Exclusiv
Războiul Ciolacu – magistrați: Impactul OUG 62/2024 asupra dreptului la spor de anticorupție

În războiul Ciolacu-magistrați, primele victime cad polițiștii și cadrele militare! ICCJ dă o soluție de interpretare care face ca dreptul la spor de anticorupție să devină unul iluzoriu, dezvăluie Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul.
Dacă ne luăm după declarațiile publice ale premierului Ciolacu și după percepția unor specialiști ai dreptului, OUG 62/2024 a fost emisă ca un instrument neobișnuit, extraordinar de protecție a bugetului de stat, existând o așteptare ca ICCJ (simbolul puterii judecătorești) să coopereze și să se subordoneze așteptărilor Guvernului (simbolul puterii executive).
OUG 62/2024 nu a fost dată ca o contribuție inovatoare la asigurarea unui proces echitabil, ci ca o armă defensivă și excesivă a Guvernului, pentru a rezista asalturilor bugetarilor asupra portofelului de stat. Uniformizarea practicii judecătorești ca factor de garantare a dreptului la un proces echitabil beneficia deja de două instrumente importante și ultrasuficiente, “Recursul în interesul legii” (art. 514 CPC) și “Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept” (art. 519 CPC). Se naște firesc întrebarea de ce a apărut subit nevoia de ceva nou, nemaivăzut prin Europa, cu dedicație doar pentru un anumit tip de procese?
Guvernul este parte interesată în războaiele purtate pe terenul instanțelor de judecată, cu salariatii sistemului public, pentru drepturi salariale. Este și cel care are dreptul să modifice, prin OUG-uri, regulile războiului judiciar între stat și salariați.
Astfel, Guvernul s-a folosit de puterea lui de legiferare și de influențarea ICCJ pentru a-și crea un avantaj incorect. În nota de fundamentare a OUG 62/2024, justificarea ordonanței este frumos împachetată, însă cauza generatoare nu a putut fi ascunsă. Aceasta este reprezentată de soluțiile judecătorești supărătoare pentru Guvern, având „impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat”.
Aici, Ciolacu contestă disprețuitor obiectivitatea și competența “tribunalelor sătești” și lasă să se înțeleagă că OUG 62/2024 s-a conceput ca un instrument extraordinar de combatere a magistraților, pe care Guvernul era neputincios în a-i opri din avalanșa de drepturi și majorări salariale pe care și le dădeau singuri, fie prin procese, fie prin acte administrative discutabile.
Ciolacu ne-a convins că nu salariații obișnuiți au fost considerați periculoși pentru guvern, ci magistrații! Guvernul caută disperat antidot, iar soluția găsită a fost OUG 62/2024.
Ca o paranteză importantă, impresia că stresul guvernului nu era provocat de restul bugetarilor care deschideau procese colective pe drepturi salariale, ci doar de magistrați, alimentează suspiciunea existentă din 2011, referitoare la o înțelegere ascunsă între putereaExecutivă și cea judecătoare.
Dacă ne raportăm la soluția dată de ICCJ în cazul Baltag, s-ar putea observa că aceasta face ca dreptul la spor de anticorupție să devină hisoric iluzoriu pentru polițiști și militari.
Pe scurt, decizia ICCJ din 28 octombrie 2024, privind interpretarea art. 14 din anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017, stipulează că beneficiarii sporului de anticorupție sunt doar cei care desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției.
Această distincție, în viziunea ICCJ, impune două condiții cumulative pentru acordarea dreptului la spor de anticorupție, ceea ce, având în vedere specializarea funcțiilor publice și principiile de eficiență, este problematic. În realitate, activitățile de prevenire și combatere sunt gestionate de polițiști specializați, fără a se suprapune funcțiile lor.
Astfel, interpretarea restricționantă a ICCJ generează o situație în care, conform principiului specializării, niciun polițist nu va avea realmente dreptul la acest spor, inclusiv cei din cadrul DGA. Deși există câțiva polițiști care pot avea în fișa postului atât atribuții de prevenire, cât și de combatere, asta se datorează de cele mai multe ori unor erori în întocmirea fișelor de post, care nu respectă regulamentele interne.
În acest context, decizia ICCJ riscă să transforme un drept recunoscut prin lege într-unul iluzoriu, inaccesibil polițiștilor și cadrelor militare. Așadar, se ridică întrebarea: a fost OUG 62/2024, un instrument destinat să asigure un tratament echitabil și să protejeze drepturile salariale ale funcționarilor publici, sau a fost o manevră politică menită să submineze independența justiției și să limiteze eficiența sistemului judiciar?
Pe scurt, cu fiecare decizie care favorizează Guvernul și bugetul acestuia, se întărește percepția că există o înțelegere de tip cartel între Executiv și magistratură, ceea ce are ca rezultat afectarea gravă a drepturilor salariale ale celor din sistemul public, în special al polițiștilor și cadrelor militare.
Am scris acest articol pentru a oferi o primă analiză și o bază de reflecție asupra soluției ICCJ în cazul Baltag, așteptând cu interes motivarea acesteia, ce poate aduce clarificări suplimentare. Până atunci, voi evalua și eventuale modalități prin care această soluție a ICCJ ar putea fi contestată sau anihilată, deoarece suntem angajați într-o luptă continuă pentru drepturile noastre.
Apropo! Nu vi se pare suspect că aparatul central a tergiversat acordarea sporului de anticorupție până la apariția deciziei ICCJ? Motive nu aveau; jurisprudenta favorabilă reclamantilor exista, iar MAI a blocat acordarea sporului, creând o comisie de tergiversare. Aceasta ar putea indica o conexiune între intensificarea activității guvernului și deciziile luate de instanțele judecătorești, mai dezvăluie Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul. (Cerasela N.).
Exclusiv
APIA, tremură sub ploaia de întrebări! Fermierii prahoveni, pe urmele hoților de la antigrindină: Cer date incendiare și miros a DNA mai rău ca iodura de argint!
Exclusiv
Sindicatul Diamantul pune sub semnul intrebării angajările de balerini la MAI
Exclusiv
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Administratieacum 3 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!