Featured
Vasile Dîncu, reacție ironică după momentul Orban cântând la Cluj: „De ce ne sare sângele pe nas așa repede când cântă ungurii?”
Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu a comentat cu ironie incidentul în care premierul ungar Viktor Orban a fost filmat cântând într-un restaurant din Cluj-Napoca. Într-o postare pe rețelele sociale, fostul ministru s-a întrebat de ce reacționăm atât de vehement la un cântec și a sugerat că adevăratul imn al românilor ar fi „Noi plecăm”.
„Furtună în paharele noastre de plastic patriotice”
„A mai izbucnit o furtună în paharele noastre de plastic patriotice. Viktor Orban și ai lui au cântat cu lăutarii «Noi nu plecăm de aici». Tragedie națională, titluri alarmate, talk-show-uri aprinse. De parcă s-ar fi semnat un nou Diktat”, a scris Dîncu, criticând reacțiile exagerate.
Indignare selectivă?
„Dar, hai să ne liniștim. De ce ne sare sângele pe nas așa repede când cântă ungurii? Noi, românii, avem un talent aparte de a ne indigna selectiv. Dacă e lăutarul nostru care urlă «Noi suntem români, aici pe veci stăpâni», ne umplem de mândrie. Dacă e lăutarul lor, brusc ni se pare o conspirație împotriva tricolorului”, a adăugat europarlamentarul, subliniind ipocrizia din atitudinea unora.
„Pe fond, e chiar simpatic”
Dîncu a glumit și pe seama semnificației istorice a cântecului: „Pe fond, e chiar simpatic: ungurii nu au spus că au fost primii aici. Din contră, prin acel «noi nu plecăm» recunosc implicit că au venit mai târziu. Dar că s-au acomodat bine și nu mai pleacă. Și, sincer, de ce ar pleca? Noi, românii, suntem cei care plecăm. Cu milioanele.”
Recunoștință pentru cei care rămân
Europarlamentarul a continuat, într-un ton ironic, spunând: „Să fim recunoscători. Măcar ungurii mai țin frontul. Cineva trebuie să lucreze pământul, să repare drumurile și să plătească impozite.”
Nicio conspirație, doar un chef?
Dîncu nu crede că a existat un mesaj politic în gestul premierului ungar: „Poate era doar un moment de convivialitate. Un chef cu vin, sarmale și dor de casă. Poate îi cântau chelnerului: «Noi nu plecăm până nu vine desertul». Dar românul e vigilent. Unde vede un refren, simte imediat un atentat la unitatea națională.”
Libertate la beție, dar cu măsură
Fostul ministru a comparat situația cu excesele patriotice din timpul petrecerilor românești: „Și totuși, câte nu spunem și noi la beție! La o nuntă, un botez sau un grătar, avem refrene care ar face orice serviciu secret să transcrie versurile cu creionul roșu. «Să trăiască România Mare!», «N-avem neamuri, doar hotare!». Dar acolo e voie. E patriotism autentic, cu mici și bere.”
Invidie și lipsa rădăcinilor
Dîncu a sugerat că reacțiile virulente au și o doză de invidie: „E și o doză de invidie acolo. Ungurii, cu toate micile lor obsesii identitare, rămân legați de pământul lor. Noi ne legăm de Wi-Fi și low-cost. Poate de aceea ne irită cântecul lor: ne amintește că noi am renunțat de mult să mai cântăm despre rădăcini.”
Cântecul „Noi plecăm”, imnul trist al României
Europarlamentarul a concluzionat: „Adevărul e că, dacă am cânta și noi mai des «Nici noi nu plecăm», ar fi nevoie de mai puține talk-show-uri despre demografie și exod. Dar nu. Noi preferăm să ne certăm cu cine rămâne aici.”
„Mult zgomot pentru nimic”
În final, Vasile Dîncu a minimalizat incidentul, spunând că Viktor Orban s-a bucurat, de fapt, „de muzică bună și vin românesc”, iar scandalul apărut în spațiul public este „mult zgomot pentru nimic”.
Administratie
„Festivalul Cocorilor” a renăscut la Cocorăștii Colț după două decenii
O tradiție locală readusă în mijlocul comunității
După o pauză de 20 de ani, locuitorii comunei Cocorăștii Colț s-au reunit pentru a celebra o tradiție care a făcut parte, cândva, din viața comunității: „Festivalul Cocorilor”. Evenimentul a readus în atenție obiceiurile locale și a oferit oamenilor prilejul de a petrece din nou împreună, într-o atmosferă de bucurie și apropiere.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a transmis că revenirea festivalului reprezintă mai mult decât reluarea unei manifestări culturale. În opinia sa, cel mai important moment a fost reîntâlnirea comunității și redescoperirea unei tradiții întrerupte în urmă cu două decenii.
Copiii, garanția continuității
Potrivit declarației lui Virgiliu Daniel Nanu, ediția reluată a festivalului a fost dedicată atât tradițiilor și obiceiurilor locale, cât și legăturilor dintre generații. Copiii, părinții și bunicii au avut ocazia să petreacă timp împreună și să contribuie la reînvierea unei povești importante pentru localitate.
Președintele CJ Prahova a remarcat, în mod special, prezența numeroasă a copiilor, considerând că aceștia sunt cei care vor duce mai departe tradițiile și sentimentul de apartenență față de locul în care se formează.
Felicitări pentru organizatori
Virgiliu Daniel Nanu i-a felicitat pe primarul Adrian Călin, echipa administrației locale și toate persoanele implicate în organizarea evenimentului. Acesta a subliniat că eforturile lor au făcut posibilă revenirea „Festivalului Cocorilor” acolo unde îi este locul: în mijlocul comunității din Cocorăștii Colț.
Administratie
Elis Rapeanu, desemnată Cetățean de Onoare al comunei Valea Călugărească
Distincție acordată pentru contribuția la păstrarea istoriei și identității locale
Profesoara Elis Rapeanu a primit titlul de Cetățean de Onoare al comunei Valea Călugărească, în semn de recunoaștere pentru activitatea sa academică și literară, precum și pentru contribuția la promovarea istoriei și tradițiilor comunității în care s-a născut.
Distincția i-a fost înmânată de reprezentanții Primăriei comunei Valea Călugărească, administrație condusă de primarul Ioana Neagu.
Potrivit unui mesaj publicat de Primăria Valea Călugărească, acordarea titlului reprezintă o expresie a aprecierii comunității față de activitatea profesoarei și față de atașamentul constant pe care aceasta l-a manifestat față de locurile natale.
Cartea care păstrează memoria localității
Un rol important în promovarea patrimoniului local îl are lucrarea „Valea Călugărească pe spirala de timp”, reeditată și completată de-a lungul anilor de Elis Rapeanu.
Prin această lucrare, profesoara a documentat povești, personalități, tradiții și momente importante din trecutul comunei, contribuind la păstrarea memoriei comunității pentru generațiile actuale și viitoare.
Cercetările și scrierile sale au readus în atenție elemente semnificative ale identității locale și au oferit cititorilor o perspectivă asupra evoluției comunei Valea Călugărească de-a lungul timpului.
Titlul, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local
Titlul de Cetățean de Onoare a fost acordat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 71 din 27 august 2026.
Administrația locală a precizat că această recunoaștere onorifică recompensează întreaga contribuție a profesoarei Elis Rapeanu la promovarea comunei și la conservarea valorilor sale istorice și culturale.
„Prin activitatea sa academică și literară, prin talent și prin dragostea față de meleagurile natale, doamna Elis Rapeanu a contribuit la promovarea și păstrarea identității locale”, se arată în mesajul transmis de Primăria comunei Valea Călugărească.
Mesaj de recunoștință din partea administrației locale
Primarul Ioana Neagu i-a transmis profesoarei Elis Rapeanu felicitări și mulțumiri pentru modul în care a continuat să promoveze locurile natale și să păstreze vie legătura cu oamenii și istoria comunității.
Administrația locală a subliniat că întreaga comună este mândră de activitatea unei fiice a localității care, prin realizările sale, a dus numele Văii Călugărești mai departe.
„Vă mulțumim pentru tot ceea ce ați dăruit comunității noastre și pentru că ați păstrat aceste locuri în suflet și în paginile istoriei”, a transmis Primăria comunei Valea Călugărească.
Administratie
Aproximativ 60 de saci de deșeuri, strânși în zona râului Teleajen din Plopeni Sat
Primăria Dumbrăvești s-a alăturat campaniei „Let’s Do It, Romania!”
O acțiune de ecologizare desfășurată în mai multe zone din Plopeni Sat a dus la colectarea a aproximativ 60 de saci cu deșeuri abandonate. Inițiativa a fost organizată în cadrul campaniei naționale „Let’s Do It, Romania!”, la care s-a alăturat și Primăria comunei Dumbrăvești.
Potrivit unui mesaj transmis de instituție, acțiunea s-a concentrat inclusiv într-o zonă cunoscută pentru acumulările de gunoaie de pe lunca râului Teleajen.
Mobilizare pentru un mediu mai curat
Reprezentanții administrației locale au subliniat că implicarea comunității poate produce schimbări concrete în localitate. Pe parcursul zilei, participanții au colectat deșeurile din mai multe puncte ale localității, contribuind la igienizarea spațiilor afectate de depozitarea necorespunzătoare a gunoiului.
„Atunci când ne mobilizăm, putem face lucruri importante pentru comunitatea noastră”, a transmis Primăria comunei Dumbrăvești.
Acțiunea a fost prezentată drept un demers civic bazat pe responsabilitate, respect față de natură și grijă pentru spațiile comune. Fiecare sac colectat a contribuit la curățarea și îmbunătățirea aspectului zonei.
Primarul Dorin Gabriel Răducanu le-a mulțumit participanților
Primarul comunei Dumbrăvești, Dorin Gabriel Răducanu, le-a transmis mulțumiri tuturor celor care au participat la campania de ecologizare.
„Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat, celor care au venit cu energie, mănuși și dorința de a lăsa în urmă un loc mai îngrijit”, a declarat edilul, într-un mesaj publicat de Primăria Dumbrăvești.
Edilul a evidențiat că protejarea mediului începe prin gesturi simple, dar concrete, și prin implicarea fiecărui membru al comunității.
„O comunitate curată începe cu fiecare dintre noi”
Administrația locală a transmis că rezultatele unor astfel de acțiuni devin vizibile atunci când locuitorii își asumă responsabilitatea pentru spațiile care aparțin întregii comunități.
Campania de la Plopeni Sat a reprezentat, potrivit Primăriei Dumbrăvești, nu doar o acțiune de colectare a deșeurilor, ci și un exemplu de implicare civică și de colaborare în beneficiul mediului.
„O comunitate curată începe cu fiecare dintre noi. Dacă avem grijă împreună de ceea ce ne aparține tuturor, rezultatele se văd”, a mai transmis primarul Dorin Gabriel Răducanu.
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 5 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 5 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Featuredacum 3 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 2 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 5 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor



