Exclusiv
La Mulți Ani, ciuruitoare! Justiția ‘Dormeo’ ii urează aniversare cu prescripție (pe banii pagubitilor)!
Ploiești, capitala „fraierilor de serviciu”, a vibrat ieri, nu de entuziasm civic, ci de un ecou sinistru: Marioara Lupu, alias „Ciuruitoarea de Ploiești”, a împlinit venerabila vârstă de 77 de ani. O aniversare care, din păcate, ne-a găsit „prinși” cu alte investigații, uitând să-i transmitem sincerele noastre urări. Dar, hei, poate că un articol-pamflet este cadoul cel mai potrivit pentru o „regină” a imobiliarelor fantomă, care, la 77 de ani, sfidează bunul-simț, legile și, mai ales, miile de vieți ciuruite!
„Doctoratul” în plagiat imobiliar: Cum să vinzi de trei ori ce nu-i al tău și să scapi (momentan)
Doamna Marioara, o bunicuță „pornita” spre a treia vârstă, nu se alătură clubului exclusivist al pensionarelor pentru a împleti șosete sau a crește nepoți. Nici nu e genul care să se ocupe de „cânepă” sau „iarbă la pliculețe”, tendințe la modă printre alte „bunicuțe” nonconformiste din România. Nu, „Regina Țepelor” are ambiții mai înalte. Dânsa și-a propus să-și ia „doctoratul” cu o lucrare fundamentală: „Cum să vinzi un apartament de mai multe ori fără ca lumea să-și dea seama”. Și, spre stupefacția generală, a reușit!
Lucrarea, o veritabilă capodoperă a ingeniozității malefice, a „ciuruit” sute de familii prin complexele White Tower, City Gate și Mărășești (conform investigațiilor Incisiv de Prahova si rechizitoriul procurorilor).
Dar să nu fim ipocriți: o astfel de „lucrare de cercetare” nu putea fi dusă la bun sfârșit fără un „ajutor substanțial, bine plătit”. Ne întrebăm, retoric, dacă nu cumva acest „doctorat” este, în fond, un plagiat ordinar al schemelor clasice de escrocherie, doar cu un număr mai mare de apartamente vândute și un tupeu mult mai mare.
Cadouri reci „marca YSL” și memoria scurtă a justiției: Aniversarea cu cătușe (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Acum doi ani, pe când doamna Marioara împlinea 75 de ani, procurorii și polițiștii de la IPJ Prahova și IPJ Dâmbovița au avut o idee „strălucită” de cadou. În loc de prăjituri și flori, au venit cu o pereche de cătușe „marca YSL” – reglabile și foarte reci. Un „accesoriu” inedit pentru o petrecere de ziua de naștere, mai ales pentru o „femeie de la munte cu frica lui Dumnezeu”, așa cum se pretinde. Ironia e cruntă, mai ales că distinsa doamnă a mai beneficiat, cu ani în urmă, de o condamnare cu suspendare pentru dare de mită unui… judecător. Un „fleac”, probabil, în „curriculum vitae-ul” unei „experte” în negociere.
Karma pe pământ și milostenia din bani furați: O dilemă teologică și juridică
„Bunicuța” Marioara, care a avut ocazia să cunoască, chiar dacă pentru scurt timp, rigorile privative de libertate, știe prea bine zicala populară: „toate relele făcute se vor plăti de persoana respectivă sau de cei din familia persoanei respective pe lumea aceasta și nu pe cea de apoi”. Aici, se pare, este marea ei problemă. E pregătită să se „lupte” cu destinul, dar varianta cu membrii familiei o macină sufletește.
Și, pentru a cere clementă divinității, face milostenii. Nu orice milostenii, ci din banii furați, oferite cu generozitate la sfintele biserici și alte așezăminte de cult din Ploiești și din preajmă. Însă, iată întrebarea fierbinte pe buzele credincioșilor: milosteniile din bani furați se pun? Lumea bună, creștină, zice că nu. Una dintre porunci fiind „să nu furi” și să-ți ajuți aproapele, nu să-l „ajuți” să „scape” de grija banilor, a inflației sau de „ochiul dracului”. O veritabilă demonstrație de moralitate „pragmatică”!
Perlele adevărului și fardul fățărniciei: „Modestia” la tribunal și milioanele evaporate
În spațiul privat, doamnei Marioara i-a plăcut dintotdeauna să se îmbrace frumos, elegant, să-și pună la gât nelipsitele perle. Doar când mai vine, din când în când, la Tribunalul Prahova, se transformă într-o apariție modestă, lăsând la o parte „perlele”, fardurile și rujul, pentru a părea o ființă bună de compatimit, săracă lipită și, probabil, inocentă.
Dar întrebarea de un milion (sau mai multe) de euro persistă: banii ăia cash, mulți, scoși de la bancă prin intermediul soțului dumneaei, nimeni altul decât Stefan Lupu, unde s-au evaporat? Căci, în timp ce dânsa își joacă rolul la tribunal, fiul ei, Mihai Lupu, și „Il Capo” Vlad Nichita, (descriși amândoi în articolele anterioare ca „țepari” ce își etalează luxul cu mașini scumpe și vieți opulente), continuă să sfideze justiția . Dosare blocate în Camera Preliminară, amânări suspecte și avocați cu „rânjet batjocoritor” par să fie noul decor al justiției prahovene, transformată într-un „bancomat” pentru infractorii cu dare de mână, sau mai degrabă într-un ring de șotron unde se joacă pe timpul și speranțele victimelor.
Ploiești, poligonul prescripției: Când justiția joacă sotron cu soarta noastră
Dosarul 429/42/2025/a1 zace de șapte termene în Camera Preliminară a Curții de Apel Ploiești, transformând articolul 343 CPP într-o glumă proastă. Păgubiții se zbat în sărăcie, în timp ce „Il Capo” Nichita își etalează noile BMW-uri electrice, iar complicii lui beneficiază de amânări misterioase . Judecătoarea Irina Nicoleta Comardici, cu o experiență de 19 ani, pare „ușor depășită” de avalanșa de „excepții și măsuri”, alimentând temerea că „timpul va rezolva tot”, adică prescripția.
Până când Ploieștiul va rămâne un paradis al escrocilor și un poligon de tragere pentru justiția-somnoroasă? Până când vom mai suporta arogantele unor „ciuruitori” care își sărbătoresc ziua de naștere în lux, în timp ce victimele își plâng soarta? Este timpul ca justiția să se trezească din somnul adânc și să ofere dreptate, nu amânări, nu „cadouri” reci și nu pamflete acide! Căci, așa cum am promis: vom reveni! (Cristina T.).
Exclusiv
Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului
Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin” (aici).
În el, era radiografiat un fenomen de laborator: cum se transformă o primărie de comună într-o mică dictatură personală, unde Codul Penal devine, practic, regulament de ordine interioară, iar avertizorul de integritate devine inamicul public numărul unu.
După apariția articolului, „regatul” a reacționat „democratic”: în chiar ziua de 12.06.2026, data revenirii la serviciu a Corneliei Rădoi din concediu medical, primarul emite dispoziția de preaviz pe 30 de zile.
Când zici „represalii”, zici poezie. Când vezi cronologia, zici manual de represalii.
PRIMĂRIA-SAT RAPUBLICĂ: „LA NOI, CODUL PENAL E GHID DE BUNE PRACTICI”
În comuna Scorțeni, județul Prahova, instituțiile par să urmeze o regulă simplă:
– ce scrie în Codul Penal se folosește invers, selectiv și preferabil împotriva cui deranjează.
Primarul Barbu Iulian Constantin nu apare în peisaj ca un simplu edil. Din plângerile funcționarei publice Rădoi Cornelia, el descrie un personaj demn de manualul de „mic tiran local”:
- conduce cu camere video și telefoane, nu cu legi;
- are polițiști locali în loc de gărzi de corp;
- are consilieri locali în loc de decor de nuntă;
- are WhatsApp în loc de sală de ședință.
Cornelia Rădoi – referent superior, gradația 5, angajată din 2016 în Compartimentul Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă – a avut tupeul suprem: să nu mai tacă.
În loc de „să trăiți, dom’ primar!”, a ales să spună „să stăm strâmb și să judecăm drept”. Și de aici, iadul administrativ.
OCHELARI DE 500 DE LEI ȘI ORBIRE ADMINISTRATIVĂ DE MILIOANE
Totul începe cu o banală pereche de ochelari de vedere, de 500 de lei.
În septembrie 2025, Cornelia cere decontarea lor în baza HG nr. 64/2025 și a Contractului Colectiv de Muncă (art. 32 alin. 1), prin cererea nr. 12597/19.09.2025.
Răspunsul oficial: „NU”, prin „Punctul de vedere” nr. 1297/02.10.2025. Motivul? Nu are recomandare de la medicina muncii.
Grotescul apare la fotoliul doi: în același document, Primăria recunoaște candid că nu are contract de medicină a muncii… de aproximativ 6 ani.
Cu alte cuvinte:
- angajatorul îi cere un document pe care el însuși era obligat să-l asigure, dar n-a binevoit;
- e ca și cum ți-ar cere să aduci dovadă că ai fost operat într-un spital care nu există.
În 2024, cererea anterioară (nr. 7611/18.04.2024) nici măcar nu a primit răspuns.
Nu mai e doar refuz. E politică instituțională de ignorare: „las-o să obosească”.
„SĂ STĂM STRÂMB…” – CÂND UN PROVERB DEVINE CRIMĂ DE LÉS MAIESTÉ
Pe primar nu-l doare capul de articole de lege, dar îl lovești în orgoliu cu un proverb.
După note interne și reproșuri zilnice de tipul „comentezi mereu”, vine Nota Internă nr. 14037/29.10.2025, în care i se impută Corneliei „erori profesionale” inexistente, legate de corespondența cu Poliția Băicoi (adresa nr. 1300510/07.08.2025).
Cornelia răspunde oficial, la 03.11.2025, și dezvelește schema:
- parole comune în Registratură;
- proceduri călcate în picioare;
- acces generalizat la sistemul informatic.
La final, îndrăznește să scrie: „Să stăm strâmb și să judecăm drept”.
În secunda următoare, expresia devine obsesie. O lună de zile, primarul o repetă batjocoritor, ca pe un refren de manea administrativă. Argumente? Nu. Hărțuire prin bătaie de joc? Da.
PAROLE LA COMUN, FALS INFORMATIC LA PLIC ȘI REGISTRATURĂ DE TIP „CINE APUCĂ”
Plângerea penală arată cum inspectorul de Resurse Umane, Voiculescu Amalia, folosea repetat parola personală a Corneliei în Registratură, de pe calculatorul acesteia.
Cornelia cere, în scris, schimbarea parolei.
Primarul refuză sistematic.
Rezultatul:
- în sistem apar înregistrări făcute „de ea”, despre care ea declară că nu le-a făcut;
- teren perfect pentru fals informatic și acces ilegal la sistem informatic – exact ce descrie Codul Penal, dar aici ca sport de birou.
REFERENT CU STUDII MEDII, MUNCĂ DE ASISTENT SOCIAL CU STUDII SUPERIOARE, SALARIU DE JOS
Cornelia este încadrată ca Referent III Superior – studii medii.
În realitate, e obligată să joace rolul de asistent social cu studii superioare:
- face anchete sociale pentru handicap, divorț, tutelă;
- întocmește referate de specialitate și centralizatoare către AJPIS și alte instituții;
- gestionează dosare de beneficiari.
Legea spune clar că pentru asta trebuie studii superioare de specialitate și alt salariu.
La Scorțeni, legea spune ceva, primarul face altceva:
- competențele superioare sunt folosite gratis;
- fișa postului nu se schimbă;
- salariul nu se mărește;
- angajata e împinsă să semneze acte pentru care, scriptic, nu are competență – perfectă pentru șantaj ulterior.
Abuz în serviciu, art. 297 Cod Penal, la pachet cu exploatare profesională și hărțuire prin suprasolicitare.
„BIG BROTHER” MADE IN SCORȚENI: CAMERE VIDEO, TELEFOANE, URMĂRIRE LA MINUT
În primele luni din 2026, hărțuirea se transformă în teroare la minut.
Sistemul de supraveghere video, pus teoretic pentru siguranța clădirii, devine jucăria primarului:
- urmărește angajații în timp real;
- îi sună imediat ce se ridică de la birou: „unde ești?”, „de ce te-ai mișcat?”, „unde te duci?”.
Într-o înregistrare din 3 martie 2026, primarul recunoaște două lucruri:
- că a folosit camerele pentru monitorizarea angajaților;
- că și-a pierdut accesul direct, fluxul video trecând la Poliția Locală – probabil după ce cineva a tușit cuvântul „GDPR”.
Rezultatul pentru Cornelia: anxietate, degradarea sănătății psihice – fix tiparul de la art. 208 Cod Penal (hărțuire).
ZĂPADĂ, CONCEDIU FORȚAT ȘI EXEMPLUL „NU FACEȚI CA RĂDOI”
Ninsorile din 18–19 februarie 2026 opresc activitatea.
Soluția „elegantă” a primarului:
– Toată lumea își ia concediu de odihnă pe acele zile, că așa vrea el.
Cornelia refuză. Alege varianta legală: recuperarea orelor și depune cerere.
Urmează:
- Dispoziția nr. 17/27.02.2026 – recuperare colectivă, pe hârtie;
- în realitate, doar Cornelia execută orele, fapt dovedit, spune ea, de condica de prezență din martie 2026;
- ceilalți sunt „iertați” prin acord pentru încă 2 zile de concediu.
Mesaj clar:
„Cine nu semnează ce zic eu muncește. Cine semnează, stă acasă.”
MUTAREA REGISTRATURII ȘI AMENINȚAREA CU DEZASTRUL INSTITUȚIONAL
Primarul vrea să mute Registratura din str. Principală nr. 11 la nr. 2.
Cornelia depune memoriul nr. 3968/27.02.2026, invocând:
- principiul continuității serviciului public (art. 3 OUG 57/2019);
- Legea 319/2006 – SSM: ergonomie, lumină naturală, căldură, curent;
- riscul pierderii termenelor legale, dublarea numerelor de înregistrare, amenzi (Legea 544/2001 etc).
Răspunsul primarului?
Memoriul e ignorat.
În aceeași zi, emite dispoziția de recuperare aplicată discriminatoriu doar ei.
Argumente juridice? Zero. Represalii? Din plin.
ȘEDINȚA „M-AU CIURUIT”: LINSHAJ PSIHIC CU SECRETARĂ, CONTABILĂ ȘI „ETICĂ” LA MASĂ
23.03.2026, după ce ANFP trimite demersul nr. 13467/23.03.2026 către Primărie:
- Cornelia este chemată în biroul primarului;
- prezentă crema conducerii: primarul, Secretara Generală (Petcu Dorina), contabila (Negulescu Maria), Consilierul de Etică/Resurse Umane (Voiculescu Amalia).
Timp de aproximativ o oră, scena descrisă de victimă arată așa:
- i se reproșează că a „îndrăznit” să sesizeze autoritățile centrale;
- fișa postului devine armă: i se caută cu markerul motive pentru sancțiuni;
- contabila anunță candid: „Lăsați, domnule primar, că îi facem și noi reclamații cum ne-a făcut ea”.
Izolarea este oficializată: Cornelia nu mai are voie să vorbească direct cu primarul; are cale unică prin Secretara Generală. Profesionalism? Nu. Cortină de fier.
DE LA „CE, MĂ VERIFICI?” LA ATAC DE PANICĂ ȘI ALPRAZOLAM
Episod concret: Cornelia încearcă să predea mapa de corespondență. Primarul refuză să o primească fără secretară de față.
Întrebarea firească: „V-am căutat să vă las documentele”
Răspunsul șefului suprem: „Ce, tu mă verifici pe mine?”
Concediul de odihnă îi este refuzat prin intermediar, cu pretexte de tipul „nu are cine să-ți țină locul” – în timp ce acte și dispoziții aberante curg pe bandă.
Pe 05.03.2026, după luni de umilințe, Cornelia ajunge la Camera de Gardă a Spitalului Orășenesc Băicoi:
- atac de panică;
- tensiune 143/95;
- tratament cu Alprazolam.
Fișa de la Camera de Gardă e literă de lege.
Secretara Generală, în paralel, „știe” că „era bolnavă dinainte”. Medicina scrie altceva.
CONCEDIU CONTRA ORE SUPLIMENTARE ȘI DOCUMENTE ȚINUTE LA SERTAR
Prin adresa nr. 4306/05.03.2026 (comunicată abia la 13.03.2026), primarul condiționează două zile de concediu de odihnă de efectuarea unor ore de recuperare.
Traducere:
„Vrei dreptul legal la concediu? Îl plătești în ore suplimentare.”
Pe lângă ilegalitatea trocului, vine și șicanarea:
- documentul este ținut 8 zile până să fie înmânat;
- în acest timp, Cornelia nu știe dacă are sau nu concediu.
Incertitudinea devine instrument de tortură psihologică.
POLIȚIȘTII LOCALI – TRANSFORMAȚI ÎN GARDIENII OREI 17:00
În prima zi de „recuperare” impusă, primarul trimite în recunoaștere doi polițiști locali – Pantilie Tudor Nicolae și Badea Nicolae Cristian – ca să verifice dacă Rădoi pleacă înainte de ora 17:00.
Atribuțiile legale ale Poliției Locale? Sigure.
Realitatea din Scorțeni?
- doi polițiști păzesc o funcționară publică singură la birou;
- par să o supravegheze ca și cum ar avea control judiciar, nu recuperare de ore.
Imagine grotescă: primărie liniștită, o femeie muncind pe gratis la „recuperare”, doi polițiști de pază.
CONSILIERUL DE ETICĂ: DIN VICTIMĂ, COMPLICE; DIN SCUT, PARAVAN
În mod normal, Consilierul de Etică e omul la care mergi când îți cade cerul administrativ în cap.
La Scorțeni, Consilierul de Etică e:
- fosta consilieră personală a primarului;
- actual inspector de Resurse Umane;
- beneficiară de sporuri și proiecte europene cu semnătura primarului.
Pe 16.03.2026 are loc o ședință de două ore, înregistrată audio:
- Cornelia povestește abuzurile și aduce dovezi;
- Voiculescu recunoaște că și ea a fost victimă a primarului – „supărăcios și răzbunător”, „ca un copil”, „nu mai salută când se supără”;
- concluzie în acte: un proces-verbal anemic, care reduce totul la „o opinie despre un tratament diferențiat”.
Între timp, aceeași Voiculescu:
- continuă să folosească parola de acces a Corneliei;
- semnează Raportul de specialitate nr. 5869/07.04.2026, care stă la baza reorganizării și desființării postului Rădoi Cornelia;
- stă în conducerea sindicatului care, teoretic, ar trebui să o apere.
Cercul se închide: primarul semnează sporuri pentru consilier, consilierul semnează rapoarte care scapă primarul și decapitează avertizorul.
CONSILIU LOCAL PE WHATSAPP, HCL-URI PE HÂRTIE, VACANȚE ÎN GRECIA PE BANI PUBLICI
Cea mai explozivă parte din materialul Corneliei privește Consiliul Local Scorțeni, anul 2025.
Fiind responsabilă cu procesele-verbale, ea arată că:
- multe ședințe nu aveau cvorum fizic;
- votul se dădea în realitate pe WhatsApp;
- în HCL-uri figura „vot prin ridicare de mână, în prezență fizică”;
- ROF-ul Consiliului Local prevedea stenograme și anexe cu prezența nominală – dar acestea nu reflectau realitatea.
Exemplu: HCL nr. 59 din 13.08.2025:
- în acte: 14 consilieri prezenți, vot cu ridicarea mâinii;
- în înregistrări audio: nu era cvorum, votul s-a dat pe WhatsApp.
Miza?
HCL 59/13.08.2025 a aprobat suma de 35.000 lei pentru Ansamblul „Datina”.
Potrivit petentei, banii au acoperit o deplasare în Grecia, 5 zile, în care beneficiarii reali ar fi:
- Managerul Căminului Cultural, Barbu Ramona – soția primarului;
- angajați ai Căminului Cultural.
Când Cornelia întreabă de ce apar „prezenti fizic” în procesele-verbale și de ce nu se notează voturile pe WhatsApp, Secretara Generală Petcu Dorina recunoaște, în mesaje, că:
- s-a trecut „prezență fizică”, pentru că aplicația EMOL nu permitea marcarea votului online.
Programul nu permite ilegalitatea, se rezolvă cu falsul manual.
SINDICAT DE BUZUNAR ȘI CONSULTARE SOCIALĂ „COPY–PASTE” DUPĂ CE S-A DECIS TOT
Legea nr. 367/2022 spune clar: când schimbi organigrame, când desființezi posturi, consulți sindicatul. Real.
La Scorțeni:
- 07.04.2026, ora 10:00 – Cornelia cere pe grupul instituției să se înceapă consultarea;
- tot pe 07.04.2026 – Referatul nr. 5869 și Proiectul de HCL nr. 17/2026 sunt deja întocmite și încărcate în EMOL;
- 08.04.2026 – se „ține” o ședință de sindicat, după ce proiectele sunt gata.
Se depun:
- procesul-verbal al ședinței de sindicat din 08.04.2026;
- opinia separată a Corneliei – ignorată;
- raportul de specialitate nr. 5870/07.04.2026;
- ulterior Raportul nr. 6355/22.04.2026, cu data antedatată 18.03.2026.
Secretara Generală Petcu Dorina joacă dublu:
- Secretar General al UAT – semnează actele administrației;
- Președinte de Sindicat – chipurile apără angajații.
Voiculescu Amalia, la rândul ei, e și în sindicat, și în punctul-cheie care justifică legal „reorganizarea” avertizorului.
Dialog social? Monolog cu ecou.
ORGANIGRAMA CU ȚINTĂ: „EȘTI INDISPENSABILĂ, DAR TE TĂIEM”
Proiectul de HCL nr. 17/07.04.2026 este o capodoperă de ambiguitate:
- se vorbește de reducere de posturi, dar nu se precizează clar care;
- se invocă „economia de minimum 10%”, dar fără raport serios de la contabilitate;
- se sar peste posturile vacante și se lovește direct în ocupanți, cu prioritate în avertizor.
Cronologia cinică:
- 07.05.2026 – Cornelia anunță că se simte rău, cere concediu;
- 11.05.2026 – i se respinge concediul, i se spune în scris că „prezența ei este indispensabilă, dat fiind volumul mare de activitate”;
- 13.05.2026 – cade la propriu: diagnostic de cardiopatie ischemică cronică și episod depresiv sever, concediu medical;
- 19.05.2026 – Consiliul Local votează desființarea postului ei, pe motiv că… nu mai este nevoie.
Când e să nu-i dai concediu: e indispensabilă.
Când e să-i tai postul: devine brusc inutilă.
„SĂ SE POTOLEASCĂ CU RECLAMAȚIILE”: MESAJUL CLASIC AL PUTERII MICI ȘI RĂZBUNĂTOARE
În momentul în care Cornelia începe să scrie sesizări (ANI, ITM, ANFP, CNCD), apar mesajele „prietenești” de la primar, transmise prin intermediari:
- „să se potolească cu reclamațiile”;
- e „influențată de Comandantul Poliției”;
- parcă „a trăit numai în adevăr până acum”.
În completarea adresată CNCD (dosar nr. 205/2026), Cornelia cere extinderea cercetărilor și pentru infracțiunea de influențare a declarațiilor (art. 272 Cod Penal), arătând că presiunile au venit imediat ce și-a exercitat dreptul legal de a reclama.
Avertizorul de integritate devine, în logica de Scorțeni, traficant pentru simplul fapt că le spune aleșilor ce scrie în lege.
CONSILIERUL DE ETICĂ – CRONICARUL UNUI ABUZ ANUNȚAT
În fața CNCD, Cornelia vine cu proba care dinamitează orice pretenție de „nu știam” în aparatul primăriei: înregistrarea ședinței de consiliere etică din 14.03.2026.
Pe înregistrare, potrivit petentei:
- Consilierul de Etică, Voiculescu Amalia, recunoaște că primarul este „supărăcios și răzbunător”, „ca un copil” și că „nici nu mai salută” când se supără;
- admite că a fost, la rândul ei, victima acelorași metode;
- confirmă tratamentul diferențiat și ostil față de anumite persoane.
După această confesiune, nu urmează sesizare la comisia de disciplină, nici raport de avertizare, nici propuneri de măsuri.
Urmează… nimic.
Etica devine hârtie velină pentru ambalat abuzul, nu plasă de siguranță.
SEDINȚA „M-AU CIURUIT” – JURNALUL UNEI EXECUȚII COLECTIVE
Cornelia nu reușește să înregistreze direct linșajul psihologic din 23.03.2026.
Ajunsă acasă, își înregistrează însă declarația „la cald”, jurnal de mobbing depus pe CD la CNCD și în dosarul penal nr. 643/285/P/2026.
Tabloul relatat:
- un grup de conducere unit nu pentru problemele comunității, ci pentru pedepsirea celui care a apelat la ANFP;
- blocarea fizică în birou, refuzul de a-i permite să iasă, în ciuda cererilor repetate;
- comentarii cinice despre starea ei de epuizare: „era bolnavă dinainte”.
Nu mai seamănă cu o ședință administrativă, ci cu un interogatoriu de altă epocă.
CONTROL EXCESIV DOAR PENTRU UNA: „ADU-MI TOATE ACTELE ÎN 3 ZILE!”
Pe 27.04.2026, exact când se publică proiectul de HCL despre noua organigramă, Corneliei i se trimite o notă de serviciu: în 3 zile să aducă, pe hârtie, copii după toate actele menționate în raportul ei de activitate la Asistență Socială.
Detaliile absurde:
- documentele cerute se află deja în arhiva instituției;
- multe au chiar semnătura primarului;
- cererea se adresează doar ei, nu întregului compartiment.
Scopul nu e verificarea activității, ci șicanarea, epuizarea, crearea de „greșeli” administrative care să poată fi folosite ulterior.
EXECUȚIA ÎN AVANS: CHEILE ARHIVEI, MUTAREA BIROULUI ȘI SINDICATUL CURĂȚAT
Pe 06.05.2026, cu 13 zile înainte să fie votată vreo organigramă:
- colegul arhivar iese la pensie;
- persoana care logic putea prelua atribuțiile era Cornelia, care oricum ținuse locul arhivarului;
- în loc de asta, primarul intră în biroul ei cu o casieră și îi dispune predarea imediată a întregii arhive și a cheilor acesteia către casieră.
În aceeași zi:
- ordonă zugrăvirea biroului Corneliei și a holului;
- anunță că acolo va fi mutată Starea Civilă și se vor oficia cununii;
- se face o ședință de sindicat „pe repede înainte”, în urma căreia Cornelia este scoasă din conducerea sindicatului.
Simbolistica e clară: întâi te rad din roluri și din spațiu, apoi te rad din organigramă.
IZOLARE SOCIALĂ LA ORDIN: „NU O MAI LUAȚI NICI ÎN MAȘINĂ”
Pe suportul optic depus la CNCD, Cornelia prezintă o înregistrare în care colega Stănescu Claudia recunoaște că a fost certată și amenințată direct de primar pentru că a luat-o pe Cornelia cu mașina la navetă.
Gestul normal de colegialitate – două colege merg împreună la serviciu – devine delict disciplinar neoficial.
Mesajul transmis restului personalului:
- „Nu vorbești cu ea”;
- „nu o saluți”;
- „nu o iei în mașină”.
Boicot social orchestrat de sus – rețetar clasic în hărțuirea morală.
DUBLUL STANDARD: COLEGĂ PROTEJATĂ, AVERTIZOR HĂITUIT
În timp ce Cornelia este controlată la sânge, cealaltă colegă de la Asistență Socială:
- își face facultate și cursuri în timpul programului de lucru;
- susține examene online în orele de serviciu;
- nu e deranjată de controale, note explicative sau „recuperări”.
Cea care muncește peste fișa postului e dată afară prin „reorganizare”.
Cea protejată își vede linștită de licențe și proiecte, pe timpul și pe banii primăriei.
SALARII CU DOUĂ VITEZE: „NU SUNT BANI… PENTRU UNII”
În februarie și martie 2026, potrivit Corneliei:
- asistenții personali și consilierii locali își primesc integral salariile, la timp;
- funcționarii publici și personalul contractual primesc banii fracționat, în două tranșe.
Explicația oficială: surse bugetare diferite, lipsă temporară de fonduri.
Realitatea de la bancă:
- facturile, ratele și utilitățile nu știu de „surse diferite”;
- știu doar de scadențe.
Cei politico-utili sunt protejați. Ceilalți, împinși în stres financiar suplimentar.
CÂND TEROAREA ADMINISTRATIVĂ AJUNGE ÎN DIAGNOSTICUL MEDICAL
Linia finală nu o trage Cornelia, ci medicii:
- 05.03.2026 – fișa Camerei de Gardă: atac de panică, TA 143/95, tratament cu Alprazolam;
- 13.05.2026 – diagnostic: cardiopatie ischemică cronică și episod depresiv sever, legat de stresul de la locul de muncă;
- concediu medical CCMAV nr. 2306453.
Nu mai e simplu conflict de muncă. E degradarea sănătății unei persoane prin hărțuire sistematică.
PROBE CÂT PENTRU UN MANUAL DE DREPT PENAL APLICAT LA PRIMĂRIE
Cornelia nu vorbește „după ureche”. Își sprijină acuzațiile cu:
- fișe medicale;
- cereri, răspunsuri, adrese, dispoziții, hotărâri de consiliu, rapoarte de specialitate (nr. 5869, 5870, 6355 etc.);
- fișa postului subliniată la marker;
- înregistrări audio din biroul primarului, din ședința de „etică”, declarația imediat după ședința „M-au ciuruit”;
- capturi de ecran WhatsApp cu Secretara Generală, colege, consilieri;
- ciorne olografe ale ședințelor de Consiliu Local din 2025;
- condica de prezență care arată că doar ea a făcut „recuperarea” colectivă;
- mesaje de tip „să se mai potolească cu reclamațiile”.
Până la 31.12.2022, fișele de evaluare îi dau calificativ „FOARTE BINE”, fără sancțiuni.
Brusc, după ce vede prea mult și întreabă prea tare, devine „problema instituției”.
LOVITURA FINALĂ DUPĂ PRESĂ: PREAVIZ ÎN ZIUA ÎN CARE SE PUBLICĂ INVESTIGAȚIA
Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova publică articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin”, în care toate aceste episoade sunt expuse public, cu numere de dosar, articole de lege și probe.
În aceeași dată de 12.06.2026, data revenirii la serviciu a Corneliei din concediu medical, primarul comunei Scorțeni emite o dispoziție cu următorul conținut esențial:
- începând cu 12.06.2026, se acordă Corneliei Rădoi un termen de preaviz de 30 de zile calendaristice, 12.06.2026–11.07.2026;
- este menționată ca funcționar public, referent, grad profesional superior, clasa III, Compartiment Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă;
- pe perioada preavizului este obligată să se prezinte la locul de muncă și să respecte programul de lucru;
- temei: art. 196 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Cronometrul e perfect:
- ani întregi de hărțuire și „reorganizări” cu țintă;
- plângeri penale, sesizări la ANFP, CNCD, ANI, ITM;
- articol de investigație public, cu nume și fapte, în Incisiv de Prahova – 12.06.2026;
- în aceeași zi, la revenirea la muncă, preaviz de 30 de zile.
Legal ambalat, momentul trădează esența: represalii împotriva avertizorului de integritate, exact genul de conduită sancționată de Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor.
Când ai un edil acuzat că a folosit Codul Penal ca regulament intern, nu e de mirare că, în loc să corecteze abuzurile semnalate public, alege să-l decapiteze pe cel care le-a devoalat.
CONCLUZIE: SCORȚENI – REGATUL UNDE A VORBI DEVINE INFRACȚIUNE, IAR TĂCEREA, SINGURA CARIERĂ SIGURĂ
Din plângeri penale, demersuri către ANFP, sesizarea și completarea către CNCD și din reacția imediată de după articolul din Incisiv de Prahova se conturează un tablou coerent:
- un primar descris chiar de Consilierul de Etică drept „supărăcios și răzbunător”;
- un aparat administrativ folosit ca instrument de control, intimidare și mușamalizare;
- un Consilier de Etică și un sindicat transformați în extensii ale puterii, nu în scuturi pentru angajați;
- ședințe de consiliu raportate „în prezență fizică”, deși votul s-ar fi dat pe WhatsApp, cu bani publici trimiși până în Grecia;
- o funcționară cu calificativ „foarte bine” transformată în țintă: hărțuită, îmbolnăvită, izolată, apoi „reorganizată” afară prin preaviz dat fix în ziua în care presa a îndrăznit să scrie.
Cornelia Rădoi cere organelor penale să vadă aici nu doar:
- hărțuire (art. 208 Cod Penal),
- abuz în serviciu (art. 297),
- fals intelectual (art. 321),
- influențarea declarațiilor (art. 272),
ci și o utilizare sistematică a funcției publice pentru represalii împotriva unui avertizor de integritate (Legea nr. 361/2022), plus discriminare pe criteriu de victimizare, în fața CNCD.
În acte, la Scorțeni, totul se numește „reorganizare”, „optimizare”, „consultare sindicală”, „preaviz legal”.
În teren, traducerea sună așa:
„Cine nu ridică mâna cum vrem noi, nu mai are loc la masă.
Cine ridică vocea pentru lege, iese pe ușă.” (Irinel I.).
Exclusiv
EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar
GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE
La 12 august 2025, în jurul orei 18.00, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) anunță, cu sobrietate de buletin de război, un „eveniment extrem de grav” la Penitenciarul Mărgineni.
Traducere în româna de bun-simț: un deținut a luat-o la sănătoasa.
Numele deținutului: Ion Milosiu, 32 de ani.
Pedeapsă: 5 ani și 10 luni închisoare pentru act sexual cu un minor.
Regim: închis, într-un penitenciar considerat de Maximă Siguranță.
Și ce face un deținut închis, într-un penitenciar de maximă siguranță?
Conform comunicatului oficial al ANP, își demonstrează condiția fizică: escaladează gardul împrejmuitor al unității, în timp ce „desfășura activități lucrative la blocul alimentar”.
La scurt timp, se activează „procedurile specifice”:
- blocarea căilor de acces,
- alarmarea personalului,
- constituirea echipelor de căutare,
- implicarea Poliției, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră.
Pe scurt: când a sărit deținutul gardul, au sărit și toate instituțiile după el.
MAXIMĂ SIGURANȚĂ, MINIMĂ CREDIBILITATE
Întrebarea de bun-simț, pe care opinia publică are tot dreptul să o pună:
Cum e posibil ca, într-un penitenciar de „Maximă Siguranță”, un deținut să urce gardul ca pe o scară de bloc și să iasă în lume, după ce a lucrat liniștit la blocul alimentar?
O asemenea breșă de securitate este printre cele mai grave incidente imaginabile într-un penitenciar.
Asta ar trebui să ridice, în mod normal, următoarele semne de întrebare:
- Cum au fost organizate activitățile la blocul alimentar?
- Cum au fost supravegheați deținuții?
- Cum au fost respectate măsurile de siguranță?
- De ce mai poartă eticheta „Maximă Siguranță” o unitate unde gardul pare mai degrabă decor?
EVADARE LA MĂRGINENI, RECOMPENSĂ LA VÂRF
Partea cu adevărat spectaculoasă apare abia după incidentul de la Mărgineni:
directorul Penitenciarului Mărgineni beneficiază de o majorare salarială de 50%, pentru „lucrări de excepție” și „misiuni speciale”.
Da, ați citit bine:
- Deținutul sare gardul,
- Sistemul sare cu jumătate de salariu în plus pentru conducerea unității.
În acest context, interesul public nu mai este doar legitim, este strigător la cer:
- În ce circumstanțe a fost acordată această recompensă financiară?
- Care sunt criteriile după care se decretează „excepționalul” managerial într-un penitenciar unde are loc o evadare?
ÎNTREBĂRILE PE CARE PENITENCIARUL MĂRGINENI TREBUIE SĂ LE SUPORTE, NU SĂ LE EVITE
Redacția Incisiv de Prahova (sursa acestui demers jurnalistic) a decis să nu lase incidentul și bonusul să treacă „pe după gard” și a formulat o solicitare oficială, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Concret, am cerut Penitenciarului Mărgineni să comunice:
- Caracterizarea profesională, motivarea și propunerea înaintată către ANP pentru acordarea majorării salariale de 50% directorului unității;
- Detalierea lucrărilor de excepție, a misiunilor speciale, a rezultatelor profesionale și a realizărilor manageriale care au justificat acest bonus pe cele trei luni pentru care a fost acordat;
- Măsurile dispuse imediat după evadare și concluziile verificărilor făcute în urma incidentului.
De asemenea, am întrebat:
- Ce măsuri obligatorii a stabilit Administrația Națională a Penitenciarelor pentru remedierea deficiențelor constatate la Mărgineni;
- Dacă aceste măsuri au fost implementate integral sau dacă sunt încă în curs de implementare;
- Dacă au fost identificate responsabilități disciplinare sau manageriale legate de evadare și care au fost concluziile controlului oficial.
Și, pentru că vorbim de funcții de conducere într-o unitate de maximă siguranță:
- Am cerut să se precizeze dacă între directorul Penitenciarului Mărgineni și directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar există vreun grad de rudenie sau de afinitate prevăzut de lege;
- În caz afirmativ, ce natură are această relație și ce măsuri administrative au fost luate pentru respectarea legii privind incompatibilitățile și conflictele de interese.
Toate aceste informații sunt de interes public major. Este vorba de o instituție finanțată din bani publici, responsabilă de siguranța comunității și de executarea pedepselor. Tocmai de aceea, opinia publică are dreptul să știe cum s-a ajuns de la evadare la majorare salarială de 50%.
Până la răspunsuri, întrebarea rămâne:
Cum poate fi justificată recompensarea conducerii cu un plus de 50% la salariu după un incident de o asemenea gravitate?
Redacția Incisiv de Prahova anunță că va publica integral răspunsurile primite de la Penitenciarul Mărgineni și de la Administrația Națională a Penitenciarelor, pentru ca opinia publică să poată evalua singură „performanța” managerială care a generat acest bonus.
SOLICITARE OFICIALĂ: 17 ÎNTREBĂRI PENTRU UN 50% „DE EXCEPȚIE”
Către: Penitenciarul Mărgineni
În atenția: domnului Comisar-șef de poliție penitenciară Marian Valentin Aldea, Director al Penitenciarului Mărgineni
Subiect: Solicitare de informații de interes public în baza Legii nr. 544/2001
În temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm următoarele informații și documente referitoare la activitatea conducerii Penitenciarului Mărgineni:
1. Copia caracterizării profesionale, a motivării și a propunerii înaintate către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pentru acordarea majorării salariale de 50% directorului Penitenciarului Mărgineni.
2. Detalierea lucrărilor de excepție, a misiunilor speciale, a obiectivelor îndeplinite, a rezultatelor profesionale și a realizărilor manageriale care au stat la baza acordării majorării salariale de 50%, precum și perioada exactă pentru care aceasta a fost aprobată.
3. Comunicarea actelor administrative prin care a fost aprobată majorarea salarială de 50%, cu indicarea temeiului legal și a autorității care a dispus acordarea acesteia.
4. Precizarea măsurilor dispuse de conducerea Penitenciarului Mărgineni în urma evadării deținutului Ion Milosiu, produsă la data de 12.08.2025.
5. Comunicarea concluziilor verificărilor efectuate la nivelul unității ca urmare a producerii acestui eveniment.
6. Precizarea dacă, în urma evadării, au fost identificate deficiențe organizatorice, operaționale sau manageriale și, în caz afirmativ, care au fost acestea.
7. Precizarea dacă au fost dispuse măsuri disciplinare, administrative sau manageriale împotriva unor angajați ai unității în legătură cu acest incident și, în caz afirmativ, natura acestor măsuri.
8. Comunicarea măsurilor dispuse de Administrația Națională a Penitenciarelor în urma controlului efectuat după producerea evadării.
9. Comunicarea măsurilor stabilite de ANP care trebuiau implementate de conducerea Penitenciarului Mărgineni, precum și stadiul implementării acestora.
10. Precizarea dacă toate măsurile dispuse de ANP au fost implementate integral și, în caz contrar, care sunt măsurile aflate încă în curs de implementare.
11. Comunicarea concluziilor finale ale controlului efectuat de Administrația Națională a Penitenciarelor în urma producerii evadării.
12. Precizarea dacă între directorul Penitenciarului Mărgineni și directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar există vreun grad de rudenie sau de afinitate prevăzut de lege.
13. În cazul unui răspuns afirmativ la punctul anterior, precizarea naturii exacte a relației de rudenie sau afinitate și a măsurilor administrative adoptate pentru respectarea dispozițiilor legale privind incompatibilitățile, conflictele de interese și raporturile ierarhice.
14. Comunicarea numărului și datei documentelor prin care au fost formulate propunerile de acordare a majorării salariale de 50% către directorul unității.
15. Comunicarea criteriilor de performanță utilizate pentru fundamentarea propunerii de acordare a acestei majorări salariale.
16. Precizarea numărului majorărilor salariale de 50% de care a beneficiat directorul unității, comisar-șef de poliție penitenciară Aldea Marian, pe toată perioada în care îndeplinește funcția de director al Penitenciarului Mărgineni.
17. Comunicarea cuantumului fiecărei majorări salariale de care a beneficiat acesta, pe fiecare trimestru în parte.
Solicităm transmiterea răspunsului și a documentelor solicitate în format electronic, la adresa de e-mail indicată redacției.
Această solicitare este formulată având în vedere interesul public major privind activitatea unei instituții finanțate din fonduri publice, modul de gestionare a unui incident de securitate deosebit de grav (evadarea de la Mărgineni) și criteriile utilizate pentru recompensarea personalului de conducere cu majorări salariale de 50%.
Când răspunsurile vor veni, vom vedea dacă la Mărgineni a evadat doar un deținut sau a evadat și responsabilitatea. Redacția Incisiv de Prahova va avea grijă ca nimic să nu mai poată sări gardul fără să fie văzut. (Cristina T.).
Exclusiv
Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
Operațiunea „SAFE”: Salvăm pe cine trebuie, nu ce trebuie
În România anului 2026, „securitatea națională” pare să însemne altceva decât scrie în lege. Un memorandum guvernamental neaprobat, scurs în spațiul public și provenit din interiorul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, arată cum Executivul pregătește, prin forța legii, preluarea prin expropriere a activelor industriale ale Damen Shipyards Mangalia S.A. – fără binecuvântarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Cu alte cuvinte, Șantierul Naval Mangalia – platformă industrială de aproape 185 de milioane de euro – urmează să fie luat cu japca „în interes public” și împins, frumos ambalat, spre grupul german Rheinmetall, sub pretextul unui mare program de înzestrare militară.
Memorandumul, destinat aprobării prim-ministrului interimar Ilie-Gavril Bolojan, nu poartă nicio semnătură de aprobare. Dar poartă toate semnele unui plan cusut cu ață albă.
Statul de drept, făcut harcea-parcea: lipsește „mărunțișul” numit CSAT
Documentul este inițiat de Mihai Jurcă, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, și de Ambrozie-Irineu Darău, ministrul Economiei, urmând să fie avizat – pe hârtie – de ministrul Apărării, de ministrul Finanțelor și de ministrul Justiției.
Pe hârtia realității, însă, lipsește ceva esențial: avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Iar aici nu mai vorbim de un detaliu tehnic. Potrivit Legii nr. 255/2010, orice proiect de hotărâre a Guvernului care aprobă lista bunurilor supuse exproprierii în domeniul securității naționale trebuie avizat obligatoriu de CSAT. Punct.
Art. 5 alin. (1^4) din aceeași lege spune limpede: pentru investițiile în domeniul securității naționale se aprobă, prin hotărâre de Guvern, lista bunurilor (inclusiv mobile) ce intră în coridorul de expropriere, iar proiectul acestei hotărâri „se avizează de către CSAT”.
În cazul Mangalia, proiectul se avizează… de nimeni. Acolo unde legea spune „obligatoriu”, Guvernul a citit, se pare, „opțional”.
Absența acestui aviz ridică o întrebare tăioasă:
Președintele României a fost ocolit deliberat sau doar considerat decorativ în propria atribuție constituțională privind securitatea națională?
Șantierul în faliment, Guvernul în extaz: „Nu controlăm instanța? Atunci băgăm expropriere!”
Memorandumul recunoaște fără menajamente că Șantierul Naval Mangalia, aflat în portofoliul Damen Shipyards Mangalia S.A., este în procedură de faliment la Tribunalul Constanța (dosar nr. 3753/118/2024). Statul român nu controlează calendarul judiciar. Jenant, nu?
Soluția inventată: dacă nu putem controla instanța, controlăm proprietatea. Prin expropriere directă, invocând „utilitatea publică” și „urgența” obligațiilor asumate față de Rheinmetall printr-un acord de cooperare industrială în cadrul Programului național de înzestrare „Capabilitatea de luptă contra navelor de suprafață” – SAFE.
SAFE pentru cine, este întrebarea. Pentru România sau pentru contractant?
Matematica cinică a tranzacției: statul plătește, concernul profită
Cifrele din document sunt mai grăitoare decât orice discurs.
- Valoarea activului funcțional: 184 milioane euro
- Valoarea de lichidare: 84 milioane euro
- Plafonul maxim pe care Rheinmetall l-ar putea plăti în procedura de faliment: 85 milioane euro
Traducere în limbaj simplu:
Statul bagă bani publici ca să cumpere un activ strategic, apoi îl pune pe tavă unui concern privat german, la un preț pe care acesta nu l-ar fi putut atinge singur, în mod concurențial, la licitație.
Mai clar de atât nu se poate:
Statul cumpără cu banii cetățenilor un șantier pe care apoi îl cedează, prin concesionare, unei companii private străine, care altfel nu și l-ar fi permis.
În timp ce în memorandum se jură solemn că „interesul public urmărit nu constă în facilitarea patrimonială a structurii de cooperare industrială”, realitatea mecanismului propus – expropriere urmată de concesionare către structura de cooperare cu Rheinmetall – urlă fix contrariul.
Când legea devine plastilină: OUG scrisă pe genunchi, pentru un singur caz
Ca operațiunea să nu rămână doar pe hârtie, Guvernul a invocat o ordonanță de urgență croită special pentru acest scenariu: OUG nr. 38/2026.
Avem, așadar:
- legislație ad-hoc, făcută pentru un singur caz strategic;
- adoptată prin OUG, adică ocolind dezbaterea parlamentară;
- folosită pentru a declanșa o expropriere masivă în domeniul securității naționale;
- pusă în operă fără avizul CSAT, forul constituțional chemat să se pronunțe exact în astfel de situații.
Un adevărat manual de „cum să forțezi statul de drept cu acte în regulă”.
Damen, creditor și reclamant: conflictul perfect pentru nota de plată a contribuabilului
Memorandumul mai aruncă, „în treacăt”, o informație esențială:
- grupul Damen deține o poziție creditorie semnificativă în procedura de faliment;
- există deja un litigiu arbitral internațional între Damen Holding B.V. și Statul Român.
În aceste condiții, exproprierea nu este doar riscantă, este aproape o invitație oficială la noi procese internaționale. Iar fiecare litigiu în plus înseamnă avocați, despăgubiri, costuri, penalități – pe scurt, o notă de plată imprevizibilă pentru contribuabil.
Cu alte cuvinte, după ce statul va plăti scump șantierul ca să-l dea mai departe la Rheinmetall, există o șansă foarte mare să plătească și mai scump pentru a compensa nemulțumirea fostului proprietar.
Din memorandum: „interes public” cu dedicație
Documentul, așa cum reiese din forma internă ajunsă în presă (sursa: memorandum intern al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, adresat prim-ministrului interimar Ilie-Gavril Bolojan și semnat în inițiere de Mihai Jurcă și Ambrozie-Irineu Darău), poartă o titulatură pompoasă:
„Întreprinderea măsurilor necesare pentru dobândirea de către statul român a activelor industriale «Șantierul Naval Mangalia», în vederea implementării Acordului-cadru de cooperare industrială pentru implementarea Programului național de înzestrare «Capabilitatea de luptă contra navelor de suprafață» – SAFE, România.”
În spatele limbajului birocratic, esența este brutal de simplă:
- Se declară „interes public major”.
- Se ocolește avizul CSAT.
- Se folosește OUG făcută special pentru această combinație.
- Se expropriază un activ strategic.
- Se concesionează același activ unei structuri de cooperare cu Rheinmetall.
„Capabilitatea de luptă contra navelor de suprafață” pare să fi devenit, practic, capabilitatea de a lovi în interesul național.
Securitatea națională, făcută concesiune: cine apără România de „apărători”?
În tot acest tablou, o întrebare se impune singură:
Mai există instituții în România care apără interesul național sau avem doar instituții care îl negociază la pachet cu activele strategice?
CSAT este scos din ecuație într-o chestiune de securitate națională. Parlamentul este ocolit prin ordonanță de urgență. Contribuabilul este chemat să plătească nota – atât pentru expropriere, cât și pentru eventualele litigii internaționale. Iar un activ strategic – Șantierul Naval Mangalia – este îmbrăcat în haina „utilității publice” ca să fie livrat, perfect legal, unui concern privat străin.
Așa arată, în rezumat, arhitectura juridică prin care Guvernul Bolojan pregătește unul dintre cele mai controversate transferuri de active din istoria recentă a României.
Întrebarea nu mai este dacă statul își apără interesele.
Întrebarea este cine își mai apără statul de propriul guvern. (Cristina T.).
Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului
Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...
EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE La 12 august 2025,...
Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
Operațiunea „SAFE”: Salvăm pe cine trebuie, nu ce trebuie În România anului 2026, „securitatea națională” pare să însemne altceva decât...
DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România își arată, simultan, toate fețele:...
Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin
Când Codul Penal devine regulament de ordine interioară Într-o comună liniștită din Prahova, Scorțeni, instituțiile statului par să funcționeze după...
Coca-Cola HBC Ploiești: Reciclare pe persoană fizică, „donații” pe banii firmei și IBC-uri la tarabă
„Sustenabilitate” la Ploiești: premii la vârf, mizerie la bază Reciclarea și valorificarea de deșeuri pe persoană fizică pare să fi...
Inspectoratul General al Miliției de Frontieră: „Aproximativ” stat de drept, cu „vigilență revoluționară” la plic
Când Poliția de Frontieră numără „aproximativ” degetele și apără „cuceririle revoluționare” cu Legea din 1971 Poliția de Frontieră, înapoiată rău:...
Polițistul – slugă la stat, călugăr în viața privată. Avocatul – business class spre orice SRL
Avocatul, de la „incompatibil” la „orice, dar cu stil” Ieri, Camera Deputaților (cameră decizională, nu doar cameră de ecou) a...
Parteneriat strategic sau stat-remorcă?
Când microfonul propagandei de la București bubuie cu vorbe mari despre „Parteneriatul Strategic cu SUA”, realitatea rece, notarială, din registrele...
„Mingea de aur a adeziunii”: Fotbal cu șantaj sindical pe banii statului
Sport de performanță în penitenciare: „Vrei pe teren? Semnezi la noi!” În timp ce România încă mai crede că fair-play-ul...
Scrisoare deschisă a fermierilor din Prahova: opriți experimentul antigrindină, nu suntem material de laborator
Experiment pe cer străin: cum vrea statul să pună fermierii din Prahova cobai la „noua tehnologie” antigrindină „NU VOI DECIDEȚI...
Republica Rachetă: cum își bombardează statul norii, fermierii și bunul‑simț. Prahova, frontul unde „mafia antigrindină” vrea să reintre pe cer pe șest
„RELUĂM TRAGERILE!” – LOVITURA PE FURATE ÎN INTERIMAT În timp ce Ministerul Agriculturii e în regim de avarie, cu ministru...
„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
Incisiv de Prahova dă tonul, IPJ Prahova dă din umeri Ca de obicei, investigațiile ziarului de investigații Incisiv de Prahova...
DINASTIA „DUBLEI CHEI”: CUM SE ÎMPARTE ROMÂNIA CA O FELIE DE TORT ÎN LABORATOARELE DIN UMBRĂ
În timp ce poporul e hrănit cu gogoși democratice și sclipici european, „băieții deștepți” de la butoane au inventat cel...
DICTATURA RECIPIENTULUI GOL LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI: Boieri de carton, securiști de cameră și magia transformării sucului în mărire cu dedicație
Inovația foamei: Cum să vinzi „nimic” la preț de „tot” Geniile de la marketing, acești vrăjitori ai buzunarelor goale, au...
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 4 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 4 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum o zi
DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 2 zile
„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum o zi
Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Ancheteacum o ziSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 2 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»