Programul australian pentru arme ghidate și muniții explozive (GWEO) avansează, însă diversificarea furnizorilor și pregătirea personalului rămân provocări esențiale. Inițiativa, lansată în 2024, urmărește dezvoltarea unei capacități naționale de producție a rachetelor și a altor muniții ghidate.

Strategia națională de apărare pentru 2026 prevede alocarea a 26–36 de miliarde de dolari australieni (aproximativ 18,16–25,14 miliarde de dolari SUA) pentru program. Documentele bugetare nu precizează însă în detaliu cum vor fi distribuite fondurile.

Producție locală și parteneriate internaționale

Printre partenerii oficiali ai programului se numără filialele australiene ale Kongsberg, Thales, Lockheed Martin și Raytheon. Două companii locale au fost desemnate drept parteneri de întreprindere și sprijin.

Australia a testat deja rachete GMLRS produse local și a identificat companii autohtone care să fabrice componente pentru acestea. De asemenea, a încheiat un acord pentru dezvoltarea și producția rachetei Precision Strike Missile.

Planurile includ și fabricarea în Australia a rachetelor navale Naval Strike Missile și Joint Strike Missile, produse de Kongsberg. Australia urmează, totodată, să devină primul client de export al rachetei AIM-260 Joint Advanced Tactical Missile, după dezvoltarea și testarea acesteia.

Diversificarea furnizorilor, o prioritate

Institutul Australian pentru Politică Strategică (ASPI) a avertizat că o mare parte din munițiile vizate de GWEO sunt de origine americană, în timp ce producătorii din SUA întâmpină deja dificultăți în satisfacerea cererii.

ASPI susține diversificarea surselor de aprovizionare și indică Coreea de Sud, Regatul Unit și Germania drept posibili parteneri pentru transferuri de tehnologie și furnizarea de componente sau sisteme complete. O diversificare mai amplă ar putea reduce dependența de producătorii americani.

Deficitul de personal ar putea frâna programul

Un alt risc îl reprezintă lipsa forței de muncă specializate. Centrul de Studii despre Statele Unite al Universității din Sydney (USSC) a descris planificarea forței de muncă industriale drept „în mare parte neglijată” și a cerut guvernului să coordoneze mai bine industria, administrațiile statale și furnizorii de formare profesională.

Raportul atrage atenția că personalul tehnic este adesea reticent să se mute din motive personale și practice. De aceea, amplasarea fabricilor GWEO trebuie decisă mai rapid și coordonată între guvernul federal și autoritățile statale.

Lavina Lee, directoarea pentru politică externă și apărare a USSC, a subliniat că sunt necesare coordonare instituțională și angajamente de durată privind cererea, pentru ca sectorul să poată atrage și pregăti specialiștii necesari.

În pofida acestor avertismente, ASPI consideră că programul îndeplinește repere importante în direcția reducerii lacunelor de capabilități și a construirii unei baze industriale naționale. La plecarea din funcția de conducător al grupului GWEO, în septembrie, mareșalul aerului Leon Phillips a evidențiat eforturile de refacere a stocurilor, creștere a razei de acțiune și dezvoltare a producției interne.

Kongsberg și Zone 5 analizează producția de rachete în Australia

Cel mai recent pas a fost anunțat la expoziția Land Forces din Perth: Kongsberg Australia și Zone 5 Technologies au semnat un memorandum de înțelegere pentru explorarea unor oportunități de producție locală.

Companiile vor analiza colaborarea pentru rachete de atac cu rază lungă de acțiune, sisteme de apărare aeriană și soluții antidrone, destinate Australiei și Noii Zeelande. Acordul stabilește cadrul pentru cooperare în producție și în lanțurile de aprovizionare și se bazează pe extinderea capacităților de fabricare a armamentului ale Kongsberg în Australia.

Directorul general al Kongsberg Australia, John Fry, a afirmat că evoluțiile recente din SUA și Europa arată cât de important este să poată fi produse rapid și la scară largă arme eficiente și accesibile. El a adăugat că lanțurile de aprovizionare reziliente și capacitatea industrială sunt esențiale pentru menținerea capabilităților în momente de criză.

Zone 5 produce racheta de atac cu rază lungă AGM-188 Rusty Dagger, despre care s-a relatat că ar fi fost folosită de Ucraina, precum și racheta antidrone White Spike.

Leonardo DRS a înființat o filială în Regatul Unit, DRS UK, care urmează să înceapă producția locală de radiouri tactice. Compania spune că noua structură îi va consolida capacitatea de a sprijini clienții din domeniul apărării și partenerii industriali britanici.

O nouă bază de producție și colaborare

Noua unitate, descrisă drept un amplasament de producție construit special pentru acest scop, extinde rețeaua de producție a companiei. Leonardo DRS nu a oferit detalii despre capacitatea fabricii, calendarul operațional sau volumul estimat al producției.

DRS UK va sprijini cerințele britanice în domenii precum combaterea dronelor, apărarea aeriană și sistemele de protecție activă. Compania o va folosi și ca centru strategic pentru activitatea sa de radiouri tactice în Europa.

Directorul general al Leonardo DRS, John Baylouny, a declarat că investiția va facilita colaborarea cu industria și integratorii britanici și va permite companiei să răspundă mai rapid cerințelor operaționale. El a evidențiat rolul capabilităților de combatere a sistemelor aeriene fără pilot, apărare aeriană și protecție a forțelor.

O strategie europeană bazată pe vânzări și licențiere

DRS UK se află într-o poziție aparte: este filiala europeană a Leonardo DRS, brațul american al grupului italian de apărare Leonardo.

Baylouny a afirmat anterior că statele europene, la fel ca Statele Unite, caută să obțină cât mai repede echipamentele de care au nevoie și sunt tot mai flexibile în privința țării de proveniență. În opinia sa, lacunele tehnologice pot fi acoperite prin produse americane sau din alte țări, inclusiv prin acorduri de licențiere care să permită dezvoltarea unei capacități de producție locale.

Astfel, strategia companiei pe piețele europene combină vânzarea de produse și soluții cu licențierea tehnologiilor — sau cu o combinație între cele două.

Departamentul Apărării al SUA a ales patru companii pentru un program-pilot destinat testării armelor cu energie dirijată în condiții operaționale. Inițiativa urmărește extinderea utilizării laserelor de mare energie și a sistemelor cu microunde de mare putere pentru protejarea teritoriului american.

Programul, prevăzut de legea bugetului apărării pentru anul fiscal 2026, va fi coordonat de Forța operativă interinstituțională comună 401 (JIATF-401), condusă de Armata SUA.

Patru sisteme intră în programul-pilot

Companiile selectate și sistemele propuse sunt:

• AeroVironment — sistemul laser Palletized HEL;
• Epirus — sistemul cu microunde de mare putere Leonidas;
• Kord — sistemul laser Firefly;
• Boeing — sistemul Compact Laser Weapon System.

Brigadierul general Matt Ross, directorul JIATF-401, a declarat că testarea în mediu operațional va ajuta autoritățile să stabilească modul optim de integrare și susținere a acestor sisteme în misiunile de apărare a teritoriului.

Coordonare cu autoritățile aviatice, după incidentul din El Paso

Testele vor avea loc în coordonare strânsă cu Administrația Federală a Aviației (FAA), Comandamentul Nord al SUA și structurile militare.

Cooperarea vine după incidentul din februarie, când FAA a închis temporar spațiul aerian din jurul aeroportului din El Paso, Texas, în urma unei neînțelegeri între agențiile federale privind folosirea unui laser antidronă de către Serviciul Vamal și Protecția Frontierelor. Ulterior, s-a stabilit că sistemul fusese împrumutat de la Armată.

De atunci, JIATF-401 și FAA au realizat o evaluare a riscurilor în cadrul unei demonstrații cu un laser de mare energie în New Mexico. Potrivit Pentagonului, testul a indicat un risc minim pentru sistemul național al spațiului aerian și a dus la un acord comun privind utilizarea unui sistem laser pentru protejarea frontierei sudice.

O demonstrație decisivă, programată pentru decembrie

JIATF-401 va organiza în decembrie o demonstrație competitivă de tip „shoot-off”, în cadrul căreia sistemele vor fi testate și comparate. Soluțiile cu rezultate bune ar putea fi achiziționate imediat, a declarat anterior Ross.

La demonstrație vor putea fi evaluate și alte sisteme de energie dirijată, dincolo de cele patru selectate pentru programul-pilot.