Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se pregătește pentru o ședință crucială ce va decide soarta a trei conducători din structurile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Nu este vorba de șefi din structura centrală de la București, ci de procurori care coordonează activitatea anticorupție în zone cheie ale țării. Deciziile, programate pentru marți, 27 ianuarie 2026, sunt analizate cu interes de publicația Lumea Justiției, care aduce în atenția publicului agenda Secției pentru procurori a CSM.

Mandate sub lupă: Cine sunt procurorii vizați?

Pe ordinea de zi a Secției pentru procurori a CSM se află propunerile de reînvestire în funcție pentru următorii șefi din teritoriu ai DNA, funcții esențiale pentru eficiența luptei anticorupție la nivel regional:

• Marius-Ionel Ștefan, actualmente șeful DNA Pitești, își vede mandatul evaluat pentru o nouă perioadă.
• Ciprian Mihai Morișcă, procurorul ce conduce DNA Suceava, se află, de asemenea, în fața unei decizii de reînvestire.
• Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, completează lista celor a căror continuare în funcție va fi stabilită de CSM.

Miza reînvestirilor: Stabilitate și continuare în lupta anticorupție

Aceste decizii ale CSM sunt de o importanță strategică pentru activitatea DNA, asigurând continuitatea și stabilitatea managementului în birourile teritoriale. Reînvestirea acestor procurori nu reprezintă doar o confirmare a performanțelor anterioare, ci și un angajament pentru direcția viitoare a luptei împotriva corupției în regiunile pe care le deservesc. Verdictul de marți va influența, fără îndoială, climatul de încredere și eficacitatea DNA în ochii publicului și ai mediului juridic. (Irinel I.).

Visul de a îmbrăca uniforma de polițist capătă contur pentru tinerii absolvenți de liceu. Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a făcut public Regulamentul de admitere pentru anul universitar 2026-2027, iar detaliile acestuia sunt aduse în atenția publicului de Sindicatul Europol. Procesul de selecție, care se va desfășura în perioada iulie-septembrie 2026, promite a fi unul riguros, testând candidații sub aspect fizic, intelectual și psihologic.

Oferta educațională: Ordine, siguranță și drept

Potrivit informațiilor furnizate, Academia pregătește viitori ofițeri în cadrul a două facultăți principale. Facultatea de Poliție oferă programe de licență în „Ordine și siguranță publică”, cu o durată de 3 ani (învățământ cu frecvență/învățământ cu frecvență redusă), și „Drept”, de 4 ani (învățământ cu frecvență/învățământ la distanță). Aceste specializări formează coloana vertebrală a viitorului corp de polițiști.

Criterii de eligibilitate: De la bacalaureat la integritate morală

Accesul în Academia de Poliție este condiționat de îndeplinirea unor cerințe stricte, menite să asigure selecția celor mai potriviți candidați. Printre acestea se numără deținerea diplomei de bacalaureat, cetățenia română, capacitatea deplină de exercițiu, un comportament exemplar, corespunzător exigențelor profesiei, precum și îndeplinirea criteriilor medicale, psihologice și fizice. Recrutarea propriu-zisă este gestionată de structurile de resurse umane ale MAI sau de unitățile abilitate.

Dosarul de recrutare: O formalitate esențială

Candidații interesați trebuie să depună un dosar complet, în termenul stabilit. Acesta include o cerere de înscriere, diploma sau adeverința de bacalaureat, foaia matricolă, cartea de identitate, certificatul de naștere, cazierul judiciar, un aviz psihologic și o adeverință medicală. Toate aceste documente sunt cruciale pentru validarea candidaturii.

Taxe și facilități: Un echilibru între cost și accesibilitate

Taxa de înscriere la concursul de admitere este stabilită la 600 de lei. Cu toate acestea, Academia de Poliție prevede scutiri sau reduceri pentru anumite categorii de candidați, cum ar fi copiii orfani, copiii personalului MAI și personalul didactic, demonstrând o anumită flexibilitate socială.

Concursul de admitere: Trei etape eliminatorii pentru succes

Procesul de selecție se desfășoară în trei etape riguroase:

1. Proba fizică: Aceasta este prima etapă și are caracter eliminatoriu. Se desfășoară conform baremelor stabilite de MAI, iar rezultatul este pur și simplu „promovat/nepromovat”, fără posibilitate de contestație.
2. Proba scrisă: Constă într-un test grilă, cu o durată de 3 ore, care evaluează cunoștințele candidaților. Pentru Facultatea de Poliție, subiectele vizează Istoria, Limba Română și o limbă străină.
3. Examinarea medicală: Ultima etapă este medicală, realizată în unitățile specializate ale MAI. Și aici, rezultatul este „apt/inapt”, hotărând compatibilitatea fizică și mentală a candidatului cu rigorile profesiei.

Clasificarea finală a candidaților se realizează în ordinea descrescătoare a mediilor obținute, în limita locurilor disponibile. Rezultatele, alături de calendarul detaliat al admiterii, vor fi afișate pe site-ul oficial al Academiei (www.academiadepolitie.ro). De asemenea, Sindicatul Europol, în sprijinul candidaților, a menționat că subiectele și răspunsurile din anii precedenți sunt disponibile online, oferind o resursă valoroasă pentru pregătire. (Irinel I.).