Un demers de anvergură, ce ar putea reconfigura aspecte esențiale ale sistemului judiciar românesc, se pregătește la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform dezvăluirilor publicației Lumea Justiției, CSM intenționează să-l sesizeze pe Ministrul Justiției, Radu Marinescu, cu privire la necesitatea modificării unor pasaje cruciale din Statutul judecătorilor și procurorilor (Legea 303/2022) și din Legea privind organizarea judiciară (Legea 304/2022).

Vechimea magistraților, nodul gordian al disputei

Miza principală a acestei inițiative o reprezintă „prelungirea termenului de intrare în vigoare a dispozițiilor legale privind calculul vechimilor fără luarea în considerare a perioadei cât magistrații au avut calitatea de auditori de justiție”. Această prevedere legislativă a generat discuții aprinse în mediul juridic, având un impact direct asupra carierei și drepturilor profesionale ale numeroșilor magistrați care au parcurs etapa de auditor de justiție. Solicitarea CSM sugerează o preocupare pentru echitatea în recunoașterea integrală a parcursului profesional.

Drumul solicitării: De la comisie la plen

Primul pas concret în acest sens a fost făcut chiar astăzi, 6 noiembrie 2025. Comisia nr. 1 „Legislație și cooperare interinstituțională”, într-un format reunit, a hotărât transmiterea acestei lucrări către Plenul CSM. Urmează, așadar, votul Plenului, care va decide dacă va adresa oficial o solicitare Ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru amendarea legislației în vigoare. Această etapă subliniază importanța și complexitatea subiectului, necesitatea unei decizii colective la cel mai înalt nivel al justiției românești.

O decizie cu greutate: Așteptări și consecințe

Decizia Plenului CSM este așteptată cu maxim interes, atât în rândul magistraților, cât și în cel al observatorilor sistemului judiciar. Argumentele care vor sta la baza votului final vor fi cruciale pentru înțelegerea direcției în care se îndreaptă justiția românească. O eventuală modificare a legilor ar putea avea repercusiuni semnificative asupra sistemului de carieră și de salarizare al magistraților, influențând, pe termen lung, atractivitatea și stabilitatea profesiei. (Irinel I.).

Un scandal de proporții se profilează la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, unde așa-zisa reformă a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, inițiată de ministra USR Diana Buzoianu, a fost practic desființată de Ministerul Justiției. Potrivit unui articol publicat de Cotidianul Național, semnat de jurnalista Claudia Marcu, proiectul de ordonanță de urgență (OUG) este plin de ilegalități și încălcări grosolane ale Constituției, scopul aparent fiind schimbarea discreționară a persoanelor din funcțiile de conducere, de la directori până la șefi de ocoale, și înlocuirea lor cu persoane agreate politic.

O „reformă” fără justificare legală

Prima lovitură dată de Ministerul Justiției (MJ) proiectului userist de la Mediu vizează chiar fundamentul legal al actului normativ. În observațiile sale, MJ critică vehement lipsa oricărei justificări pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență. Documentul Ministerului Justiției arată că nota de fundamentare „nu reușește să explice în niciun fel existența unei situații extraordinare”, condiție esențială pentru un OUG. Această deficiență majoră pune sub semnul întrebării urgența și necesitatea măsurilor propuse.

Numiri pe sprânceană? Îngrijorări constituționale

Un alt punct nevralgic adus în discuție de Ministerul Justiției este eliminarea ocupării prin concurs a posturilor de conducere, atât la ocoalele silvice de stat, cât și la nivelul fiecărei structuri a Romsilva. Proiectul propune introducerea unei noi categorii de personal, „personal cu contract de mandat”, pe lângă cel cu contract individual de muncă. Ministerul Justiției solicită ministrului Mediului să justifice această măsură, precum și să clarifice criteriile și condițiile în care poate înceta un astfel de contract.

Mai mult, această abordare contravine Legii 331/2024, care a stabilit un termen de trei ani – până la data de 12 ianuarie 2028 – în care șefii de ocoale angajați pe durată nedeterminată își pot exercita funcțiile, posturile urmând să fie ocupate prin concurs. Astfel, măsurile propuse de Ministerul Mediului, care urmăresc demararea unor noi proceduri de selecție și numire a șefilor ocoalelor silvice și de regim, „aduc atingere Constituției, din perspectiva previzibilității normei și din perspectiva încălcării principiului neretroactivității”, avertizează Ministerul Justiției. Acesta precizează că soluția normativă de încetare de drept a contractelor individuale de muncă ale directorilor și șefilor de ocoale silvice, adoptată prin OUG, „nu este de natură să satisfacă exigențele constituționale”.

Implicații financiare și abrogări sub semnul intrebării

Ministerul Justiției ridică semne de întrebare și cu privire la implicațiile financiare ale proiectului. Acesta menționează că măsurile privind noua procedură de ocupare a funcțiilor de conducere și gestionarea parcului auto al Romsilva prin aplicații informatice (care include monitorizare GPS și sonde litrometrice) sunt prezentate fără a fi identificate cheltuielile bugetare aferente.

De asemenea, se critică lipsa de claritate privind „activitățile economice suplimentare” la care face referire proiectul, acestea necorelându-se cu Legea 15/1990. Un alt aspect contestat este propunerea de abrogare a funcțiilor de director general adjunct și director tehnic din unitățile silvice, măsură ce „aduce atingere articolelor 16 și 41 din Constituție” și a cărei justificare „trebuie să rezulte o cauză reală și serioasă” pentru desființarea locului de muncă.

Sindicatelor, vocile alarmate: „Pădurea statului, în pericol”

Reacțiile din partea societății civile nu au întârziat să apară. Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, își exprimă profunda îngrijorare: „Este de neînțeles graba pe care o arată echipa ministrului Diana Buzoianu în promovarea nelegală a unor modificări legislative care să permită punerea într-o zonă de risc a pădurilor statului. Este de neînțeles insistența pe un proiect exploatat puternic ca imagine, proiect care dacă va fi adoptat va pune în pericol modul de gestionare a pădurilor statului.”

Astfel, inițiativa Ministerului Mediului de a reforma Romsilva se confruntă cu un obstacol major din partea Ministerului Justiției, deschizând calea unei posibile bătălii instituționale cu implicații semnificative asupra managementului fondului forestier național.