Europarlamentarul liberal Dan Motreanu, Secretar General al PNL, a marcat aniversarea a 32 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, subliniind importanța acestui moment pentru apariția Uniunii Europene și beneficiile concrete pe care le aduce României.

Drepturi și libertăți pentru cetățenii UE, prosperitate prin piața unică

Motreanu a reamintit că Tratatul de la Maastricht a consfințit dreptul la circulație și ședere liberă pe teritoriul statelor membre, dreptul de a vota și candida la alegerile europene și municipale, precum și creșterea competențelor legislative ale Parlamentului European. Prosperitatea cetățenilor UE este asigurată prin piața unică europeană, bazată pe libertatea de circulație pentru bunuri, capitaluri, persoane și servicii.

România, beneficiar net al fondurilor europene: 71 miliarde de euro

„La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. De la intrarea în UE și până astăzi, România a primit 106 miliarde de euro de la UE și a plătit 35 miliarde de euro, având un beneficiu net de 71 miliarde de euro”, a precizat Motreanu.

Investiții în infrastructură, educație, sănătate și agricultură datorită fondurilor UE

Fondurile UE sunt folosite pentru autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale, canalizare și alimentare cu apă, gaze sau sprijin pentru IMM-uri. Agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de sprijin european considerabil.

Beneficii concrete pentru români: Muncă, studiu și exporturi în UE

„Ne bucurăm din plin de dreptul la liberă circulaţie pentru oameni, bunuri şi servicii. Milioane de români muncesc în UE, zeci de mii de studenți învață gratuit în universități europene de top, iar majoritatea exporturilor româneşti sunt în state membre UE”, a subliniat europarlamentarul.

Standarde europene pentru alimente și mediu

„Alimentele pe care le consumăm și mediul în care trăim sunt protejate prin cele mai ridicate standarde de calitate din lume”, a concluzionat Motreanu, evidențiind un alt beneficiu important al apartenenței la UE.

Astăzi, 1 noiembrie 2025, Radio România sărbătorește 97 de ani de existență, aproape un secol în care această instituție a fost prezentă în casele și în viețile românilor, cu voci, muzică și povești care au însoțit, au informat și au ținut împreună generații întregi.

Ministrul Culturii celebrează Radio România: Un far în vremuri de dezinformare

Ministrul Culturii, Demeter András István, a fost invitat la Radio România Actualități pentru a marca acest moment aniversar și a sublinia rolul instituțional al radioului în viața culturală a României.

„E adevărat! Căci am auzit la radio!”: Credibilitatea, o valoare esențială

Ministrul a subliniat importanța continuării tradiției aproape seculare a Radio România, afirmând că societatea are nevoie de ajutorul jurnalismului consacrat la începuturile radiofoniei românești: „E adevărat! Căci am auzit la radio!”.

Să ne bucurăm de Radio România și să ascultăm de bine!

Ministrul a urat „La mulți ani” Radio România, îndemnând la cumpătare și încheind cu un mesaj optimist: „Să auzim de bine.”

Un secol de transformări și constanță

În 97 de ani, lumea s-a schimbat, tehnologia s-a schimbat, oamenii s-au schimbat. Dar radioul a rămas acolo – constant, prezent, cald, cu vocile care ne însoțesc diminețile și serile, cu muzica și știrile care ne ajută să înțelegem lumea.

Dialog cu publicul și deschidere către comunitate: Rețeta succesului

Radioul public ne amintește cât de important este dialogul cu publicul și deschiderea către comunitate. Radio România Actualități a lansat o întrebare: Cum vedeți viitorul radioului public? Ce merită păstrat, ce poate fi îmbogățit și ce își dorește publicul de la vocea care îl însoțește de aproape un secol?

Ascultătorii, parte integrantă a programului aniversar

Mesajele ascultătorilor fac parte din programul special al zilei, fiind o dovadă că instituția își „ascultă” cu adevărat publicul.

La mulți ani, Radio România!

Ministerul Culturii a mulțumit tuturor profesioniștilor de la Radio România pentru muncă, pasiune și devotament, și a mulțumit ascultătorilor, fără de care această poveste nu ar exista.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a efectuat o vizită de lucru la Penitenciarul Botoșani, ca parte a unui program amplu de evaluare a condițiilor de detenție și a programelor de reintegrare socială din toate penitenciarele din România.

Analiză, verificare, evaluare: Obiectivele principale ale vizitei

Vizita a avut ca obiectiv principal analizarea infrastructurii, verificarea respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate și evaluarea programelor de reintegrare socială.

Dialog direct cu conducerea și cu deținuții

Ministrul a purtat discuții atât cu conducerea penitenciarului, cât și cu deținuții, pentru a obține o imagine completă și realistă asupra situației actuale și pentru a identifica soluții pentru îmbunătățirea mediului custodial.

Modernizare, educație, respectarea drepturilor omului: Prioritățile Ministerului Justiției

Ministrul a subliniat importanța modernizării infrastructurii, a creșterii calității programelor educaționale și de formare profesională și a consolidării unui cadru de respectare a drepturilor omului, aliniat standardelor internaționale.

Angajament pentru sprijinirea reformei sistemului penitenciar

Radu Marinescu a reafirmat angajamentul de a sprijini Administrația Națională a Penitenciarelor în procesul continuu de reformare instituțională.

Evaluare unitară și coerentă în toate penitenciarele din țară

Vizita de la Penitenciarul Botoșani va fi urmată de deplasări în toate unitățile de detenție din țară, pentru a asigura o evaluare unitară și coerentă și pentru a fundamenta politici publice adaptate realităților din sistemul penitenciar românesc.