Featured
Armata SUA ia problema în propriile mâini: va începe să producă piese 3D pentru a evita dependența de proprietatea intelectuală a furnizorilor
Generalul Mohan avertizează industria să nu fie surprinsă dacă armata va începe să își producă propriile piese de schimb prin imprimare 3D, din cauza dificultăților de a obține datele tehnice și aprobările necesare.
Armata SUA nu deține proprietatea intelectuală pentru multe dintre piesele care intră în componența armelor și platformelor sale, ceea ce face dificilă sau costisitoare realizarea de inginerie inversă și imprimarea 3D a unor astfel de piese atunci când trebuie înlocuite, a declarat directorul interimar al Army Materiel Command pentru Breaking Defense.
Prin urmare, generalul-locotenent Christopher Mohan, care ocupă funcția de comandant general adjunct și comandant interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să „fie surprinsă” dacă serviciul începe să facă demersuri pentru a produce mai multe dintre propriile piese prin imprimare 3D, fără a se baza pe proprietatea intelectuală a furnizorului, astfel încât să poată repune în funcțiune mai repede tancurile, elicopterele și alte platforme. El a recunoscut că acest lucru face ca industria să fie „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii în legătură cu dificultățile serviciului.
„Nu ne putem permite să așteptăm”
„Am fost foarte sinceri cu ei, și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie: nu fiți surprinși dacă ne veți vedea pur și simplu făcând lucruri, pentru că nu ne putem permite să așteptăm. Nu ne putem permite să așteptăm”, a spus Mohan într-un interviu acordat săptămâna trecută, la conferința anuală AUSA.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne pare rău că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune sortită eșecului.”
Probleme cu lanțul de aprovizionare
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele serviciului nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o supapă mică din pneu, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă a supapei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece acestea aparțineau celui care a fabricat supapa cu aproximativ două sau trei niveluri mai jos de furnizorul principal, astfel încât a durat și mai mult timp pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem pur și simplu să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând că „trebuie să existe un fel de model care să spună: „Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”‘”
Progrese în producția aditivă
Deși lipsa de proprietate intelectuală a furnizorilor rămâne o problemă pentru serviciu, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea producției aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă. În plus, serviciul a creat un depozit digital care conține piese „simpliste” pe care soldații de pe câmpul de luptă le pot imprima cu ușurință, cum ar fi grile de ventilator, mânere de ușă și altele.
Reparații pe câmpul de luptă
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dori, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi la AUSA o aripioară pentru rezervorul extern de combustibil al unui Black Hawk, pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
Economii semnificative
„Poate că sună banal, dar simplul fapt de a putea face sau repara propriile noastre piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său principal la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validare structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând în mână piesa.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată a fost „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autonomie pentru soldați
În plus, în septembrie, Driscoll a acordat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în anumite linii directoare pe care armata le-a creat.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic superior pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces lung de aprobare. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” în ceea ce privește obținerea aprobării pentru a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „cu risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa?” a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Exclusiv
Familia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
Motto: În România, corupția e ca o telenovelă: nu se termină niciodată, dar măcar ne mai amuză (amar). Atenție, însă, că te poți trezi figurant fără să vrei!
Jilava, mon amour (sau mai bine, mon „caușmar”!) cu figuranți forțați
În adâncurile sistemului penitenciar românesc, acolo unde dreptatea și legalitatea se ascund sub pat, o familie a transformat corupția într-o artă: familia Teoroc. Dar, ca în orice comedie (neagră), vine și momentul de cotitură, când clovnii își dau arama pe față și publicul începe să arunce cu roșii. Iar ieri, la Ministerul Justiției, am avut parte de un spectacol trist: polițiști trimiși în stradă ca ostatici ai răzbunării unui clan.
„Baroneasa WhatsApp” și aventurile padocului fantastic (continuă!)
Cristina Teoroc, alias „Baroneasa WhatsApp”, a transformat Penitenciarul Jilava într-un fel de „Fermă Animalelor” a lui Orwell, dar cu mai multă risipă și mai puțină morală. În loc de porci conducători, aveam câini de lux, tolăniți în padocuri construite pe bani publici, în timp ce angajații se întrebau dacă nu cumva au greșit meseria și trebuiau să se facă dresori. Acum, însă, „ferma” e în vizorul autorităților, iar „Baroneasa” încearcă să își spele imaginea cu orice preț.
Ștefan Teoroc, Liderul de sindicat cu vedere selectivă (si santaj inclus)
Și unde era Ștefan Teoroc, marele apărător al drepturilor angajaților? Probabil prea ocupat să numere banii din cotizații sau să admire „realizările” soției. Că doar nu era să se supere pe „Baroneasă” pentru niște fleacuri, cum ar fi colectările ilegale de fonduri sau amenințările la adresa subalternilor. Ah, și să nu uităm de liderii din teritoriu, recompensați cu funcții de conducere pentru a ține „armata” de membri în frâu! Asta nu e reprezentare sindicală, e șantaj curat!

SNPP: Sindicatul care apără corupția cu unghiile și cu dinții (sau mai bine, cu vuvuzele sub frică și pensionari recrutați cu forța)
Când „Baroneasa” a fost detronată de șeriful Bogdan Burcu, SNPP a sărit ca ars. Circa 400 de polițiști au fost trimiși în stradă, mulți dintre ei fără voia lor, obligați, șantajați sau intimidați de șefi. Au strigat împotriva Ministerului Justiției și a ANP de frică, nu din conștiință. Au suflat în vuvuzele de frică pentru susținerea unei familii care a pus mâna pe un sindicat și îl folosește pentru influență și îmbogățire personală. Asta nu e luptă sindicală, e răzbunare personală pe banii și nervii oamenilor!
FSSP: O umbră ieftină și inutilă a lui Teoroc
Și să nu uităm de Florin Șchiopu și FSSP, o prelungire inutilă a SNPP, o umbră ieftină a lui Teoroc, fără personalitate și fără principii. Prezența lor la protest? O glumă proastă, o încercare disperată de a da greutate unui protest care s-a dovedit a fi un eșec total.
Bogdan Burcu: Eroul sau nebunul? (sau poate doar un tip sătul de mizerie?)
Haos în sistemul penitenciar – Un director general vs. caracatița corupției (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.
În mijlocul acestui circ grotesc, apare un personaj: Bogdan Burcu, directorul general al ANP. Unii îl consideră un erou, un justițiar care a venit să curețe cloaca din sistemul penitenciar. Alții îl văd ca pe un nebun, un Don Quijote care se luptă cu morile de vânt. Un lucru e cert: a avut curajul să dea cu bâta-n baltă și să deranjeze liniștea corupților. Și, se pare, a reușit să spulbere mitul invincibilității familiei Teoroc.
Morala poveștii (dacă exista așa ceva în România, mai ales când vine vorba de corupție)
Familia Teoroc a crezut că poate transforma sistemul penitenciar într-o afacere de familie. SNPP a crezut că poate manipula angajații la nesfârșit. Dar, ca în orice comedie proastă, vine și momentul în care publicul se trezește și începe să huiduie. Iar polițiștii care au refuzat să participe la mascaradă sunt dovada vie că, în sistem, încă mai există conștiință, discernământ și rușine.
Concluzie: România, tara minunilor (si a corupților cu polițiști santajați și lideri disperați)
Sperăm că instituțiile statului vor avea curajul să pună capăt acestei mascarade și să curețe sistemul penitenciar de corupție și abuzuri. Până atunci, nu ne rămâne decât să râdem (sau să plângem) și să ne întrebăm: oare câți Teoroci mai trebuie să apară ca să ne dăm seama că ceva e putred în Danemarca (pardon, în România)? Și, mai ales, câți polițiști vor mai fi folosiți ca marionete în războaiele personale ale unor lideri corupți?
Întrebarea zilei:
Oare dacă am pune toți corupții din România într-un penitenciar administrat de familia Teoroc, cu lideri SNPP pe post de gardieni șantajatori, s-ar mai fura ceva sau ar ajunge să se fure între ei (și să dea vina pe Burcu)? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
„Conduită infectă și abuzivă”: Sindicatul Diamantul denunță secretizarea cercetării disciplinare a lui Vitalie, invocând o comparație flagrantă cu o altă procedură
Featured
Polițiștii SIDEPOL se alătură protestului național din 29 octombrie: „Uniți pentru o viață decentă!”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 23 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 13 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi




Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login