Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie listată la Bursa de Valori București, a confirmat miercuri seara, printr-un anunț oficial transmis investitorilor, eșecul procedurii de selecție pentru funcția de director general (CEO). Decizia validă informațiile anterioare vehiculate pe surse, inclusiv de către Mediafax, și subliniază dificultatea gigantului energetic de a identifica un lider pe măsura exigențelor.

Un proces riguros, un rezultat neașteptat

Procedura de recrutare, desfășurată conform rigorilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – o obligație legală pentru companiile cu capital majoritar de stat – a fost supervizată de un expert independent. Raportarea oficială arată că acesta a finalizat evaluarea candidaților fără a propune, însă, nicio persoană pentru numire în funcție.

Standarde inalte, niciun candidat la inălțime

Analiza detaliată a inclus declarații de intenție și interviuri, bazate pe criterii clar definite anterior. Cu toate acestea, în ședința din 26 noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a Hidroelectrica a constatat că niciunul dintre candidații rămași în cursă nu corespundea pe deplin cerințelor funcției de director general, având în vedere contextul operațional și strategic actual al companiei. „Menținerea standardelor de competență este o obligație legală, nu o opțiune”, se arată în comunicatul transmis de companie, care reiterează angajamentul pentru o „guvernanță solidă, transparentă și performantă”. Menționăm că procesul inițial a vizat atât funcția de director general, cât și pe cea de director financiar, însă niciun candidat nu a îndeplinit criteriile impuse.

Pe muchie de cuțit: Reluarea de urgență și conducerea interimară

Ca urmare a acestui eșec, Consiliul a decis reluarea imediată a procedurii de selecție, într-o cursă contra-cronometru pentru identificarea viitorilor CEO și CFO. Pentru a asigura continuitatea operațională, Hidroelectrica va menține măsurile interimare de conducere, atât pentru poziția de director general, cât și pentru cea de director financiar, până la finalizarea noii proceduri. Decizia Consiliului a survenit cu doar două zile înainte de termenul oficial de finalizare a selecției, stabilit pentru 28 noiembrie. Potrivit informațiilor Mediafax, doi candidați rămăseseră în cursa finală: Mihai Aniței și Radu Ioan Constantin.

Context tulbure: Scăderi de producție și schimbări de management

Acest moment delicat se înscrie într-un context complicat pentru Hidroelectrica. Primele nouă luni din 2025 au marcat o scădere atât a producției, cât și a profitului net, rezultate influențate de condițiile meteorologice nefavorabile și de o serie de schimbări succesive de management. Aceste turbulențe au fost, de asemenea, corelate cu cerințele de reformă impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adăugând presiune suplimentară asupra companiei de stat, care rămâne un pilon strategic al economiei românești. (Irinel I.).

Promisiunile șefului ANAF, Adrian Nica, privind controale riguroase la marii contribuabili, sunt vehement contestate de sindicaliștii din instituție. Într-o analiză incisivă a situației, dezvăluită de Cotidianul Național sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, se arată că inspectorii fiscali ar fi fost trimiși „în orb”, fără o direcție clară, iar calendarul impus ar face imposibilă o verificare reală.

Promisiuni grase, realitate subțire: Controale „de ochii lumii”?

Anunțate cu surle și trâmbițe, controalele la marile companii, inițiate de șeful ANAF, Adrian Nica, par să fie, de fapt, o acțiune „de ochii lumii”, susțin reprezentanții sindicatelor din Administrația Fiscală. Aceștia avertizează că este nerealist să se aștepte o verificare completă și eficientă a unei multinaționale într-un interval de timp atât de scurt. „Este imposibil să faci o verificare la o multinațională în mai puțin de o lună”, declară sindicaliștii, sugerând că un control serios necesită, în mod normal, până la șase luni. Mai mult, acuzațiile de trimitere „în orb” a inspectorilor contrazic afirmațiile președintelui ANAF, care se lăudase cu analize de risc bine fundamentate.

Misiune imposibilă: Timpul strigă prescripția fiscală

Un aspect crucial adus în discuție de sindicaliști este calendarul ales pentru aceste verificări. Dacă autoritățile ar fi dorit cu adevărat să identifice nereguli, controalele ar fi trebuit să înceapă încă din luna august, odată cu anunțul inițial. Acum, inspectorii sunt presați de timp, riscând ca întreg anul fiscal 2019 să se prescrie, ceea ce ar însemna pierderi semnificative pentru bugetul de stat. „Nu înțeleg de ce nu i-au trimis mai devreme și îi forțează acum pe inspectori să facă controale inopinate și pun o presiune fantastică pe oameni, când mai este puțin și se prescrie totul din 2019, un an foarte important”, a subliniat Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”. Acesta adaugă că sute de inspectori din toată țara, inclusiv zeci de echipe din Direcția Regională Cluj, au fost trimiși în Capitală pentru a verifica cele aproximativ 500 de multinaționale până la Crăciun, o sarcină considerată supraomenească.

Impozitul minim și dilema profitului: O bătălie veche

Discuțiile aprinse pe tema controalelor vin în contextul în care impozitul minim pe cifra de afaceri, țintit inițial pe multinaționalele care declarau pierderi pentru a evita plata impozitului pe profit, se preconizează a fi abrogat, sub presiunea companiilor străine. Sindicaliștii din ANAF consideră însă că rațiunea acestui impozit este profund greșită. Dorin Modure a explicat că „Noi trebuie să avem impozite clare, puține și simple. Ei au pus 1% impozit pe cifra de afaceri pentru că au constatat că nu plăteau impozit pe profit multinaționalele, pentru că declarau că sunt pe pierderi. La o multinațională, impozitul pe cifra de afaceri poate să încurce foarte mult, pentru că au venituri foarte mari. Pe de altă parte, mi-e foarte greu să cred că nu au profit acele multinaționale.” Soluția, în viziunea sindicaliștilor, este aplicarea fermă a legislației prețurilor de transfer, pentru a bloca mascarea profiturilor și a asigura că profitul real obținut în România este taxat aici.

„Verificări din Evul Mediu”: Critica la adresa analizei de risc

Deși șeful ANAF s-a lăudat cu existența unor „analize de risc” care generează aceste controale, sindicaliștii susțin contrariul. „Au trimis inspectorii așa, în orb, nu le-au dat nicio direcție de control. Ce să verifice anume, că altfel cauți acul în carul cu fân”, a adăugat Modure. Acesta a criticat lipsa unor instrumente eficiente de analiză, menționând că, deși legislația privind prețurile de transfer există, ea este aplicată „mult prea timid”. O analiză de risc performantă, consideră liderul sindical, ar trebui să indice exact unde să caute inspectorii, transformând acțiunile lor dintr-o „verificare de Evul Mediu” într-un control „punct ochit, punct lovit”.

Transparență sau „praf în ochi”? Poziția sefului ANAF

În replică la aceste acuzații, președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat recent că instituția derulează 510 controale la marile companii, toate generate de analize de risc. „Nu avem chiar un robot. Sunt mai mulți indicatori de risc implementați la nivelul ANAF în acest proces de digitalizare”, a afirmat Nica, subliniind că scopul este verificarea respectării legislației fiscale, evaluarea obligațiilor declarate și identificarea riscurilor de neconformare. Rămâne de văzut dacă aceste acțiuni, derulate într-un timp-record, vor reuși să demonteze criticile și să aducă rezultatele scontate la bugetul de stat.