Vicepremierul Dragoș Anastasiu critică majorarea sporurilor pentru solicitare neuropsihică și confidențialitate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), subliniind că cei care au beneficiat cel mai mult până acum trebuie să dea dovadă de solidaritate și să evite „tertipurile creative” pentru a-și menține veniturile.
Critici vehemente la adresa „tertipurilor creative”: Solidaritate și responsabilitate în context economic dificil
„Trebuie să fim solidari și nu să căutăm tot felul de tertipuri. Am făcut-o în ultimii zece ani, că de asta am ajuns unde am ajuns… S-au plafonat salarii, s-a găsit ideea de spor. S-au plafonat sporurile, au venit stimulentele, s-au plafonat stimulentele, au venit bonusurile și așa mai departe. Suntem foarte creativi, suntem un popor creativ și întotdeauna am găsit locuri prin care trebuie să mergem. Nu putem să astupăm astea peste noapte”, a declarat vicepremierul Anastasiu la Digi24, exprimându-și dezamăgirea față de tendința de a găsi modalități de a ocoli măsurile de austeritate.
Sfatul vicepremierului pentru judecătorii ÎCCJ: Prioritizarea interesului public
Întrebat ce sfat le-ar da judecătorilor de la ÎCCJ, Anastasiu a răspuns: „Le-aș da sfatul să se gândească că cei care au beneficiat cel mai mult până acum trebuie acum să strângă cel mai tare cureaua și să nu găsească tot felul de tertipuri creative, de altfel, pentru a nu merge în direcția pe care guvernul României vrea să o imprime. Dar haideți să vedem dacă s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ce argumente au.”
Reacție la dezvăluirile lui Claudiu Năsui: Ajustarea sporurilor la ÎCCJ
Reacția vicepremierului vine în contextul afirmațiilor lui Claudiu Năsui, care a dezvăluit marți că ÎCCJ a dispus o ajustare a grilei de sporuri pentru angajații săi – sporul pentru condiții vătămătoare a fost redus la 300 de lei, în timp ce sporurile pentru solicitare neuropsihică și confidențialitate au fost majorate, astfel încât salariile nete să nu scadă. Această ajustare a fost interpretată ca o modalitate de a ocoli măsurile de austeritate și de a menține veniturile angajaților ÎCCJ.
ÎCCJ respinge acuzațiile de majorare a sporurilor: Replica la afirmațiile fostului ministru Năsui privind „tertipurile” pentru menținerea veniturilor
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) respinge afirmațiile potrivit cărora ar fi fost majorate unele sporuri pentru a contracara scăderile de venituri rezultate din plafonarea sporului pentru condiții de muncă grele. Acuzația a fost lansată de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui (USR), care a susținut că „lor nu le pasă dacă sporul se numește de «antenă» sau de «praf» sau de «fonduri europene». Le pasă doar să ia cât mai mulți bani”.
Claudiu Năsui acuză „tertipuri” pentru menținerea veniturilor: „Le pasă doar să ia cât mai mulți bani”
Claudiu Năsui a afirmat pe Facebook că ÎCCJ a dispus scăderea sporului de condiții vătămătoare la 300 lei, dar a crescut sporul de solicitare neuropsihică și cel de confidențialitate, astfel încât salariile să nu scadă. El a explicat că, deși sporurile totale sunt plafonate la 30% per instituție de stat, scăderea unui spor este compensată prin creșterea altora, efectul fiind menținerea veniturilor.
Replica ÎCCJ: Aplicarea legii și respectarea plafonărilor
În replică, oficialii ÎCCJ au transmis un comunicat de presă în care precizează că, potrivit legislației actuale, indemnizațiilor lunare ale judecătorilor le sunt aplicabile trei categorii de sporuri:
- Sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase (până la 1500 lei brut anterior OUG nr.36/2025, respectiv până la 300 lei brut lunar după această dată).
- Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (până la 25% din indemnizația de încadrare).
- Sporul pentru păstrarea confidențialității (până la 5% din indemnizația de încadrare).
Dubla limitare a sporurilor: Respectarea legii și a plafonului de 30%
ÎCCJ subliniază că „cuantumul total al sporurilor acordate este în prezent dublu limitat – acesta nu trebuie să depăşească nivelul acordat în luna noiembrie 2024 şi să se încadreze în prevederile art.25 alin.(1) din Legea-cadru nr.135/2017 (care stabileşte o limită maximă de 30% pe fiecare ordonator principal de credite)”. Instanța supremă precizează că atât cuantumul fiecărui spor în parte, cât și limitele stabilite pentru cuantumul total ale acestora sunt stabilite prin lege și pot fi modificate exclusiv printr-un act normativ de forța legii.
Aplicarea OUG nr. 36/2025: Nicio modificare ilegală
ÎCCJ afirmă că „prin Ordinele preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 1 iulie 2025 s-au pus practic în aplicare prevederile OUG nr.36/2025, privind modificarea cuantumului sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase (de la 1500 de lei la 300 de lei), neoperându-se niciun fel de modificări privind cuantumul celorlalte două sporuri sau limita maximă a cuantumului total al sporurilor aplicabile indemnizaţiei, aceste aspecte fiind stabilite de dispoziţii legale aflate în vigoare şi care nu au făcut obiectul vreunei modificări”.
Dreptul la respectarea legii și apărarea independenței justiției
ÎCCJ apreciază că judecătorii sunt tot cetățeni români, având dreptul ca legea să fie respectată de toate puterile și autoritățile statului. Instanța supremă consideră că „singularizarea în mod negativ a judecătorilor, în condiţiile unei preocupări speciale manifestate în aceste zile de către opinia publică cu privire la aceste aspecte, nu face decât să afecteze independenţa şi prestigiul justiţiei, în special în contextul în care sistemul judiciar va fi chemat să rezolve inclusiv stările litigioase născute în legătură cu astfel de chestiuni”.