Exclusiv
Bastonul Constituției peste „reforma” lui Bolojan: Avocatul Poporului pune piciorul in pragul hăului legislativ!
Scântei constitutionale la orizontul guvernării! Ceea ce trebuia să fie o reformă măreață, marca Bolojan & Co., a ajuns direct la groapa de gunoi a Curții Constituționale, adusă cu nonșalanță de Avocatul Poporului. Potrivit dezvăluirilor fierbinți ale Sindicatului Europol, instituția garantă a drepturilor cetățenilor a sesizat CCR-ul cu privire la OUG nr. 7/2026, celebrul act normativ privind reforma administrației publice centrale și locale. Se pare că „reforma” guvernamentală a călcat în picioare mai multe principii fundamentale decât a reușit să schimbe vreo șină la CFR!
Drepturile cetățenești, călărite cu cizmele „reformei”: O listă de abuzuri, mai lungă decât un raport de la Curtea de Conturi!
Motivația Avocatului Poporului, un adevărat rechizitoriu la adresa bunului simț legislativ, este de-a dreptul zdrobitoare. Nu mai puțin de cinci capete de acuzare, fiecare mai grav decât precedentul, stau la baza sesizării:
- Principiul increderii legitime și demnitatea umană: Se pare că, pentru autorii OUG 7, încrederea cetățeanului și demnitatea sa sunt niște fleacuri, bune de șters pe jos cu ele. Cum adică să te aștepți ca statul să-ți respecte drepturile câștigate? Absurd!
- Interdicția ordonanțelor care bat la fund libertățile: OUG-urile au devenit arma supremă pentru a tăia, spânzura și mutila drepturi și libertăți. De ce să te mai sinchisești de proceduri parlamentare când poți rezolva totul „pe genunchi”, în regim de urgență, cu efecte catastrofale pentru cetățeanul de rând?
- Securitatea juridică, previzibilitatea și egalitatea în drepturi: Trei cuvinte goale? Când legile se schimbă mai des decât anotimpurile, iar „prevederea” devine o glumă proastă, e clar că vorbim despre o democrație… originală. Iar egalitatea? Poate doar la impozite, nu și la drepturi!
- Statul social și protecția specială: Concept abstract? Articolul 1 alin. 3, articolul 47 alin. 2 și articolul 50 din Constituție, care vorbesc despre caracterul social al statului, asigurările sociale și protecția persoanelor cu handicap, par a fi ignorate cu desăvârșire. O reformă care lovește în cei vulnerabili? Tipic!
- Accesul la justiție și dreptul la muncă: Luxuri nerecomandate! De ce ai avea nevoie să te aperi în instanță sau să muncești cinstit, când statul știe mai bine ce e bun pentru tine? Restricționarea acestor drepturi esențiale este o dovada clară a „viziunii” pe termen lung a guvernanților.
- Proprietatea privată: Un detaliu enervant! Nici dreptul la proprietate nu a scăpat nevătămat, demonstrând că în zorii „reformei”, orice este posibil, inclusiv o invazie pe terenul sacru al bunurilor personale.
Măcel juridic pe toate fronturile: De la Codul Administrativ, la trotuarele pensionarilor!
Sesizarea Avocatului Poporului nu se joacă cu jumătăți de măsură, ci vizează direct articolele I, VI, VIII, XII, XIII, XVII și XLIV din OUG 7/2026. Acestea, ni se spune, modifică și completează legislația referitoare la organizarea administrației publice și, mai ales, la finanțarea unităților administrativ-teritoriale. Practic, se umblă la portofelul comunităților locale!
Iar lista legilor afectate este demnă de un scenariu apocaliptic pentru juriști și cetățeni deopotrivă:
- Codul administrativ: coloana vertebrală a administrației, acum un șir de vertebre luxate.
- Codul de procedură fiscală: ghidul contribuabilului, transformat într-un labirint kafkian.
- OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare (HG 1.391/2002): Probabil că și semnele de circulație vor fi reorganizate sau desființate prin OUG!
- Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap: categoria cea mai vulnerabilă, țintă a „reformelor” guvernamentale. Un clasic!
- Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune: Oare acum nici venitul minim nu mai e garantat?
Miracolul ordinei: Pensiile militare, curățate de „reforma” constituțională?
Interesant de notat, însă, că sesizarea Avocatului Poporului nu conține elemente care să vizeze mult-disputata reformă a pensiilor militare de stat. Oare a fost o „omisiune” strategică, sau chiar și Avocatul Poporului știe că sunt bătălii care nu merită duse (încă)? Misterul rămâne, dar publicul, veșnic vigilent, a remarcat „excepția de la regulă”.
Mingea e la CCR: Va fi Constituția un măr măiastru sau un bumerang legal?
Acum, soarta „reformei” lui Bolojan și a guvernului stă pe umerii subțiri ai judecătorilor Curții Constituționale a României. Ei sunt cei care vor decide dacă această ordonanță este o capodoperă legislativă sau un dezastru constituțional. Să sperăm că vor avea ochelari de citit și, mai ales, coloană vertebrală, pentru că, în ultimă instanță, este vorba despre respectarea Constituției și a drepturilor fiecărui român. Rămâne de văzut dacă OUG 7/2026 va deveni un exemplu de legislație aberantă sau va fi salvată, prin minune, de la o execuție publică în plină Curte Constituțională. Miza este enormă! (Sava N.).
Exclusiv
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550
România lui 2026 a mai bifat o performanță demnă de manualul de prestidigitație parlamentară: o lege despre vechimea viceprimarilor a intrat pe o ușă a Parlamentului și a ieșit pe cealaltă ca abrogare integrală a Articolului 550 din Codul Administrativ. Iar la capătul traseului, în loc de un președinte-garant al Constituției, a așteptat-o un stilou obedient. Decretul nr. 753 din 9 septembrie 2026, semnat de Nicușor Dan, a transformat scamatoria în lege. Fără reexaminare, fără CCR, fără măcar o ridicare de sprânceană.
Momeala: viceprimarii, cei mai utili figuranți din istoria legislativă
Totul a început cuminte, aproape plictisitor. Proiectul înregistrat ca Pl-x nr. 347/2026 la Camera Deputaților și L471/2026 la Senat avea un obiect limpede ca apa de izvor: recunoașterea vechimii în muncă și în specialitatea studiilor pentru viceprimari. Expunerea de Motive (26L471EM.PDF, respectiv em381.pdf) nu vorbea despre nimic altceva. Un proiect atât de inofensiv încât nici măcar nu ai fi întors capul după el pe hol.
Documentele inițiale, publicate pe site-ul Camerei Deputaților, pot fi consultate aici: https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=23234&prn=1
Exact asta era ideea: să nu întoarcă nimeni capul.
26 august 2026: ziua în care textul original a fost dat afară din propriul dosar
Apoi a venit ziua de 26 august 2026, iar viceprimarii au fost aruncați peste bord ca lestul dintr-un balon. Prin Raportul Comun al celor trei Comisii din Camera Deputaților, textul inițial (pl381.pdf) a fost evacuat cu totul din dosar. Nu amendat, nu completat, nu ajustat: evacuat. În locul lui, cu dexteritatea unui chirurg de organe la negru, a fost grefată abrogarea integrală a Art. 550 din Codul Administrativ.
Raportul comun este disponibil aici, pentru cine mai are stomac să citească: https://www.cdep.ro/comisii/munca/pdf/2026/rp347.pdf
În jargon constituțional, manevra poartă un nume elegant: „cavalier legislativ” sau amendament parazit. În limbaj popular, se numește altfel: ai comandat o supă și ți s-a adus factura pentru tot restaurantul. Practica este anticonstituțională tocmai pentru că sabotează esența procesului legislativ: dezbaterea publică. Nimeni nu poate dezbate ceva ce nu există în momentul în care se depune proiectul și care apare abia când e prea târziu.
Senatul, viteză de croazieră: validat în aceeași zi, la aceeași oră cu gustarea
Nici Senatul nu s-a lăsat mai prejos. În aceeași zi, Comisia pentru Administrație a validat textul venit de la prima cameră sesizată, ca și cum ar fi primit un colet și l-ar fi semnat de primire fără să verifice dacă e bombă sau flori.
Raportul Comisiei pentru Administrație: https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L471CR.pdf?nocache=true
Și astfel, în doar câteva ore din aceeași zi de 26 august, ambele Camere au votat o lege (26L471FG.PDF) care nu mai avea nici cea mai vagă legătură cu Expunerea de Motive depusă la start. Ca să fie tacâmul complet, s-a votat:
- fără aviz de la Consiliul Legislativ pe noul conținut;
- fără aviz de la Consiliul Economic și Social pe noul conținut;
- fără o secundă de dezbatere publică.
Formele finale ale legii, așa cum apar pe site-ul Senatului: https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L471ES.pdf?nocache=true https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L471LG.pdf?nocache=true
Un record de eficiență care ar face invidios orice serviciu de curierat. Păcat că nu se livra pizza, ci un cod fundamental al statului.
Tabloul votului: mașina de vot, principiile de fațadă și spălarea pe mâini de lux
Cine a apăsat butonul? Votul din plenul Senatului nu lasă loc de interpretări poetice:
| Grup | Poziție |
Traducere liberă
|
|---|---|---|
| PSD/PNL (majoritatea) | Pentru | Mașina de vot a funcționat impecabil, fără nicio ezitare |
| USR | Împotrivă | A taxat viciul de procedură și lipsa de transparență |
| AUR | Abținere, cu 2 senatori „pentru” | Spălare pe mâini cu apă parfumată: nici pentru, nici contra, dar calea rămâne liberă |
Detaliile votului, nominal, pot fi verificate direct pe site-ul Senatului: https://www.senat.ro/VoturiPlenDetaliu.aspx?AppID=9BBBC115-3BEE-45F4-82D6-9705E6EEB206&Cod=27614&Data=2026-08-26
Ce s-a întâmplat, în esență, este o golire de conținut ordinară. Parlamentarii au votat pe repede-înainte un text rescris total pe holuri, iar dosarul Pl-x 347/2026 a fost folosit ca simplu vehicul parazit, un taxi cu numere false în care s-a urcat cu totul alt pasager decât cel trecut pe comandă.
Cotroceni: ignoranță, indiferență sau blat cu semnătură?
Și acum, întrebarea de un milion de lei: unde a fost filtrul prezidențial?
Constituția nu îl lasă pe președinte cu mâinile goale. Îi oferă două pârghii cât se poate de clare: cererea de reexaminare și sesizarea Curții Constituționale. Nu trebuie să inventezi nimic, nu trebuie să fii erou. Trebuie doar să citești.
Iar aici lucrurile devin de-a dreptul grotești. Pe biroul Administrației Prezidențiale se aflau, una lângă alta, două documente care nu se recunoșteau între ele: Expunerea de Motive 26L471EM.PDF, care vorbea despre statutul viceprimarilor, și legea trimisă spre promulgare (26L471FG.PDF), care conținea doar o abrogare dintr-un cod fundamental. Ca să ratezi diferența, trebuie fie să nu fi deschis dosarul, fie să îl fi deschis și să nu îți fi păsat. A treia variantă nici nu merită rostită cu voce tare.
Este de neconceput ca aparatul juridic de la Cotroceni, plătit exact pentru asta, să nu fi sesizat frapanta neconcordanță. Și totuși, stiloul a coborât pe hârtie, iar Decretul nr. 753/09.09.2026 a devenit realitate.
Fișele legislative ale actului, pe site-ul Camerei Deputaților: https://www.cdep.ro/ords/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=223778 https://www.cdep.ro/ords/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=223777
Garanția Nicușor Dan: „La Cotroceni nu citește nimeni dincolo de titlu”
Adevărata pagubă nu e doar Articolul 550. Adevărata pagubă e precedentul. Promulgând pe nevăzute un cavalier legislativ, președintele oferă oricărei majorități de ocazie o garanție de aur: puteți lua un proiect despre marcajele rutiere și îl puteți transforma peste noapte în modificări la Codul Penal sau la Codul Fiscal. Nu vă faceți griji, la Cotroceni se semnează după titlu.
Președintele care ar fi trebuit să fie ultima frână a devenit, în acest episod, ultimul accelerator. Un garant al Constituției care garantează, de fapt, că nimeni nu se uită.
Ce mai rămâne de făcut, dacă mai rămâne ceva
Când Parlamentul fraudează procedura, iar președintele promulgă în orb, statul de drept devine o simplă ficțiune administrativă, un decor de carton pe care îl mai admiră doar turiștii. Singurele ieșiri de urgență rămase sunt:
- atacarea de urgență la CCR prin intermediul Avocatului Poporului;
- excepția de neconstituționalitate ridicată direct în instanță, de oricine ajunge să fie lovit de această abrogare.
Decretul nr. 753/2026 nu este un banal act normativ trecut prin registratură. Este certificatul oficial al unui sistem în care vigilența instituțională a fost înlocuită complet de complicitate sau nepăsare, iar diferența dintre cele două, la acest nivel, nu mai contează pentru nimeni. Cu atât mai puțin pentru cei care au semnat. (Cristina T.).
Exclusiv
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos”
Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după ce a luat nota 3,80 la concurs (adică 2,80 în realitate, că un punct este din oficiu)? Întrebarea nu vine de la „răuvoitori”, ci este ridicată public chiar de Sindicatul Europol, care a făcut praf, cu date și exemple, mitul „profesionistului desăvârșit” plantat la vârful poliției clujene.
Omul care ani la rând a pozat în „vârf de lance” al conducerii IPJ Cluj a reușit performanța istorică de a demonstra, în fața unei comisii, că nu stăpânește nici măcar noțiunile de bază ale meseriei pentru care a fost împins în funcții de top. Cu alte cuvinte: la teorie, nota 3,80; la spate, pila 10,00.
Șef fără concurs: când politica bate competența
Potrivit Sindicatului Europol, Moșuțan Radu a exercitat cea mai înaltă funcție din IPJ Cluj timp de 2 ani, fără concurs. Nu pentru că ar fi fost vreun geniu administrativ sau vreun profesionist ieșit din comun, ci pentru că a știut să convingă „factorul politic” să-l împuternicească și să-i prelungească șederea în vârf chiar și dincolo de termenul legal.
Nu legea l-a ținut acolo, ci relația. Nu competența, ci combinația. În loc să fie testat și validat printr-un concurs serios, omul a fost plimbat prin vârfurile instituției ca o ștampilă pe care politicul a aplicat-o după bunul plac.
Triplă funcție, competență simplă: aproape zero
În același timp, comisarul-șef Moșuțan a ocupat/exercitat simultan:
- funcția de adjunct al Poliției municipiului Cluj-Napoca,
- funcția de adjunct al inspectorului-șef, în calitate de „împuternicit”,
- și, din această poziție, a ajuns „desemnat” ca inspector-șef al IPJ Cluj.
Un fel de „om-orchestră” al funcțiilor, dar cu partitura profesională ratată. Când vine vorba însă de note – nu muzicale, ci de examen – partitura se transformă într-un fals jenant: 3,80.
Ne spune tot Sindicatul Europol: nu vorbim doar de un concurs pierdut, ci de radiografia unei prăbușiri profesionale. A unui ofițer cocoțat pe cea mai importantă funcție, dar complet dezbrăcat de cunoștințe solide atunci când trebuie să dea socoteală în mod real.
Cine își asumă „șeful de 3,80”?
Întrebarea pe care o lansează Europol este simplă și devastatoare:
Cine își asumă faptul că, la vârful IPJ Cluj, a fost menținut un ofițer care, în momentul adevărului, a dovedit că nu are cunoștințele teoretice și competențele profesionale necesare?
Cine își pune semnătura, politic și instituțional, pe „performanța” ca un astfel de personaj să conducă, din vârful piramidei, activitatea a sute de polițiști?
Și, mai dureros, ce încredere să mai aibă polițiștii din subordine într-un șef care nu trece nici măcar examenul de bază, dar care le dă ordine, îi evaluează și îi sancționează?
Nota 3,80: nu e un simplu eșec, e diagnostic de sistem
Sindicatul Europol punctează limpede: nota de 3,80 NU trebuie interpretată doar în raport cu funcția de inspector-șef pentru care a candidat Moșuțan. Ea reprezintă dovada incompetenței profesionale.
Un om care ani de zile a fost ținut în brațe în vârful IPJ Cluj, fără concurs, ajunge în fața comisiei oficiale și se face de râs. Asta nu este doar problema lui personală. Este actul de acuzare împotriva mecanismului de împuterniciri politice și aranjamente de culise care au înlocuit concursurile reale și selecția pe merit.
Când sistemul îți ridică în vârf un om de 3,80, nu omul e singurul vinovat. E vinovat întregul lanț care l-a împins acolo.
Violență domestică vs. violență familială: întrebare simplă, tăcere grea
Punctul culminant al rușinii profesionale vine în post-scriptumul dezvăluit de Sindicatul Europol: la ultima întrebare adresată de comisie, comisarul-șef Moșuțan nu a fost în stare să explice diferența dintre violența domestică și violența familială.
Nu vorbim despre o subtilitate academică, ci despre noțiuni fundamentale într-un domeniu în care, sub „împuternicirea/desemnarea” lui, au murit femei victime ale ambelor forme de violență.
Aici, ridicolul devine tragic: în timp ce femei își pierd viața, șeful poliției nu este capabil să explice nici măcar termenii formali ai fenomenului pe care, teoretic, trebuie să-l combată și să-l gestioneze.
Concluzie: România în variantă IPJ Cluj – „3,80 la examen, 10 la aranjamente”
Cazul comisarului-șef Moșuțan Radu, așa cum este prezentat de Sindicatul Europol, este mai mult decât o rușine personală. Este un tablou complet al modului în care funcționează sistemul:
- funcții de vârf ocupate fără concurs, prin împuterniciri repetate,
- prelungiri peste termenul legal, cu binecuvântarea factorului politic,
- prăbușire la primul contact serios cu un examen real,
- și incapacitate de a răspunde la întrebări elementare din domenii în care au murit oameni.
În loc să avem șefi de poliție cu coloană vertebrală profesională, avem „produse de laborator politic”, gonflate în funcții și dezumflate la primul test scris.
Întrebarea rămâne, usturătoare și perfect legitimă:
Nu ce funcție mai poate ocupa Moșuțan Radu după 3,80.
Ci cât timp o să mai suporte sistemul – și societatea – astfel de „șefi” cu CV umflat și cunoștințe sub nivelul de trecere. (Cerasela N.).
Exclusiv
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu Răzvan zis „Salam” sare din fața aparatelor de păcănele direct în funcția de adjunct la Siguranța Circulației. Ore suplimentare cu sutele, neverificate, dar bine plătite. Restul? Afară, că „așa zice organigrama”.
Sindicatul lui Suditu: „Noi cu cine votăm?” – Cu Nae!
În timp ce angajații simpli se întreabă dacă mai au loc de muncă mâine, sindicatul lui Suditu își face treaba… dar nu pentru ei, ci pentru „șefii cu pedigree”.
Există un document trimis către Consiliul de Administrație, semnat fix de sindicatul lui Suditu, prin care acesta:
- este de acord cu Organigrama lui Nae (așa-numita „Organigrama cu chiloți”),
- se luptă și obține salvarea coordonatorilor, în special a lui Dinu Răzvan zis „Salam”.
Adică, în traducere liberă:
„Jos cu prostimea, sus coordonatorii! Trăiască organigrama, trăiască Nae, trăiască sinecurile!”
Sindicatul care, teoretic, trebuia să fie ultimul bastion de apărare al oamenilor simpli, se transformă în anexă la pixul lui Nae Comisionaru’ și al găștii de la vârf, aceeași care a orchestrat și restul „capodoperelor administrative” de la TCE Ploiești.
Dinu Răzvan „Salam” – de la păcănele la „Siguranța Circulației”
Piesa de rezistență în documentul lui Suditu: salvarea lui Dinu Răzvan, cunoscut în curte drept „Salam”.
Acest Salam nu e de la mezelărie, e de la „păcănele”:
- promovat de Nae până în funcția de adjunct Serviciu Siguranța Circulației – Control Legitimații de Călătorie,
- cu reputație „strălucitoare”: toată lumea știa că își face programul nu în teren, nu în birou, ci la aparatele de jocuri de noroc.
Și, ca în orice telenovelă administrativă de provincie:
- același Dinu Răzvan apare și în raportul CFG cu sute de ore suplimentare,
- ore neverificate și nejustificate, dar probabil foarte bine decontate.
Omu’ avea timp de toate:
- și la păcănele,
- și adjunct la Siguranța Circulației,
- și erou al orelor suplimentare fantomă.
Ce să mai, un „multitasking” de manual, model TCE Ploiești.
Raportul CFG și „sfinții” orelor suplimentare
Raportul CFG (același care deranjează pe toată lumea din „castă”) nu prezintă doar cifre, ci radiografia unui sistem bolnav:
- sute de ore suplimentare trecute pe numele lui Salam,
- lipsă totală de verificări reale,
- justificări de fațadă, exact cât să încapă în pixul cuiva.
Când vine vorba de oameni care chiar își fac treaba, TCE descoperă brusc litera legii, organigrame, „necesitate de reducere”, disciplină, tot tacâmul.
Când vine vorba de băieții „de casă” cu păcănele, se descoperă mereu înțelegere, portițe, suplimentare, promovări.
Unde e documentul?
Pentru cei interesați de dovezi, nu doar de povești:
- adresa respectivă, prin care sindicatul lui Suditu e de acord cu organigrama lui Nae și se bate pentru salvarea coordonatorilor (în special Salam),
poate fi găsită in institutie; - exact de acolo a fost „pescuită” și de ziarul de investigații Incisiv de Prahova.
Nu vorbim de bârfe de autobază. Vorbim de hârtii oficiale, parafate, trimise la CA, asumate de un sindicat care își vinde steagul exact celor împotriva cărora ar trebui să lupte.
Modelul TCE: protejații se salvează, muncitorii plătesc
Pe scurt, rețeta deja clasică la TCE Ploiești:
- Personaje ridicate în funcții de Nae – protejate cu sfințenie, salvate prin documente manevrate de sindicatul lui Suditu;
- Cei care și-au îndeplinit sarcinile de serviciu – lăsați fără loc de muncă, vânați prin organigrame „optimizate”, făcuți „excedentari” peste noapte.
Pe de o parte:
- Nae Comisionaru’ – artizanul „Organigramei cu chiloți”,
- protejații săi – Salam și ceilalți coordonatori salvați prin documente sindicale,
- conducerea (Dobrescu, Slăniceanu) și sindicatul – într-un dans comun, perfect sincronizat: „un pas înainte pentru șefi, doi pași înapoi pentru muncitori”.
Pe de altă parte:
- cei care au îndrăznit să-și facă datoria,
- cei care au deranjat cu întrebări,
- cei care nu au stat la „combinatii” cu ore suplimentare fictive și rapoarte cosmetizate – toți sunt buni de sacrificat.
De la accidentul falsificat la „feuda” Hipodrom și până la Salam
Totul se leagă într-un tablou grotesc:
- Raportul nr. 1729/05.11.2025 și accidentul falsificat al lui Popescu Narcis, cu implicarea lui Oancea;
- rolul dubios al conducerii (Dobrescu, Slăniceanu), care nu vede, nu aude, dar semnează;
- „feuda” de la Hipodrom, unde interesele personale cântă mai tare decât interesul public;
- sindicate transformate în anexe ale directorilor;
- Nae Comisionaru’, care își propulsează oamenii-cheie și-i salvează prin tot felul de combinații la nivel de CA;
- iar acum, documentul semnat de Suditu, prin care se consfințește oficial salvarea lui Salam și a coordonatorilor, în timp ce alții își pierd pâinea.
Nu mai vorbim de derapaje izolate, ci de un sistem în care:
- accidentul falsificat,
- organigrama croită pe blat,
- orele suplimentare fantomă,
- feudă, protejați, sindicatul „de acord cu șefu’”
sunt părți ale aceleiași povești.
Concluzie: Organigrama cu chiloți, dar fără rușine
Când tragi linie:
- „Organigrama cu chiloți” nu mai e o simplă glumă internă, este harta rușinoasă a clientelei și pilelor din TCE Ploiești;
- sindicatul lui Suditu nu doar că nu apără salariații, ci devine avocatul protejaților lui Nae;
- Dinu Răzvan „Salam” devine simbolul sistemului:
- promovat la Siguranța Circulației deși era cunoscut mai bine la păcănele decât în teren,
- umflat cu sute de ore suplimentare neverificate,
- salvat prin documente trimise la CA, în timp ce alții sunt trimiși la plimbare.
Iar dacă cineva mai are dubii, să caute adresa, exact cum a făcut și presa de investigație.
Hârtiile vorbesc mai tare decât discursurile lacrimogene de sindicat și comunicatele parfumate de conducere.
Până atunci, la TCE Ploiești se aplică o singură regulă:
Cine e cu Nae, trăiește. Cine e cu munca, pleacă. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 22 de oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 22 de ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



