Consecințele războiului de uzură sunt catastrofale, așa cum specifică o amplă analiză a analistului Sorin Roșca Stănescu. Aceste efecte negative, tot mai alarmante pe zi ce trece, afectează grav economiile Federației Ruse și Ucrainei, dar au un impact semnificativ și asupra Europei și Statelor Unite. Un război de uzură nu poate continua la nesfârșit; părțile direct și indirect beligerante au obosit, iar există probabilitatea ca, în acest an, conflictul militar din Ucraina, extins și în Federația Rusă, să se încheie.

Zilnic primim informații despre problemele tot mai grave legate de cheltuielile exorbitante din economia și finanțele Federației Ruse. Resursele umane sunt afectate în mod semnificativ, iar Vladimir Putin, în încercarea de a face față situației, recurge la recrutarea mercenarilor din rândul infractorilor de drept comun și, recent, chiar la cei care au dosare penale nefinalizate. De cealaltă parte, în Ucraina, pe lângă uriașele pagube materiale și cheltuielile tot mai greu de susținut, o realitate alarmantă este reprezentată de dezertări. Se estimează că lunar, aproximativ 5.000 de militari ucraineni dezertau, iar în acest an, peste 100.000 de persoane s-au sustras de la obligația de a-și apăra țara.

La rândul lor, refugiații ucraineni apți de luptă refuză să se întoarcă în țara lor de origine. O înțelegere scrisă între Polonia și Ucraina vizează întoarcerea a circa 150.000 de ucraineni apți de luptă, însă aceștia refuză, iar autoritățile poloneze nu dispun de capacitatea necesară pentru a-i reintegra forțat.

Statele Unite, după ce complexul militar a beneficiat enorm de pe urma sprijinului acordat Ucrainei, se confruntă acum cu o situație dificilă, mai ales în pragul alegerilor. O parte din aceste cheltuieli au fost suportate nu doar de cetățenii europeni, ci și de cei americani. Afirmațiile lui Trump referitoare la necesitatea de a pune capăt rapid războiului din Ucraina capătă din ce în ce mai multă credibilitate, iar democrații se simt presați să se alinieze acestui sentiment popular pentru a nu pierde alegerile.

În același timp, Europa se înfruntă cu o criză economică profundă, pe măsură ce se finanțează războiul de uzură. Statele europene, și în special Germania, suportă costuri uriașe pentru achiziționarea gazelor lichefiate, crescând astfel dependența de Statele Unite și diminuând profiturile companiilor mari, care sunt obligate să concedieze angajați și să închidă unități de producție. Receseunea nu mai poate fi evitată în Germania, iar sistemul bancar, anterior stabil, se confruntă cu destabilizări semnificative.

Acest tablou este complicat de ascensiunea periculoasă a războiului purtat de Israel pe mai multe fronturi, care riscă să se transforme dintr-un conflict local într-unul regional. Există temeri că, în cazul în care situația din Orientul Mijlociu se conectează cu conflictul din Ucraina, s-ar putea ajunge la o conflagrație globală după finalizarea Războiului Rece.

Așadar, dată fiind oboseala generalizată a statelor implicate, singura alternativă viabilă rămâne realizarea unor compromisuri pe ambele fronturi. Aceste compromisuri, deși dureroase pentru toate părțile implicate, ar putea încheia războiul și crizele în lanț care amenință să degenereze într-o situație greu de controlat.