Cazul fostului Comandant Descarcerare Petrobrazi – Pop Ionuț-Costin (III)

În analele deja supraîncărcate ale absurdului juridic românesc, dosarul domnului Pop Ionuț-Costin, fost Comandant Descarcerare Petrobrazi, își croiește un drum glorios către canonizarea supremă: aceea de studiu de caz pentru incompetența sistemică și, mai nou, pentru sfidarea elegantă a unei decizii judecătorești. Ceea ce părea inițial o simplă „odisee a birocrației oarbe”, așa cum anticipa ziarul nostru de investigații (sursa: Articolul inițial, Justiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN), a escaladat la nivelul unei farse macabre, unde justiția pare să danseze după o partitură proprie, ignorând și instanța, și bunul simț. (aici), (aici), etc.

„Competența teritorială”: Un mit urban confirmă Parchetul Sectorului 1!

Să ne amintim de primul act al acestei tragedii comice: domnul Pop Ionuț-Costin reclama o clasare anterioară, semnalând cu vehemență o problemă de competență teritorială. Ancheta a fost condusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, deși infracțiunile reclamate ar fi avut loc la Rafinăria PETROBRAZI, județul Prahova. Deși Art. 41 alin. 1 lit. a și alin. 2 și 5 din Codul de Procedură Penală vorbește clar despre „locul săvârșirii infracțiunii” ca reper principal, domnul Prim-Procuror a preferat o interpretare creativă, invocând sediul social al societății reclamate (FALCK FIRE SERVICES S.R.L.) din București. Adică, dacă un urs sparge stupina în Harghita, dar stuparul are firmă în București, judecăm la București! O „logică flexibilă”, am numit-o atunci, iar acum, având în vedere ultimele evoluții, pare mai degrabă o „strategie de deviere”.

Investigația „fantoma din Operă”: Martori neaudiți, probe nevăzute, dosare clasate!

Dincolo de jongleriile geografice, fondul cauzei a fost tratat cu o lejeritate demnă de un concurs de stand-up comedy cu tema „Cum să nu faci o anchetă penală”. Ordonanța de Clasare inițială a venit după o cercetare superficială, încălcând flagrant Art. 5 și Art. 100 din Codul de Procedură Penală, care cer aflarea adevărului și administrarea probelor.

Potrivit informațiilor noastre, tabloul era complet:

• Un singur martor audiat: un Director Economic de la FALCK FIRE SERVICES S.R.L., fără nicio atribuție tehnică relevantă. O audiere-bifă!
• Martori-cheie ignorați: dl. DUMITRESCU ADRIAN, șef serviciu prevenire și situații de urgență la PETROM S.A., Rafinăria Petrobrazi, nominalizat ca esențial, dar niciodată audiat.
• Falsuri (posibile) în acte, ignorate: Fișele de instruire, unde domnul Pop Ionuț-Costin susținea că semnăturile erau falsificate și că numele său apăruse sub constrângere, nu au fost verificate prin expertiză grafoscopică.
• D.S.U. București, un detaliu nesemnificativ: Actele de control care confirmau neregulile și dispuseseră măsuri împotriva firmei FALCK FIRE SERVICES S.R.L. nu au fost solicitate. De ce să te bazezi pe dovezi când poți să te bazezi pe… nimic?
• Reclamantul însuși, ignorat: Domnul Pop Ionuț-Costin, inițiatorul demersului, nu a fost citat sau audiat pentru a oferi informații suplimentare. Probabil era prea ocupat să facă pe detectivul în locul procurorilor!

SENTINȚA INSTANȚEI: „ÎNAPOI LA BUCLE!” RĂSPUNSUL PARCHETULUI: „MAI BINE CLASĂM DIN NOU!”

Și acum, momentul de glorie absolută, un exemplu luminos de rezistență la ordinele superioare: instanța, văzând probabil că justiția e mai oarbă decât o statuie fără ochi, a dispus întoarcerea dosarului la Parchet pentru cercetare! O șansă, s-ar zice, de a îndrepta greșelile, de a face lumină, de a demonstra că sistemul mai are un pic de coloană vertebrală.

Dar, ce să vezi? Așa cum anticipa chiar publicația noastră de investigații, a urmat o nouă clasare!

Această ultimă piruetă juridică demonstrează, cu o eleganță cinică, că Parchetul Sectorului 1 nu doar că nu dorește să afle adevărul, dar pare să aibă și o aversiune profundă față de indicațiile instanței. Este ca și cum medicul îți zice să te operezi de apendicită, iar tu te duci acasă și-ți pui o compresă rece, hotărând că diagnosticul e invalid. Un precedent periculos? Mai degrabă o confirmare a unei mentalități adânc înrădăcinate: facem ce vrem, iar dacă instanța nu e de acord, mai clasăm o dată!

Bani publici, gaura neagră și tăcerea „competentă”: Prejudiciul așteaptă la coadă!

Dincolo de această comedie de erori, zace un potențial prejudiciu financiar, ignorat cu o seninătate zen. Faptul că nu s-a cercetat facturarea și încasarea unor servicii fictive de instruire și pregătire către Rafinăria PETROBRAZI, cu semnături falsificate și persoane trecute în acte deși lipseau (sursa: Articolul inițial), este un afront la adresa banului public. Această „gaură neagră” în bugetul unei instituții de stat, tratată cu atâta superficialitate, ne face să ne întrebăm: cui folosește această „justiție” care refuză să vadă evidența, chiar și când îi este indicată cu degetul?

Concluzie: Justiția Română, singurul loc unde „indreptarea greșelilor” inseamnă „repetarea lor!”

Cazul domnului Pop Ionuț-Costin nu mai este doar o „palmă usturătoare” dată justiției române, ci un croșeu direct în moalele capului. Este o demonstrație că birocrația oarbă nu doar că persistă, dar se și perfecționează, ignorând până și dispozițiile superioare. Cetățeanul de rând, precum Sisif, împinge o piatră care nu doar că se rostogolește înapoi, dar acum se pare că primește și o șutură suplimentară de la sistem, chiar și după ce „marii luminați” (adică instanța) au zis să o împingă mai bine.

Justiția română, dragi cititori, a atins un nou nivel de artă abstractă: arta de a clasifica la nesfârșit, sfidând logică, lege și bun simț. Iar noi, contribuabilii, suntem publicul captiv la acest spectacol grotesc. Vom reveni, probabil cu un nou episod din această telenovela fără sfârșit, unde „adevărul” este doar o opțiune, iar „justiția” un concept flexibil. (Sava N.).

Un val de scandaluri, acuzații grave de complicitate cu poluatorii și o schimbare controversată la vârful conducerii aruncă Garda de Mediu Prahova într-un con de umbră densă. Instituția menită să protejeze mediul și sănătatea cetățenilor este acum percepută ca un bastion al inacțiunii și, mai mult, al protejării intereselor obscure din județ. Cel mai recent episod, dezvăluit de surse bine informate, arată o intervenție de la cel mai înalt nivel pentru o nouă numire, ce ridică semne de întrebare majore.

Revolta primarului: Garda de Mediu, „instituție de clovni” și amenzi politice? (aici)

Tonul acuzațiilor a fost dat de primarul Ploieștiului, Mihai Politeanu, care a catalogat Garda de Mediu Prahova drept „o instituție de clovni cărora le pute bucuria ploieștenilor din Republica de sub Castani, dar nu le pute poluarea zilnică din Ploiești”. Contextul este o amendă primită de primărie pentru organizarea evenimentelor, în timp ce peste 40 de sesizări privind calitatea aerului, înregistrate doar în mai-iunie 2025, au fost ignorate, conform declarațiilor primarului. O solicitare oficială a Primăriei Ploiești din 9 iulie 2025, de stabilire a unui program de monitorizare a poluatorilor, ar fi fost tratată „cu flit”. Politeanu a sugerat chiar că Garda de Mediu ar fi făcut lobby pentru operatorul de salubritate Rosal/Bingo.

Într-o turnură bizară a evenimentelor, amenda primăriei ar fi apărut „din neant” la doar trei zile după schimbarea Danielei Tudorache de la șefia instituției cu Cristina Elena Berbec din Vărbilău, ridicând suspiciuni. Incisiv de Prahova a promis o investigație detaliată pe această temă, în timp ce Primăria Ploiești a anunțat că va da în judecată Garda de Mediu.

Coseco Waste și aerul toxic: O complicitate pirotehnică sub nasul autorităților (aici)

Situația devine și mai alarmantă în cazul Coseco Waste, unde, de un an, locuitorii din Ariceștii Rahtivani se sufocă sub mirosuri insuportabile și fum toxic. Incisiv de Prahova a semnalat în repetate rânduri această problemă, acuzând Garda de Mediu Prahova de „incompetență sau complicitate” în gestionarea „spectacolului pirotehnic toxic” al companiei. Mai mulți locuitori declarau încă din 2024 pentru Incisiv de Prahova că „aerul este irespirabil, iar duhoarea a devenit o constantă”.

Acuzațiile sunt dure: Garda de Mediu este acuzată că ignoră „miile de plângeri” și transformă viețile prahovenilor într-un „coșmar olfactiv și, mai nou, incendiar”, repetând un scenariu similar cu cel al cazului Coca-Cola, unde impunitatea pare să primeze. Cinismul atinge cote maxime atunci când Coseco Waste se lăuda, în 2024, cu lipsa amenzilor de la Garda de Mediu, semnând, potrivit jurnaliștilor, o clară complicitate a instituției.

Coca-Cola: Imperiul poluant protejat de „protocoale” și inacțiune criminală (aici)

Cel mai amplu scandal, detaliat de Incisiv de Prahova, vizează Coca-Cola HBC România, unde acuzațiile de poluare necontrolată și abuzuri la adresa angajaților ar fi fost sistematic ignorate de Garda de Mediu Prahova. Daniela Tudorache, fosta șefă a Gărzii, este acuzată de complicitate principală, prin aplicarea unor „amenzi de fațadă” – o sumă derizorie pentru un gigant – și prin ignorarea sesizărilor Incisiv de Prahova privind:

• Contracte ilegale de returnare a deșeurilor de rășină ca materie primă.
• Mirosul toxic de la linia de producție a rășinii.
• Gestionarea ilegală a deșeurilor din sticlă și PET, prin care compania ar fi evitat plata fondului de mediu.
• Colectarea ilegală a deșeurilor de la alte societăți din parcul industrial.

Ioana Brisan, responsabilă cu mediul la Coca-Cola, este indicată ca jucând un rol cheie în aceste manipulări. Articolul sugerează că „protocoalele” Coca-Cola, sub forma „baxurilor de suc și altor ‘atenții'”, ar fi cumpărat „liniștea și inacțiunea Gărzii de Mediu”. „Fosta” șefă, Daniela Tudorache, este acuzată de „abuz în serviciu”, iar justiția română este chemată să investigheze aceste acuzații grave. Se conturează un tablou în care Garda de Mediu ar aplica un principiu revoltător: „Mai bine amendăm pe cei mici și nevoiași, că doar trebuie să dispară – ei n-au protocoale de oferit!”

Jocul tronurilor la Garda de Mediu Prahova: O numire contestată și umbrele intereselor ascunse

Pe fondul acestor scandaluri și acuzații, se prefigurează o nouă schimbare la vârful Gărzii de Mediu Prahova. Deși majoritatea ziarelor locale au titrat că, începând cu 19 septembrie 2025, Cristina Elena Berbec urma să preia funcția de comisar-șef, se pare că această numire nu s-a concretizat.

Bomba, dezvăluită pe surse de ziarul nostru de investigații Incisiv de Prahova, vine acum: miercuri, Andrei Rudolf Corlan, Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu, va „descaleca”  la Garda de Mediu Prahova. Scopul este „înscăunarea” Raduței D. Doina Oxana, în prezent comisar la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, ca nouă șefă a instituției. Motivația acestei intervenții directe de la nivel central, care anulează, practic, o numire anterioară sau cel puțin o preconizare intens mediatizată, este pusă sub semnul întrebării de Incisiv de Prahova. Jurnaliștii nostri de investigatii speculează că ar fi vorba despre „protejarea altor interese meschine sau ale afacerilor putrede din Prahova”.

Această ultimă mișcare la vârful Gărzii de Mediu Prahova adaugă un nou strat de complexitate și suspiciune într-un peisaj deja tulburat de acuzații de corupție și complicitate. Prahova pare să devină nu doar o groapă de gunoi toxică, ci și un teren de joc pentru interese oculte, sub privirile unei instituții a cărei credibilitate se erodează rapid. Rămâne de văzut dacă această nouă numire va aduce o claritate și o integritate mult așteptata, sau dacă va adânci și mai mult misterul prahovean. Vom reveni. (Cristina T.).