Connect with us

Featured

Goana după sateliți: O criză iminentă amenință suprematia spațială globală

Publicat

pe

Cererea globală pentru sateliți și vehicule de lansare a atins cote fără precedent, generând o febră a investițiilor atât în sectorul guvernamental, cât și în cel comercial. China a înaintat recent o cerere la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor pentru un număr uluitor de 203.000 de sateliți, organizați în diverse constelații. La scurt timp, SpaceX a propus o rețea de un milion de sateliți, destinată unui centru de date spațial. În paralel, armatele lumii își intensifică eforturile pentru a-și dezvolta propriile capabilități spațiale, diminuând dependența de națiunile partenere.

Însă, dincolo de titlurile senzaționale și de euforia inovației, se ascunde o realitate îngrijorătoare: un lanț de aprovizionare comun, supus unei presiuni semnificative în multiple puncte nevralgice. Potrivit experților din industrie, această tensiune ar putea periclita inițiative cheie ale Pentagonului, inclusiv efortul de anvergură „Golden Dome”, menit să asigure dominația americană în spațiu.

„2026: Anul lanțului de aprovizionare sub presiune”

„Cred că cererea va exploda în următorii doi-trei ani – pentru vehicule de lansare, componente spațiale și echipamente satelitare în general. Sunt îngrijorat că baza industrială din Statele Unite nu este pregătită să susțină acest avânt”, a avertizat Dave Cavossa, șeful Federației Spațiale Comerciale (CSF). O perspectivă similară a oferit-o și Steve Jordan Tomaszewski de la Asociația Industriilor Aerospațiale (AIA), care a declarat succint: „2026 va fi anul lanțului de aprovizionare.”

Boom-ul constelațiilor Mega: O amenințare pentru programele de apărare

Există un consens larg că principalul motor al acestei preocupări îl reprezintă boom-ul așteptat al mega-constelațiilor, în special în orbita terestră joasă (LEO). Companii multiple – conduse de SpaceX, cu Starlink, Starshield orientat militar, noua rețea de urmărire spațială Stargaze și propunerea de un milion de sateliți pentru centre de date orbitale – și guverne planifică și/sau încep să lanseze rețele masive de sateliți în LEO și, tot mai mult, și pe alte orbite.

De exemplu, dosarul ITU al Chinei, depus în decembrie, pentru 203.000 de sateliți, include extinderea constelațiilor Guowang (SatNet), susținută de stat, și Qianfan (Thousand Sails), menite să rivalizeze cu Starlink, precum și două noi constelații care vor cuprinde împreună peste 95.000 de sateliți. La începutul acestei luni, Amazon LEO a anunțat că fosta sa constelație Project Kuiper, destinată serviciilor de internet de mare viteză, are acum 200 de sateliți pe orbită – cu un obiectiv final de aproximativ 7.700 de sateliți.

Piața specifică apărării pentru sateliți și servicii de lansare este, de asemenea, în creștere, atât în Statele Unite, cât și în străinătate, pe măsură ce armatele se pregătesc pentru viitorul război spațial. Acest avânt este condus de Departamentul Apărării al SUA, care urmărește o structură spațială mai rezilientă și ambitiosul scut antirachetă „Golden Dome” al administrației Trump. Ambele, Agenția de Dezvoltare Spațială (SDA) și Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC), urmăresc programe de lansare a constelațiilor pentru urmărirea rachetelor, care, luate împreună, vor rezulta în sute de noi sateliți în LEO și orbita terestră medie (MEO).

„Dependența componentelor cheie: Vulnerabilități nevăzute”

„Cererea crește semnificativ. Și cred că este un lucru bun”, a declarat Jeff Schrader, vicepreședinte de strategie și dezvoltare a afacerilor la Lockheed Martin. „Vedem o creștere de 632% a livrărilor de sateliți/vehicule spațiale peste ceea ce numim LRP, sau planul nostru pe termen lung.” El a subliniat că, în calitate de contractor principal mare, Lockheed a reușit să „anticipeze” această curbă, luând măsuri pentru a-și asigura lanțul masiv de aprovizionare, care implică „aproape 13.200 de furnizori din 52 de țări”, de exemplu prin „dublarea surselor” pentru articolele cu cerere mare.

Scott Herman, directorul tehnic la startup-ul britanic SatVu, a menționat că problema iminentă este suprapunerea majoră a lanțurilor de aprovizionare pentru sateliții comerciali cu cele pentru sateliții militari. „Chiar și companiile integrate vertical sunt încă foarte dependente de furnizorii de componente pentru toate piesele care intră într-un bus: baterii și alimentare, star trackers și roți de reacție”, a spus el. „Și toate componentele standardizate care intră în sateliți tind să provină de la doar o mână de furnizori.”

Puncte nevralgice: De la microprocesoare la minerale critice

Deși există o lipsă de informații publice despre incidente specifice la companii anume, generalul-locotenent Philip Garrant, comandantul SSC, și-a exprimat recent îngrijorările extinse cu privire la aprovizionare. „Exemple unde avem probleme în lanțul de aprovizionare: legăturile optice încrucișate, rezervoarele [de combustibil], software-ul – ceea ce este o problemă interesantă a lanțului de aprovizionare dacă te gândești la punctele de intrare la sol – acestea sunt și continuă să fie provocări transversale în domeniu; provocări cu care se confruntă toată lumea, fie că este vorba de Space RCO, Space Development Agency, SSC”, a declarat Garrant.

Lista de îngrijorări a lui Garrant ecouă pe cea a mai multor surse care au identificat o serie de produse și resurse care sunt sau ar putea deveni puncte de blocaj în lanțul de aprovizionare. Schrader de la Lockheed a remarcat probleme cu disponibilitatea procesoarelor de la bord și a computerelor de misiune, a panourilor solare, a sistemelor de propulsie și a legăturilor optice inter-satelit. Contractorii SDA s-au confruntat cu probleme în lanțul de aprovizionare pentru a scala producția atât de legături optice, cât și de unități de propulsie, în timp ce agenția încearcă să construiască rapid rețeaua sa de transport de date și constelații de urmărire a rachetelor.

Mineralele critice, gazele și elementele de pământuri rare reprezintă o altă sursă de presiune în lanțul de aprovizionare. Gallium arsenide, un semiconductor utilizat în optoelectronică, celule solare și circuite cu microunde, a fost menționat de mai mulți oficiali. De asemenea, germaniul, folosit în celule solare de înaltă eficiență și lentile de imagistică în infraroșu – esențiale pentru detectarea și urmărirea rachetelor inamice de pe sateliți, fiind astfel un produs fundamental pentru „Golden Dome”.

Dilema furnizorilor: Profit comandat sau patrie?

Saltul gigantic al cererii comerciale și presiunea rezultată asupra ecosistemului ar putea semnala o evoluție a pieței care va afecta negativ eforturile Pentagonului și ale Forței Spațiale de a extinde arhitectura spațială militară. Companiile implicate în fabricarea sateliților ar putea să-și mute atenția de la Departamentul Apărării către furnizarea de servicii pentru jucătorii comerciali, pur și simplu din motive de economie de scară. „Așadar, ei spun: ‘Produc sateliți pentru Departamentul Apărării. Ei bine, poate există un partener comercial cu care aș avea o afacere mai bună, având în vedere aceste mega-constelații’?”, a speculat un expert din industrie. „Nu cred că suficient de mulți oameni s-au gândit la asta.”

Un alt factor complicator pentru contractorii militari este că cererea DoD poate fi capricioasă, dependentă de bugetul anual și de curentele politice – aspecte care sunt supuse unor schimbări rapide chiar și în cele mai stabile perioade economice. „Semnalul de cerere al clientului este neregulat și imprevizibil”, a declarat Caleb Henry, director de cercetare la Quilty Space.

Chuck Beames, președintele SmallSat Alliance, a fost și mai direct, argumentând că problema nu este de fapt la nivelul lanțului de aprovizionare, ci mai degrabă în faptul că semnalul de cerere al DoD este, în cel mai bun caz, neclar, chiar și în condițiile în care bugetul apărării este în creștere și retorica despre amenințările spațiale atinge cote maxime. „Oamenii simt că trebuie să vorbească despre [problemele lanțului de aprovizionare] pentru că oficialii guvernamentali vor să vorbească despre asta. Nu este chiar o problemă”, a spus el. „Dar vă spun, ceea ce este pe mintea tuturor este: ‘Când va emite guvernul cereri de propuneri (RFP) pentru a cumpăra sateliți?’ Pentru că acesta este semnalul pe care investitorii vor să-l vadă.”

Todd Harrison, de la American Enterprise Institute, a fost de acord că adevărata problemă ar putea să nu fie blocajele din lanțul de aprovizionare, ci mai degrabă faptul că furnizorii nu sunt încă convinși de înțelepciunea de a face investițiile necesare pentru a scala producția, bazându-se pe planurile DoD care nu sunt încă pe deplin finanțate. În plus, fluctuațiile politicilor comerciale, inclusiv tarifele, au contribuit la incertitudinea costurilor componentelor spațiale cheie.

Exclusiv

Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis

Publicat

pe

De

„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026

De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din iunie 2025, polițiștii sunt anunțați solemn că „au fost inițiate demersurile” pentru ca sporul de condiții grele de muncă să fie inclus în indemnizația de concediu.

Trece un an, mai trece jumătate. Pe 20 noiembrie 2026, aceeași instituție anunță, la fel de solemn, că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție „nu reprezintă documente de sustenabilitate financiară” și că situația va fi „reevaluată” după adoptarea bugetului pe 2027. Cu alte cuvinte: dreptul există, dar nu și banii. Sau, mai corect spus, nu și voința.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” dezvăluie că, în tot acest timp, nimeni nu răspunde pentru amânare, pentru neaplicarea legii și pentru abuzul de limbaj birocratic folosit pe post de paravan.

Cum se omoară o lege cu un ordin secret

Legea e clară, limpede, aproape banală. Art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 spune că polițiștii aflați în concediu de odihnă „primesc salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute”. Sporul pentru condiții grele de muncă, luat lună de lună de polițistul care lucrează în locuri atestate prin buletine de determinare, este „un astfel de drept”.

În realitate, inspectoratele îl scot din calcul atunci când polițistul pleacă în concediu. Cum? Simplu: invocând normele de salarizare din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018 – un ordin clasificat, pe care polițistul afectat nu îl poate citi, dar este obligat să îl suporte.

Legea spune una, ordinul secret face alta. Iar între cele două, polițistul își pierde sporul exact în singura perioadă în care nu poate fi suspectat că vrea să „fenteze sistemul”: în concediu.

Înalta Curte clarifică, ministerul clatină din cap

Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat demult discuția. Prin Decizia nr. 23/2021, pronunțată într-un recurs în interesul legii privind polițiștii de penitenciare, a stabilit că sporurile pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase trebuie incluse în drepturile cuvenite pe perioada concediului de odihnă.

A urmat Decizia nr. 73 din 3 martie 2025, în care aceeași instanță constată că s-a format „o singură opinie consolidată la nivel național”: indemnizația de concediu a polițiștilor trebuie să includă acest spor. Problema „nu mai suscită neclarități”, spune Înalta Curte.

Traducere: nu mai este nimic de discutat. Dar, la M.A.I., exact atunci se deschide „dezbaterea”: nu juridică, ci bugetar-retorică.

„Demersuri inițiate”, „aspecte în atenție”, „soluții în curs de definitivare”

La început, ministerul a părut că știe să citească deciziile Înaltei Curți.

  • Pe 6 iunie 2025, Direcția Generală Financiară transmite, prin adresa nr. 453069, că „au fost inițiate demersurile necesare” pentru modificarea Ordinului nr. S/7/2018 „în considerarea celor reținute de instanță”.
  • Pe 16 martie 2026, prin adresa nr. 694746, un secretar de stat revine cu formula clasică: „aspectele reținute de Înalta Curte se află în atenția structurilor” ministerului, „în vederea definitivării unor soluții”.
  • Pe 23 iunie 2026, Direcția Generală Financiară repetă, cuvânt cu cuvânt, aceeași frază, prin adresa nr. 469406.

Aceleași vorbe, aceeași semnătură: chestorul principal de poliție Răzvan Grecu, director general. Timp de 17 luni, „demersurile inițiate” nu reușesc să nască nici măcar o modificare clară de ordin, dar reușesc să producă tone de hârtie și o colecție respectabilă de expresii sterile.

Sindicatul întreabă punctual. Ministerul răspunde global și vag

Pe 8 noiembrie 2026, Sindicatul „Diamantul” trimite petiția nr. 258/EP. Atașează cinci hotărâri judecătorești favorabile polițiștilor, pronunțate între 20 și 22 octombrie, patru dintre ele definitive.

Întrebările sunt simple, concrete, imposibil de „filozofat”:

  1. Ce demersuri concrete s-au făcut, cu dată, număr și structura responsabilă?
  2. În ce stadiu este proiectul de modificare și cine răspunde de finalizarea lui?
  3. Ordinul nr. S/138 din 7 septembrie 2026, care a modificat Ordinul nr. S/7/2018, a rezolvat problema sporului în concediu sau nu?
  4. Când estimează M.A.I. adoptarea modificării?

Răspunsul din 20 noiembrie 2026 – adresa nr. 1754961 a Direcției Informare și Relații Publice a M.A.I. – recită din nou formula cu „aspectele aflate în atenția structurilor”, nu indică niciun demers, nicio dată, niciun număr de înregistrare, deși în 2025 se lăuda că „demersurile” sunt deja „inițiate”. Despre Ordinul nr. S/138/2026 – tăcere. Despre stadiul proiectului – doar teoria: ordinele se pregătesc de financiar, resurse umane și juridic, se discută cu sindicatele reprezentative și se aprobă, cândva, de ministru.

Singurul element concret: totul se împinge, cu grație, „după bugetul de stat pe 2027”.

„Deciziile instanței nu sunt documente de sustenabilitate financiară”

Punctul culminant al răspunsului M.A.I. este o frază care ar merita vitrină la muzeul cinismului administrativ:
deciziile instanței supreme „nu reprezintă documente de sustenabilitate financiară” și aplicarea Deciziei nr. 73/2025 „generează un impact financiar suplimentar”.

Concluzia ministerului: soluția trebuie reanalizată „inclusiv după adoptarea bugetului de stat și a măsurilor fiscal bugetare pentru anul 2027”.

Nimeni nu a pretins vreodată că Înalta Curte ar emite documente de sustenabilitate financiară. Rolul ei e să spună ce prevede legea, nu dacă ministerul are bani sau chef să o aplice. Legea nu prevede nicio „condiție de buget” pentru ca polițistul să primească în concediu „drepturile bănești avute”.

În fapt, M.A.I. face o piruetă: întrebare despre aplicarea legii, răspuns despre bani. Legea rămâne în vigoare, dar este parcată „până după bugetul pe 2027”.

Competența e clară, răspunderea dispare

În răspunsul către sindicat, ministerul nu are nicio ezitare când explică cine face normele de salarizare:

  • structurile financiară, de resurse umane și juridică le analizează și propun,
  • ministrul Afacerilor Interne le aprobă.

Legea-cadru nr. 153/2017 confirmă: normele metodologice se aprobă „prin ordin al ordonatorului principal de credite”, adică al ministrului (art. 90 din anexa nr. VI).

Cu alte cuvinte, competența e limpede. Când se trece însă de la întrebarea „cine poate” la întrebarea „cine răspunde că nu o face de 17 luni”, răspunsul se evaporă. Sindicatul întreabă clar cine răspunde de finalizarea proiectului. Ministerul răspunde în cercuri largi și nu dă niciun nume, nicio structură concretă.

„Nu au fost identificate indicii” că ar răspunde cineva

Nu e prima dată când M.A.I. se spală pe mâini colectiv. La o sesizare anterioară a sindicatului, secretarul de stat a transmis, prin adresa din 16 martie 2026, că aspectele sesizate „au făcut obiectul unei analize la nivelul conducerii instituției din perspectiva incidenței dispozițiilor legale privind răspunderea disciplinară”.

Concluzia? Nu „au fost identificate indicii” pentru „angajarea răspunderii juridice”.

Adică: instanțele de judecată din toată țara constată că sporul trebuie plătit și îl includ în hotărâri. M.A.I. a promis că își va corecta practica. Nu o corectează. Analiza internă constată că nimeni nu răspunde pentru asta.

Legea există, Înalta Curte a vorbit, sindicatul insistă, ministerul analizează. Doar răspunderea lipsește.

În fața instanței: „Recunoaștem obligația de plată”

În timp ce la nivel central se filozofează despre „sustenabilitate”, instanțele dau pe bandă rulantă soluții favorabile polițiștilor.

Potrivit informațiilor făcute publice de Sindicatul „Diamantul”:

  • între 20 și 22 octombrie au fost pronunțate cinci hotărâri favorabile,
  • în ultimele două săptămâni au mai fost câștigate alte trei dosare, la tribunalele Covasna, Iași și Prahova, unul cu 23 de reclamanți.

Inspectoratele declară recursuri, iar curțile de apel le resping. O hotărâre definitivă nu mai lasă loc de „dezbatere bugetară”. Codul penal pedepsește „neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului” (art. 287 alin. 1 lit. e).

De aceea, când vine cererea de executare, tonul ministerului se schimbă radical.

  • Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, prin adresa nr. 238.804/24.07.2026, scrie frumos că „recunoaște obligația de plată” și „înțelege să execute de bunăvoie” sentința privind includerea sporului în indemnizația de concediu, cu actualizare și dobândă legală penalizatoare.
  • În alte dosare, I.G.P.R. și Inspectoratul General pentru Imigrări comunică, la fel de docil, cum pun în executare hotărârile definitive.

Așadar:

  • când e vorba să aplice legea pentru toți polițiștii – se așteaptă bugetul 2027;
  • când e vorba să execute o sentință definitivă – se plătește, pentru că altfel începe discuția penală.

Sporul de la fluturaș la citația de la tribunal

Rezultatul concret? Același drept, două regimuri:

  • dacă polițistul nu dă în judecată ministerul, pierde sporul în concediu;
  • dacă dă în judecată și câștigă, îl primește, dar cu întârziere, plus dobânzi și actualizare cu inflația.

Amânarea nu face să dispară dreptul. Doar îl mută de pe fluturașul de salariu pe hotărârea judecătorească, unde devine mai scump pentru stat.

În loc să aplice o regulă clară, generală, M.A.I. preferă să plătească mai mult, mai târziu și doar celor care au nervi, timp și bani să se ducă în instanță.

Consecința pentru polițist: legea se aplică doar cu timbru judiciar

De un an și jumătate, mesajul M.A.I. către polițiști, tradus din birocrată în română, e simplu:

  • „Am inițiat demersuri”,
  • „problema e în atenția structurilor”,
  • „deciziile Înaltei Curți nu sunt documente de sustenabilitate financiară”,
  • „mai vedem după bugetul pe 2027”.

În tot acest timp, art. 37 din Ordonanța nr. 38/2003 nu s-a schimbat. Instanțele îl aplică la fel, în toată țara. Doar ministerul refuză să-l aplice administrativ, deși are obligația și competența s-o facă.

Pentru polițist, concluzia este crudă și clară: legea nu se aplică din oficiu, ci doar la cerere, cu avocat, dosar și ștampilă de grefă.

Ce poate face polițistul acum

Până când M.A.I. va descoperi, eventual după bugetul pe 2027, că legile nu se votează „cu condiția să fie bani”, singura cale practică rămâne instanța.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” anunță că:

  • formulează acțiuni în instanță pentru membrii săi, individual sau în grup,
  • îi invită pe membrii care primesc sporul de condiții grele, dar nu îl regăsesc în indemnizația de concediu, să trimită fluturașii de salariu pentru demararea procedurilor.

În timp ce ministerul amână dreptul până după 2027, instanțele îl acordă azi. Iar acest paradox spune totul despre felul în care înțelege M.A.I. să respecte legea: doar atunci când un judecător îl obligă. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Featured

Scutul invizibil al viitorului: Armata României testează roboți de luptă și tehnologii anti-dronă, dar birocrația ține apărarea pe loc

Publicat

pe

De

Forțele armate române fac un pas decisiv spre războiul tehnologizat, evaluând pe teren sisteme robotizate și echipamente avansate de contracarare a dronelor. În cadrul unui amplu exercițiu militar organizat recent, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a adus laolaltă 27 de companii din industria de profil pentru a-și demonstra capabilitățile tehnice, cu perspectiva ca cele mai performante soluții să intre, pe viitor, în dotarea armatei.

Amenințarea din aer, prioritatea zero a apărării

Vulnerabilitatea majoră a structurilor de apărare autohtone rămâne, în prezent, pericolul reprezentat de aparatele de zbor fără pilot. Din acest motiv, poligonul de testare a fost dominat de soluții de bruiaj electronic și sisteme specializate în neutralizarea dronelor. Echipamentele au fost supuse unor scenarii dificile, menite să reproducă fidel realitatea câmpului de luptă: vizibilitate redusă din cauza ceții dense și ținte care evoluează la altitudini foarte joase.

Inovație pe șenile: „Vânătorul” sud-coreean de drone

Una dintre piesele de rezistență ale demonstrației a venit din partea unui producător sud-coreean, care a prezentat un sistem defensiv integrat direct pe un vehicul terestru fără pilot. Această arhitectură mobilă răspunde unei nevoi tactice critice: protejarea rapidă a zonelor vulnerabile, complet descoperite în fața atacurilor aeriene. Capabile de o dislocare imediată în teren, aceste drone terestre pot detecta și urmări simultan multiple ținte aeriene, oferind o umbrelă de securitate acolo unde infrastructura clasică lipsește.

Entuziasm în poligon, blocaj în birouri

Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN), militarii prezenți la evaluări s-au declarat impresionați de eficiența mai multor tehnologii testate, apreciind atât inovațiile dezvoltate de companiile românești, cât și pe cele ale producătorilor străini.

Deși, pe hârtie, astfel de exerciții au rolul de a identifica rapid cele mai bune soluții defensive și de a urgenta cumpărarea lor, realitatea administrativă spune o altă poveste. Procedurile de achiziție derulate de minister rămân extrem de anevoioase. În practică, după încheierea demonstrațiilor din teren, dialogul se întrerupe brusc, iar furnizorii de tehnică militară așteaptă, de cele mai multe ori în zadar, un semn din partea autorităților pentru concretizarea contractelor.

Citeste in continuare

Anchete

Mircea Geoană: România trebuie să atragă investiții și să-și extindă parteneriatele economice

Publicat

pe

De

Fostul secretar general adjunct al NATO consideră că România trebuie să-și păstreze ancorarea euroatlantică, dar să caute oportunități economice și în India, Orientul Mijlociu și statele din Golf.

Viitorul economic al României depinde de atragerea investițiilor, valorificarea poziției geografice și diversificarea parteneriatelor, susține Mircea Geoană. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, în contextul conferinței Institutului Aspen România, acesta a avertizat că reducerea fondurilor europene va pune presiune pe gestionarea banilor publici și va obliga țara să caute noi surse de finanțare.

Parteneriate dincolo de spațiul euroatlantic

Geoană afirmă că România trebuie să-și mențină angajamentele față de partenerii occidentali, fără ca relațiile economice să se limiteze la spațiul euroatlantic.

„Pentru România nu există o altă variantă decât a rămâne extrem de ancorați în lumea euroatlantică, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie o relație exclusivă”, a spus el.

În opinia sa, România ar trebui să intensifice cooperarea economică cu India, țările din Orientul Mijlociu și statele din Golf, valorificând oportunitățile oferite de schimbările din economia globală.

Poziția geografică, un potențial avantaj economic

Fostul oficial NATO consideră că amplasarea României poate susține dezvoltarea unor conexiuni comerciale între mai multe regiuni. Pentru ca acest potențial să se concretizeze, sunt necesare investiții în infrastructură și în legăturile comerciale regionale.

Geoană descrie România drept o posibilă „placă turnantă multiregională” — un rol care, în viziunea sa, ar putea contribui la atragerea capitalului și la extinderea schimburilor economice.

Infrastructura tehnologică și energetică, provocări pentru investiții

Printre vulnerabilitățile semnalate de Geoană se numără lipsa unor centre de date de mari dimensiuni și capacitatea insuficientă a rețelelor energetice. Acestea sunt infrastructuri importante pentru dezvoltarea industriilor viitorului și pentru atragerea unor investiții strategice, a susținut el.

Geoană a mai subliniat necesitatea protejării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, inclusiv a celor din proiectul Neptun Deep. Exploatarea gazelor din perimetru este programată să înceapă în 2027, iar securizarea resurselor a fost prezentată drept o prioritate strategică pentru România.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis

„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026 De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din...

Exclusiv2 zile ago

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să...

Exclusiv2 zile ago

Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești

Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei:...

Exclusiv2 zile ago

La M.A.I., legea intră în vigoare după ce câștigi procesul

Sindicatul „Diamantul” sesizează Avocatul Poporului și avertizează: dacă sporul din concediu nu se plătește de bunăvoie, tribunalele riscă să devină...

Exclusiv3 zile ago

Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!

Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc...

Exclusiv3 zile ago

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum...

Exclusiv3 zile ago

Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională

La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea...

Exclusiv3 zile ago

Cosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției

UN NOU SECRETAR DE STAT LA JUSTIȚIE ȘI O VOCE PUTERNICĂ DIN SISTEM Numirea avocatului Lavrin Covaci în funcția de...

Exclusiv4 zile ago

Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!

Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul...

Exclusiv4 zile ago

Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu

În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu...

Exclusiv4 zile ago

Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!

Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați...

Exclusiv4 zile ago

Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)

Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de...

Exclusiv6 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv6 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv6 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv