surse interne), umflată cu ore de weekend băgate la greu, astfel încât omul să ajungă să ia mai mult decât șeful lui.
- Regimul de lucru „de weekend”: nu pe străzile cu morți în trafic, ci pe DN1, cu mic, bere și măslină, în drum spre Valea Prahovei, sub pretextul eternului „verificăm agenții dacă stau drepți la Gura Pădurii la Sinaia”.
Cât să‑ți dea statul, ca să te consideri mulțumit pentru plimbările de weekend?
130 de milioane nu ajung.
Că vechile obiceiuri nu mor: doar se pensionează și dau în judecată ca să revină.
Găliș, de la comisiile de concurs la comisia de pensii: când „renumele” te ajunge din urmă
S-ar putea să-i fie dor nu doar de bani, ci și de celebritate.
În trecut, ca subcomisar, Găliș Dan a fost membru în comisii de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor – acele comisii unde soarta carierei unora se decide la pix, iar a altora la „recomandare”.
Și nu e singurul episod din CV-ul său.
Tot el și-a făcut „renume” acum ceva ani, când patrula rutier prin Vălenii de Munte și a fost acuzat de un bucureștean că, împreună cu un coleg, ar fi „falsificat un accident”.
Acuzația a intrat, cum altfel, în malaxorul clasic: timp, praf, mușamalizare, uitare.
Acum, după ce:
- s-a pensionat la cerere,
- a încercat să anuleze legal propria pensionare,
- a pierdut definitiv recursul la Curtea de Apel Ploiești,
povestea lui Găliș devine manual de cum să sugi bugetul până la ultimul leu și să mai vrei încă un tur.
Năsulea, împăratul șuruburilor: în teritoriu „nu avem”, pentru șefi „s-a rezolvat”
Dacă Găliș e simbolul pensiei de lux, la capitolul „viața de zi cu zi” în IPJ Prahova intră în scenă Năsulea de la Serviciul Logistic – omul despre care, în interior, polițiștii vorbesc ca despre zeul combinațiilor materiale.
Relatări din teritoriu, adunate de Incisiv de Prahova din discuțiile cu polițiști și surse interne, conturează un tablou halucinant:
- Când unitățile mici cer ceva – dotări, piese, aer condiționat – răspunsul standard:
„Nu se poate. Nu avem. Nu sunt bani.” - Când „boșii” de la polițiile mari și servicii cer aparate de aer condiționat, brusc: „Găsim aparate, găsim bani, găsim tot.”
Logistica la IPJ Prahova nu e știința repartizării corecte, ci arta selecției pe pile.
Căldură, lipsă de dotări și mizerie în posturile mici.
Aer condiționat, confort și „civilizație europeană” pentru birourile de clan de la vârf.
Reparații pe dos: ce ar trebui casat se „carpește”, ce trebuie reparat zace în curte
În ograda lui Năsulea, după cum povestesc polițiști din teren, mașinile IPJ trăiesc într-un univers paralel:
- Mașini care ar trebui casate sunt „reparate” din nou și din nou, cu bani cheltuiți pe fier vechi.
- Autospeciale care chiar au nevoie de reparații zac prin curți, nefolosite, până se umplu de rugină și praf.
De ce?
Pentru că, la fel ca în alte combinații clasice, banii se fac pe ce „merge” la hârtie, nu pe ce merge în realitate pe șosea.
Rezultatul:
- Autospeciale vai de ele pe traseu,
- Polițiști care merg cu mașini mai periculoase decât infractorii,
- Și un serviciu logistic care știe mereu un lucru: „nu se poate” pentru cei mici, „s-a rezolvat” pentru cei mari.
Logistică de bătaie: când 112 devine deranjant chiar în casa șefului de logistică
În urmă cu circa doi ani, un episod de manual pentru dublul standard din IPJ Prahova:
soția lui Năsulea ar fi sunat la 112, reclamând că a fost bătută „de i-a sunat apa în urechi” – o formulare care circulă în interior, preluată din discuțiile dintre colegi.
Cazul nu a devenit scandal public, nu a apărut în comunicate detaliate, nu a fost „dat exemplu” ca la cetățeanul de rând.
Mesajul intern – acel tip de informare succintă care circulă când un polițist e implicat într-un incident – ar fi conținut, spun sursele, date absolut minimale, minimal de minimal, despre ce s-a întâmplat.
Dacă era un agent amărât de la un post rural, în acea informare am fi citit probabil și ce a mâncat dimineață, cu cine a băut cafeaua și ce marcă de papuci avea în picioare.
Pentru Năsulea, însă, discreție maximă.
În IPJ Prahova, bătăile de acasă ale „băieților importanți” au parte de logistică specială: minim de text, maxim de mușamalizare.
Aer condiționat de castă: la sate se transpiră, la șefi se răcește
Vara trecută, povestesc polițiști din teren, mai multe posturi mici de poliție au cerut aparate de aer condiționat.
Răspunsul logisticii: „Nu avem. Nici bani, nici aparate.”
Când însă au cerut șefii de la polițiile mari și serviciile „grele”:
- aparatele de aer au apărut,
- banii s-au găsit,
- montajul s-a făcut.
Concluzia e simplă, fără filtru:
- Polițistul de la țară poate să stea în 40 de grade, să leșine în uniformă și să facă referate cu pixul lipit de palmă.
- Șeful de birou trebuie să aibă 22 de grade, altfel transpiră funcția.
Asta e „siguranță și încredere” în varianta climatică:
Supraviețuire la firul ierbii, confort climatizat la vârf.
Mașini zombie pe șosea: becurile arse, rușinea aprinsă
Pe grupurile de radare și în fotografiile trimise de cetățeni, apar tot mai des autospeciale de poliție cu becuri arse – Plopeni, Breaza, Mizil, după cum arată oamenii în postări.
În timp ce șoferii de rând sunt opriți, sancționați, moralizați pentru:
- bec ars,
- poziție defectă,
- orice detaliu tehnic,
mașinile Poliției merg prin județ ca niște zombie luminoși, arătând exact cât respect are IPJ Prahova pentru propriile reguli.
Logistica nu vede.
Rutiera se face că nu observă.
Dar camerele telefoanelor văd tot și internetul nu iartă.
Folie neagră cât noaptea pe „mașinile civile”: filaj la Dedeman, Carrefour și păcănele
Altă „inovație” logistică, relatată de polițiști din interior:
IPJ Prahova permite ca mașinile „civile” ale Poliției – Loganuri și Dustere albe sau albastre – să fie dotate cu folie neagră pe geamurile din față, de parcă ar fila atentări teroriste, nu promoțiile de la Dedeman.
Legea e clară: pentru cetățeanul obișnuit, folie pe față = talon reținut.
La IPJ Prahova însă:
- Mașinile cu folie apar în parcări de Dedeman, Carrefour, săli de jocuri de noroc, magazine, cafenele.
- Se spune frumos: „filează”.
- În realitate, stau ascunși.
Dacă e ilegal pentru civil, ar trebui să fie ilegal și pentru mașina Poliției.
Dar, în județul în care Preda, Bălan & Co au creat o Catedrală a Jmecheriei, legea nu e oglindă.
E doar o bâtă pentru săraci și un decor pentru mașinile cu folie ale „organului”.
De ce permite Năsulea? Pentru că la IPJ Prahova logistica nu e serviciu, e feuda
Întrebarea de bun‑simț, pusă de polițiștii cinstiți din sistem:
- De ce i se permite lui Năsulea, șeful de la Logistic, să țină în picioare un dublu standard atât de grosolan?
- De ce:
- mașinile civililor sunt scoase din circulație pentru folie,
- în timp ce mașinile „civile” ale Poliției circulă cu geamurile negre,
- autospecialele de la posturi merg cu becuri arse,
- posturile mici se sufocă fără aer condiționat,
- iar birourile șefilor devin igloo de lux?
Răspunsul e același ca în toate episoadele dezvăluite de Incisiv de Prahova:
- Pentru că sistemul nu e construit pentru cetățean, ci pentru clan.
- Pentru că IPJ Prahova nu e „Inspectoratul de Poliție al Județului”, ci Inspectoratul de Protecție al Jmecherului Prahovean – fie el pensionar de 130 de milioane sau șef de logistică cu dosar domestic la 112.
Concluzie: IPJ Prahova, pensionar de lux la buget, sărac la caracter
Puse cap la cap:
- Găliș Dan, comisar‑șef cu pensie de 130 de milioane, ore de weekend la mic și bere pe DN1 și recurs respins definitiv când a vrut să se întoarcă în sistem cu tot cu privilegiile lui;
- Năsulea de la Logistic, cu:
- reparații dubioase,
- mașini care ar trebui casate dar se „repară”,
- autospeciale care au nevoie de reparații și zac în curte,
- aer condiționat doar pentru șefi,
- apel 112 din familie, trecut în informări cu date „minime, minime, minime”,
- mașini de poliție cu becuri arse,
- Loganuri și Dustere cu folie neagră pe față care „filează” oferte la hipermarket,
completează perfect tabloul descris anterior de Incisiv de Prahova: un IPJ care funcționează pentru pensii, pile și combinații, nu pentru lege, ordine și siguranță.
În Prahova rămân, așadar, două lumi:
- Lumea fraierilor – săteni, șoferi cu talon luat pentru folie, polițiști de la posturi mici sufocați de căldură, autospeciale cu becuri arse și bugete de mizerie.
- Lumea jmecherilor – pensionari de lux, șefi de logistică, mașini cu folie, aer condiționat la discreție, informări cosmetizate și protecție de clan.
Restul e slogan de pe pliante.
„Siguranță și încredere” pentru unii, mic, bere și folie neagră pentru ceilalți.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!”
Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –
„Cum se numește funcția mea și cum se calculează salariul meu?” –
a fost tratată de instituții ca o tentativă de spionaj militar.
Pe post de paravan, fluturat solemn ca un steag de mătase pe o cetate de hârtie, stătea HG 0610/2017, invocată obsesiv ca și cum ar fi fost cheia de la seiful NATO. Orice cifră, orice denumire de funcție, orice coeficient de salarizare – totul intra la „nu se poate, e secret”.
În timp ce mulți înghițeau în sec, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a făcut ce nu face, de obicei, nici Ministerul, nici șefimea: a citit legea și a mers în instanță. Până la capăt. De trei ori. Și a ieșit cu victorii definitive în lanț, plus o recunoaștere scrisă din partea chiar a IGPR, instituția care ani de zile s-a comportat ca și cum salariul polițistului ar fi planul de mobilizare în caz de război.
Sursa deciziilor și a recunoașterilor oficiale invocate în acest pamflet: hotărârile Curții de Apel București și adresa oficială a IGPR, toate obținute în urma demersurilor făcute de SPRD „Diamantul”.
Petiția care a zguduit fortăreața: „Cu cât mă plătiți, concret?”
Totul a pornit de la o hârtie aparent banală: petiția nr. 342/NC/31.08.2019, întemeiată pe Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Sindicatul „Diamantul” a adresat instituțiilor patru întrebări atât de simple, încât tocmai de aceea au fost considerate periculoase de birocrație. Întrebări pe care orice polițist are dreptul elementar să le cunoască despre propriul salariu:
Care este actul normativ care stabilește denumirile funcțiilor de poliție și coeficienții de funcție și de grad aflați efectiv în plată?
Conține programul MAISAL (aplicația prin care se calculează salariile polițiștilor) denumirile funcțiilor de poliție?
Care sunt, concret, denumirile funcțiilor conform programului MAISAL?
S-a folosit valoarea VRS de 197,33 lei la calculul salariilor din iulie 2019 și al compensației de chirie?
Nici detalii operative, nici planuri de filaj, nici nume de informatori. Doar:
„Mecanismul propriului tău venit.”
Răspunsul instituțiilor? În traducere liberă: „Nu te băga unde nu-ți fierbe portofelul”:
„E clasificat.”
Instituțiile au preferat să transforme venitul polițistului într-un fel de armă strategică, ascunsă în subsolul HG 0610/2017. Numai că omul cu uniformă nu întreba câți agenți acoperiți are România, ci cum i se calculează salariul.
Curtea de Apel București: „Nu, salariul polițistului nu e bombă nucleară”
Prima palmă: Decizia 2711/06.12.2023 – Secția a VIII-a
Curtea de Apel București, Secția a VIII-a, prin Decizia 2711 din 06.12.2023 (definitivă), a spulberat fantezia birocratică potrivit căreia orice are legătură cu HG 0610/2017 devine, automat, top secret.
Instanța constată negru pe alb:
„Contrar susținerilor recurenților, Curtea constată că nu sunt incidente ipotezele de excepție prevăzute la art. 12 lit. a) din Legea nr. 544/2001 […]. Informațiile solicitate nu intră sub incidența dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea 544/2001, întrucât nu fac parte din categoria informațiilor clasificate. Împrejurarea că HG 0610/2017 […] este informație clasificată nu conduce la concluzia […] că informațiile solicitate referitoare la denumirile generice ale funcțiilor de poliție […] ar avea, în egală măsură, caracter clasificat. În realitate […] nu se confundă cu informațiile cuprinse în HG 0610/2017.”
Traducere pentru uzul polițistului de teren:
faptul că o hotărâre de guvern are anexe clasificate nu transformă în secret de stat denumirea funcției tale și modul în care ți se calculează salariul.
Cu alte cuvinte, nu tot ce atinge HG 0610/2017 devine brusc „secret de stat”. Salariul polițistului nu e un cod nuclear.
„Informație de interes public” nu înseamnă „copy-paste din lege”
A doua palmă: Decizia 614/13.03.2025 – Secția a IX-a
A doua lovitură a venit tot de la Curtea de Apel București, dar de data aceasta de la Secția a IX-a, prin Decizia 614 din 13.03.2025 (definitivă).
Instanța pune reflectorul direct pe eschiva clasică a instituțiilor:
în loc de răspuns concret, trimit pagini cu citate teoretice din legi, fără să dea niciunul dintre datele cerute.
Curtea reamintește ce spune explicit Legea 544/2001:
„Prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice […]. În mod corect instanța de fond a interpretat și aplicat art. 2 și art. 12 din Legea nr. 544/2001, reținând că […] din adresa pârâtului nu se poate desprinde un răspuns concret, reprezentând doar o prezentare teoretică a unor dispoziții legale […], fără a furniza informațiile cerute.”
Altfel spus: nu poți înlocui răspunsul real la întrebarea „Ce funcție am și ce coeficient am în plată?” cu o poezie de articole de lege. Asta nu e transparență, e praf în ochi.
IGPR, prins cu cheia de la seif în buzunar
Când „fortăreața” scrie, în sfârșit, negru pe alb
După două decizii definitive care au demontat pretextul „e clasificat”, a venit și lovitura în casa mamă:
Prin Decizia nr. 1867/20.09.2023 a Curții de Apel București (dosar 5314/3/2020), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a fost obligat să dea pe față ce ascunsese ani la rând.
În executarea acestei decizii, IGPR s-a așezat la masă și, cu toată solemnitatea, a emis în scris, cu semnătură și număr de înregistrare — adresa nr. 26668/06.12.2023 — în care recunoaște:
„Urmare a Deciziei nr. 1867 din data de 20.09.2023, pronunțată de Curtea de Apel București […] cu privire la «Unitățile de poliție cu personalitate juridică proprie care se află în subordinea I.G.P.R.», acestea sunt reprezentate de cei 46 de ordonatori terțiari de credite din finanțarea I.G.P.R. […]”
După ani de refuzuri, abțineri și tăceri administrative, IGPR însuși a fost obligat de instanță să recunoască realitatea:
există 46 de ordonatori terțiari de credite în subordinea sa, adică 46 de unități de poliție cu personalitate juridică proprie.
Nu a mai ținut nici „secretul”, nici tăcerea.
În fața legii, „secretomania” a capitulat.
Trei procese, trei lecții: nu e părere, e practică judiciară
„Au făcut recurs. Au pierdut din nou.”
Dacă ar fi fost un accident, sistemul ar fi putut spune: „O scăpare, un caz izolat.”
Numai că nu e un caz izolat. Este un șir de înfrângeri judiciare constante pentru aceeași pretenție absurdă: că polițistul nu ar avea dreptul să știe cum se numește funcția lui și cum i se calculează salariul.
Bilanțul, pe scurt și la obiect:
- Trei victorii pe aceeași temă:
- Două hotărâri definitive ale Curții de Apel București,
- pronunțate de două secții diferite (Secția a VIII-a și Secția a IX-a),
- împotriva a trei inspectorate: Caraș-Severin, Mehedinți, Călărași.
-
- Recunoașterea scrisă a IGPR în executarea Deciziei nr. 1867/20.09.2023, prin adresa oficială nr. 26668/06.12.2023.
La fond, Sindicatul „Diamantul” a câștigat.
Inspectoratele au făcut recurs.
Au pierdut din nou, definitiv.
Nu mai vorbim, aşadar, de o dispută de opinii, ci de ceea ce instanțele numesc clar:
„practică judiciară constantă”.
Iar o astfel de practică judiciară nu poate fi spălată cu o adresă birocratică plină de citate sterile. Poți să scrii câte pagini vrei cu „în temeiul art. X…”, dar nu mai poți nega evidența:
salariul polițistului, mecanismul lui și funcția reală în plată sunt informații de interes public pentru titularul lor.
Nu vrem favoruri. Vrem legea – și o vrem pentru toți
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu a cerut și nu cere privilegii.
Nu a cerut salarii la mica înțelegere, sporuri în plic sau excepții magice.
A cerut ceva ce ar fi trebuit să fie normal din prima zi în care un om își pune uniforma:
dreptul fiecărui polițist de a-și înțelege propriul salariu.
Când statul îți cere să aperi legea, dar îți ascunde, sub pretext de „clasificat”,
chiar regulile după care îți calculează leafa, nu mai vorbim de ordine, ci de absurd.
În urma acestor hotărâri ale Curții de Apel București și a recunoașterii scrise a IGPR, obținute prin demersurile SPRD „Diamantul”, farsa s-a încheiat:
salariul polițistului nu mai poate fi tratat ca o taină de stat.
Restul e simplu:
ori se aplică legea pentru toți polițiștii, ori vom continua, în stil pamfletar,
să demontăm, cu hotărâri definitive în mână, fiecare „secret” inventat de birocrație. (Cerasela N.).
Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
„Te-am ciuntit la salariu, hai să-ți ciuntim și pensia!” Statul român, marele iluzionist cu șapcă de „servant al poporului”, lovește...
OAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă
Într-un weekend marcat de temperaturi extreme și de fragilitatea infrastructurii feroviare, o intervenție neașteptată a polițiștilor de la Transporturi a...
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de...
Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!” Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –...
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”: Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari...
Polițist la ONU, destituit de pe hârtie: cum a încercat IGPR să dea afară România din legalitate
În 2015, un comisar de poliție român aflat de ani de zile în misiuni internaționale ale ONU și UE s‑a...
INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
Cum calcă IPJ Prahova legea în picioare ca să nu se șifoneze șefii, doctorii‑Dumnezeu și „școlărițele” în fundul gol Prahova,...
Comisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”
Când e de tăiat în carne vie prin destituiri, instituțiile merg cu 200 la oră. Când e de dovedit că...
IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
În Prahova, siguranța și încrederea nu mai sunt slogan de minister, ci banc prost spus la parastas. Pentru că de...
Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat
De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț Există judecători care...
Penitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
Comisia de disciplină chemată să stingă „incendiul sindical” de la Târgșor La Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou, pe...
Asociație PRIVATĂ, coordonată de STAT: Cum își ține M.A.I. rezerviștii la căldură pe banii contribuabililor
Când un secretar de stat devine „șef de ONG” Cine „coordonează” o asociație de drept privat? În România, răspunsul e...
Ședință de „dialog social”: când liniștea e obiectiv de serviciu
La sediul Direcției de Poliție Transporturi din cadrul IGPR s-a bifat, recent, o nouă ședință de „dialog social”. De o...
Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
CURTEA POSTULUI, PARCAREA LUI „FĂ-TE CĂ NU VEZI” Ieri, 17.06.2026, în jurul orei 9 dimineața, curtea Postului de Poliție Păulești...
Primăria Curcubeu SA PLOIESTI: Cum se ascund „Noi, ploieștenii” după steag, dar fug de întrebări
De la „nu știm nimic” la fotografia care spune tot Cercul ipocriziei din Primăria Ploiești s-a închis oficial. După câteva...
-
Exclusivacum 4 zile
Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
-
Exclusivacum o zi
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
-
Exclusivacum 2 zile
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 3 zile
INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 4 zile
Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login