Featured
Acord istoric între Marea Britanie și Mauritius: Suveranitatea Insulelor Chagos transferată, dar controlul Diego Garcia menținut pe 99 de ani
Sprijinit de Casa Albă, Regatul Unit a acceptat astăzi să transfere suveranitatea Insulelor Chagos către Mauritius, după 13 runde de negocieri privind această fostă colonie africană, dar va continua să controleze baza militară britanico-americană Diego Garcia pentru o perioadă inițială de 99 de ani.
Londra a salutat ceea ce a numit un „acord istoric” și a pus accent pe noul statut legal al bazei militare, afirmând că pentru „prima dată în mai mult de 50 de ani, statutul bazei va fi nedisputat și legal sigur.” Totuși, decizia a întâmpinat critici vehemente din partea parlamentarilor din opoziție și analiștilor care au pus la îndoială valoarea sa strategică în lumina relațiilor strânse între China și Mauritius.
Acordul este „subiectul finalizării unui tratat și a unor instrumente legale de sprijin”, a declarat o declarație comună a Regatului Unit și Mauritius.
Regatul Unit a desprins arhipelagul Chagos, care cuprinde aproximativ 55 de insule situate în mijlocul Oceanului Indian, la aproximativ 1.700 de mile sud de vârful Indiei, de Mauritius cu mai bine de 50 de ani în urmă, expulsând populația sa și redenumind regiunea Teritoriul Britanic din Oceanul Indian (BIOT). Ulterior, a acordat Statelor Unite permisiunea de a utiliza BIOT, inclusiv Diego Garcia, pentru scopuri de apărare — un acord care a fost reînnoit în 2016 pentru încă 20 de ani.
Regatul Unit a declarat că „fără” noul acord semnat astăzi, „funcționarea pe termen lung și sigură a bazei militare [Diego Garcia] ar fi amenințată, cu suveranitate contestată și provocări legale — inclusiv prin diverse instanțe și tribunale internaționale.”
A adăugat, „Acordul demonstrează angajamentul guvernului britanic de a proteja securitatea globală și de a preveni amenințările la adresa păcii și prosperității în Oceanul Indian și în întreaga zonă Indo-Pacific. Acesta permite Mauritius să preia suveranitatea asupra BIOT, cu Marea Britanie autorizată să exercite drepturile suverane ale Mauritius pe Diego Garcia.”
Noul acord îl angajează și pe Londra la un „pachet de sprijin financiar” pentru Mauritius, bazat pe o plată anuală nedivulgată, pe durata pactului. „Mai general, Regatul Unit și Mauritius vor colabora pentru protecția mediului, securitatea maritimă, combaterea pescuitului ilegal, migrarea neregulamentară și traficul de droguri și persoane în cadrul arhipelagului Chagos”, conform declarației comune.
Într-o declarație separată, președintele american Joe Biden a salutat pactul, subliniind că această bază din Oceanul Indian „joacă un rol vital în securitatea națională, regională și globală” și „permite Statelor Unite să susțină operațiuni care demonstrează angajamentul nostru comun față de stabilitatea regională, oferă răspuns rapid în crize și contracarează unele dintre cele mai dificile amenințări de securitate cu care ne confruntăm.”
Această bază este esențială pentru operațiunile aeriene și navale ale SUA în special în sprijinul desfășurărilor de bombardiere pe distanțe lungi B1-B Lancer.
În plus, Facilitatea de Sprijin Naval a site-ului oferă „sprijin logistic pentru forțele care operează în jurul Golfului Perșic și Oceanului Indian și găzduiește un squadrone de prepoziționare maritimă, precum și detașamente de la Centrul de Aprovizionare a Flotei și Industriei al SUA, Comandamentul Mobilității Aeriene, Forțele Aeriene din Pacific și Squadronurile de Operațiuni Spațiale 21 și 22,” conform Serviciului de Cercetare Congresională.
Pe partea britanică, se estimează că aproximativ 40 de personal din Marina Regală și Marinarii Regali sunt staționați la baza militară. În Regatul Unit, mai mulți analiști și parlamentari din opoziție din Partidul Conservator au criticat decizia Londrei — chiar dacă conservatorii au inițiat negocierea cu Mauritius în 2022, care a dus la acordul de astăzi. (Cu un an înainte, Curtea Internațională a Națiunilor Unite a decis că Regatul Unit nu are suveranitate asupra insulelor și a declarat că acestea ar trebui să fie restituite Mauritiusului.)
Pe platforma X, Grant Shapps, fost secretar de apărare britanic, a numit mișcarea „absolut dezgustătoare” și un „act profund regretabil”.
În mod similar, Tom Tugendhat, un candidat la conducerea Partidului Conservator, a declarat că este „o retragere rușinoasă care subminează securitatea noastră și care lasă aliații noștri expuși.” El a susținut că Ministerul de Externe, Commonwealth și Dezvoltare a „negociat împotriva intereselor Marii Britanii.”
Rivalul său pentru postul de lider, Robert Jenrick, a condamnat de asemenea acordul. „Aceasta este o capitulare periculoasă care va înmâna teritoriul nostru unui aliat al Beijingului,” a afirmat el pe rețelele sociale.
„Puteți paria o sumă considerabilă de bani destinate ajutoarelor că acele alte insule,” în afară de Diego Garcia, „vor fi de mare interes pentru informațiile/operatiunile speciale ale RPC [Republica Populară Chineză]…”, a spus David Blagden, profesor asociat la Institutul de strategie și securitate de la Universitatea Exeter. Potențialul ca Beijingul, care are un acord de liber schimb cu Mauritius, să caute influență asupra insulelor a fost intens discutat anterior.
Analista navală britanică Emma Salisbury a scris pe platforma X: „Am o senzație neplăcută că acest acord britanic cu Mauritius privind Insulele Chagos va fi considerat de istorici ca o greșeală strategică considerabilă — în special având în vedere importanța Diego Garcia pentru securitatea UK/SUA.”
În 2022, ambasadorul Mauritiusului în China a publicat un articol de opinie pentru un post de radio de stat chinez, evidențiind „relația specială” dintre cele două țări și „cooperarea [în] toate domeniile, de la economie, comerț, cultură, turism, sănătate și sport, printre altele.” Publicația britanică conservatoare Spectator a raportat astăzi că băncile din China și Mauritius au semnat cu o lună în urmă un „acord bilateral de valută.”
Această decizie de transfer a suveranității Insulelor Chagos către Mauritius, în ciuda menținerii controlului asupra bazei Diego Garcia, marchează un moment semnificativ în relațiile internaționale din regiunea Oceanului Indian și generează îngrijorări cu privire la viitorul securității și influenței geopolitice în contextul rivalității cu China.
Exclusiv
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără sictiriți firimiturile aruncate de la masa Guvernului, băieții deștepți din laboratoarele puterii și-au tras un laborator de „vrăjitorie digitală” de peste 320 de milioane de euro. Sub paravanul convenabil al „războiului hibrid” și al „amenințărilor de la Răsărit”, asistăm la semnarea actului de deces al brumei de intimitate care ne-a mai rămas. România nu își cumpără securitate, ci își instalează, pe bani grei, o dictatură digitală cu cizmele lustruite, asamblată „integral în România” de un cartel de firme conectate direct la curentul structurilor de forță, după cum reiese din analiza datelor despre acest proiect faraonic.
Fenta „SAFE”: Jongoierii bugetari care au „curățat” licitațiile
Cum se fură startul într-o democrație care dă pe de lături de atâta „transparență”? Simplu: prin metoda „fentei” birocratice. Sutele de milioane de euro nu au văzut lumina filtrului SEAP, unde firmele independente ar fi putut, Doamne ferește, să concureze. Totul s-a dat prin încredințare directă, sub umbrela fondurilor europene SAFE, destinate inițial energiei, dar deturnate cu talent în laboratoarele de „siguranță națională”. S-a strigat „Pericol!” și, dintr-un condei, s-au împărțit 320 de milioane de euro către cine trebuie, în spatele ușilor închise, unde mirosul de profit se amestecă armonios cu cel de epolet.
Creierul artificial de la Digi: Algoritmul care ne va citi ironiile la micul dejun
Piesa centrală a acestui puzzle distopic este contractul de 196 de milioane de euro oferit pe tavă gigantului Digi România S.A. Nu vă lăsați păcăliți de termenii tehnici; nu e un antivirus, ci un mega-creier artificial (LLM) antrenat să ne monitorizeze fiecare impuls digital. Complicitatea e de-a dreptul înfricoșătoare: Digi ne dă netul, Digi ne știe adresa, iar acum tot Digi face algoritmul care ne analizează postările. Acest mega-AI va înțelege ironia și revolta mai bine decât orice cenzor comunist cu patru clase, având capacitatea de a „filtra narativele”, adică de a ne închide gura digital prin blocări și ștergeri automate, totul sub eticheta convenabilă de „dezinformare”.
Pretorienii bitului: Firmele de casă care ne pun călușul la router
Dacă AI-ul este creierul, restul firmelor alese pe sprânceană sunt mușchii care vor strânge gâtul libertății de exprimare. Logic Computer a încasat peste 109 milioane de euro pentru a livra turnurile de control conectate direct la Cyberint (SRI), prin care traficul va fi scanat până la ultimul bit. Nu contează dacă mesajul e criptat, ei vor ști cine, când și cu cine complotează la o cafea virtuală.
Apoi, apare consorțiul format din Dendrio, Arctic Stream și Tema Energy, care pe 13 milioane de euro vor construi „autostrăzile” pe care statul va putea pune bariere oricând. În caz de nesupunere civică, acești băieți au uneltele necesare să gâtuiască netul muritorilor de rând, lăsând prioritate doar canalelor guvernamentale. Totul e completat de Bluespace Technology, care livrează „cuști Faraday” pe roți, ca să fie siguri că, în timp ce noi suntem transparenți, comunicațiile lor rămân la adăpost de orice privire indiscretă.
„Mission Creep”: De la vânătoarea de hackeri la vânătoarea de cetățeni
Istoria ne-a învățat că nicio armă de supraveghere masivă nu a fost folosită doar împotriva „dușmanilor externi”. Astăzi ne spun că ne apără de ruși, dar mâine, orice protest împotriva taxelor sau orice investigație jurnalistică deranjantă va fi catalogată drept „acțiune de destabilizare”. Controlul parlamentar asupra acestui monstru este o glumă proastă, o formalitate bifată la o cafea între „colegi”.
Ne îndreptăm cu viteză spre un viitor în care libertatea va exista doar cât ne permite algoritmul statului. Când vom realiza că suntem complet dezbrăcați de intimitate, va fi prea târziu: serverele bâzâie deja în subsoluri, iar AI-ul ne-a pus deja eticheta de „suspect”. Sursa acestor dezvăluiri, documentul „Statul-Scurgător de Date”, ne avertizează clar: Panopticonul românesc este aici și ne-a costat o avere să ne cumpărăm propriile lanțuri digitale. (Cristina T.).
Exclusiv
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată
Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct cum norma de hrană a militarilor și polițiștilor „a fost inclusă în salariul de funcție” și că ar fi, de fapt, „o invenție pentru a compensa niște venituri mici”.
Sindicatul „Diamantul”, sindicatul polițiștilor, arată negru pe alb că ambele afirmații sunt greșite juridic. Nu „par greșite”, nu „controversate”, ci pur și simplu rupte de lege, de realitate și de bun-simț.
Cu textele de lege pe masă, nu cu fițuicile de PR, lucrurile stau așa: ceea ce spune ministrul este contrazis direct de legislația în vigoare și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar, în România, nicio realitate nu e prea solidă încât să nu fie călcată în picioare în direct, la televizor, cu cravată „smart” și privire gravă.
Norma de hrană nu e „spor”, nu e salariu și nu e jucărie de ministru
Norma de hrană nu este un spor, nu este salariu, nu este bonus de imagine și nici fond de campanie. Este un drept distinct, un drept la hrană, acordat în natură, reglementat printr-o lege proprie — Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, în vigoare din 1994, cu mult înainte ca unii să descopere camera de filmat și platoul de talk-show.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2015 (obligatorie pentru toate instanțele), a stabilit clar că echivalentul în bani al normei de hrană „nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora” și nu intră în salariul sau în solda lunară.
Traducere pentru politicienii cu alergie la textul de lege: ceea ce Înalta Curte a spus că NU e salariu nu poate fi făcut salariu prin incantațiile unui ministru în emisiune TV. Când instanța supremă spune „nu e salariu”, iar ministrul spune „ba e și l-am inclus deja”, cine minte? Spoiler: nu Înalta Curte.
Norma de hrană nu e „invenție”, e protecție. Invenția e povestea ministrului
Ministrul Pîslaru ne explică doct că norma de hrană ar fi fost „o invenție” pentru a compensa niște salarii mici. Sursa: imaginația sa și, probabil, un PowerPoint.
Sursa reală: legea. Art. 3 din OG 26/1994 spune limpede că norma de hrană asigură nevoile nutritive ale personalului „în raport cu eforturile depuse în procesul de instruire și de îndeplinire a misiunilor, condițiile de mediu și alți factori specifici”.
Cu alte cuvinte, nu e „invenție” de contabil disperat, ci alimentație de protecție, legată de natura fizică a serviciului, de riscuri, de condițiile de muncă. Exact ca la orice profesie în care nu stai cu picioarele pe birou și cu nasul în sondaje, ci cu pielea ta în joc.
A numi „invenție” un drept reglementat de 30 de ani, cu fundament clar în lege, înseamnă fie că nu ai citit nici măcar OG 26/1994, fie că știi foarte bine ce faci și încerci să vinzi populației o poveste ieftină ca să maschezi o tăiere de drepturi.
Marea scamatorie fiscală: cum pierzi bani, dar ți se spune că „primești”
Norma de hrană, în forma ei actuală, este neimpozabilă. Adică banii aceia ajung integral la militar și la polițist. În schimb, salariul de funcție este, prin lege, impozabil și supus contribuțiilor. Așa funcționează statul: ce se numește „salariu” e imediat „taxabil”.
Așa-zisa „mutare” a normei de hrană în salariu nu înseamnă păstrarea dreptului „sub altă formă”, cum ar vrea unii să sune frumos la televizor. Înseamnă, strict matematic, transformarea unei sume neimpozabile într-una din care se rețin impozite și contribuții. Adică aceeași sumă pe hârtie, dar considerabil mai mică în buzunarul polițistului și militarului.
Asta nu e reformă a echității. E o diminuare mascată, ambalată în vorbe prețioase. Un fel de: „Ți-am mărit drepturile, dar nu mai ajung la tine, că le-am oprit noi, pentru binele tău”. Un fel de magician fiscal de cartier: bagi 100 de lei în pălărie, scoți 70 și aplauzi reforma.
Politicianul român: expert în „interes național”, analfabet în lege
Autorul textului original, Emil Pascut, lovește direct în miezul problemei: cât de greu e, pentru un ministru responsabil, să afle rațiunea normei de hrană, temeiul în drept, istoricul acestui drept? În era în care, dacă tastezi „norma de hrană” în orice motor de căutare juridică, îți apar în câteva secunde toate actele normative care o reglementează?
Nu este greu. Este doar incomod. Pentru că e mai ușor să debitezi prostii pretențioase la televizor și să le împachetezi ca „reformă a statului”, „modernizare” sau, clasicul etern, „interes național”.
Pare că, în România, să fii politician este cea mai ușoară meserie:
– nu ai nevoie de cultură juridică;
– ai nevoie de tupeu;
– de obraz gros;
– de costum scump;
– și de capacitatea de a declara, cu voce fermă, că orice tăiere de drepturi e „pentru binele oamenilor”.
Norma de hrană, vânată în timp ce miliarde se duc pe apa Sâmbetei TVA-ului
În timp ce se calculează cu entuziasm cât se poate „economisi” jupuind norma de hrană a unor oameni care își riscă efectiv viața și sănătatea în misiuni, România este ultima din UE la colectarea TVA. Nu pe locul 20, nu sub medie — pe ultimul loc. Gaura? Uriașă.
Întrebarea logică pusă în textul lui Emil Pascut este devastatoare: de ce să tai norma de hrană unor amărâți în loc să colectezi mai bine TVA? Cine trebuie să colecteze TVA? Nu statul? N-avem instituții, n-avem agenții, n-avem armate de funcționari?
Ba da, avem. Dar ei sunt ocupați cu altceva: să găsească noi moduri „inovatoare” de a lua pielea de pe iobagi. Decât să închizi robinetul prin care dispar miliarde, mai comod e să scotocești prin buzunarele celor care sunt oricum la limita suportabilului.
Domnule ministru, „norma de hrană” nu se rezolvă cu fraze goale
În loc de concluzie, rămâne imaginea grotescă a unui stat care:
– nu știe (sau nu vrea) să-și apere bugetul de marii jucători;
– nu colectează cum trebuie TVA;
– dar se aruncă, cu încrâncenare, pe norma de hrană a militarilor și polițiștilor, declarând-o „invenție” și „inclusă în salariu”.
Domnule ministru Dragoș Pîslaru, textele dumneavoastră despre norma de hrană nu sunt reformă. Sunt manual de cum să lovești în cei care servesc statul, pretinzând că le faci un bine. Iar când legea și Înalta Curte spun una, iar dumneavoastră spuneți exact opusul, nu avem o „opinie diferită”. Avem de-a face cu o manipulare.
Iar polițiștii și militarii nu au nevoie de discursuri „smart” la televizor. Au nevoie să nu fie furați cu legea în mână. Sau, mai exact, cu legea ignorată și camera pornită. (Cristina T.).
Exclusiv
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița
La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a devenit un fel de chirie pe termen scurt. Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Europol, de la ultimul concurs finalizat, în noiembrie 2018, inspectoratul trăiește din împuterniciri și „desemnări”, ca un bloc care n-a mai văzut proprietar de ani buni, doar chiriași cu contract pe șase luni.
Ultimul concurs serios pentru șefia IPJ Ialomița s-a încheiat rușinos, fără ca vreunul dintre cei doi candidați să atingă nota 7. Din acel moment, sistemul a decis că e mai simplu să ocolească problema: nici concurs, nici asumare, doar provizorat prelungit la nesfârșit.
Concursul ratat din 2018: când nici nota 7 nu mai poate fi prinsă din urmă
Sindicatul Europol arată că, în 2018, ultimul concurs pentru funcția de inspector-șef la IPJ Ialomița s-a încheiat fără învingător. Doi candidați, zero promovați. În loc să urmeze un nou concurs, cu exigențe sporite și candidați capabili, s-a ales varianta clasică: „îngropăm subiectul și trăim din împuterniciri”.
Astfel, funcția a fost transformată din post stabil, obținut prin competiție, într-un scaun muzical, pe care se așază, pe rând, diverse nume, pentru perioade limitate. Practic, inspectorul-șef nu mai e șef, e un invitat temporar la vârful instituției.
Rotația împuterniciților: parada șefilor la termen
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul provizoratului arată așa:
Noiembrie 2024 – decembrie 2024: Anton Cristian Gheorghe, șef cu abonament de o lună
În noiembrie 2024, comisar-șef Anton Cristian Gheorghe este împuternicit inspector-șef. O lună. Atât. Timp suficient să-ți pui numele pe câteva adrese și să înveți drumul spre birou, dar ridicol pentru o funcție care ar trebui să însemne strategie, continuitate, responsabilitate.
Ianuarie 2025 – octombrie 2025: Sebastian Savu, „desemnat” în loc să fie numit
Urmează comisar-șef Sebastian Savu, „desemnat” pentru 10 luni la rând să exercite atribuțiile funcției de inspector-șef. Nu numit prin concurs, nu instalat pe post, doar „desemnat”, ca un fel de șef de probă, bun cât timp nu deranjează pe nimeni.
Octombrie 2025 – aprilie 2026: Mihai Dobre, împuternicitul de import
Comisar-șef Mihai Dobre, venit de la IPJ Tulcea, este împuternicit pentru 6 luni la conducerea IPJ Ialomița. Încă o jumătate de an de provizorat, cu un nou nume, dar aceeași rețetă: fără concurs, fără asumare pe termen lung.
Aprilie 2025 – prezent: aceeași funcție, aceeași persoană, aceeași împuternicire prelungită
Mihai Dobre este împuternicit din nou, pentru încă 6 luni. Se apasă butonul „repeat”: aceeași persoană, același statut temporar, aceeași sfidare a ideii de concurs. Inspectoratul e condus, dar nimeni nu e instalat cu adevărat la comandă.
Ce spune legea și ce se întâmplă, de fapt: teoria și practica de la IPJ Ialomița
Articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002 este limpede:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Pe scurt, legea spune: interimat maximum un an, timp în care EȘTI OBLIGAT să organizezi și să finalizezi concursul. Nu este recomandare, nu este sugestie, este obligație.
Conform Sindicatului Europol, raportat la prima împuternicire din noiembrie 2024, concursul pentru ocuparea funcției de inspector-șef la IPJ Ialomița trebuia să fie organizat și dus la capăt cel târziu în octombrie 2025. În loc de asta, singurul lucru dus la capăt sunt hârtiile de împuternicire.
Un inspectorat condus doar prin împuterniciri: model de „așa nu” în managementul poliției
Din mai 2020 și până astăzi, potrivit aceleiași surse, conducerea IPJ Ialomița a fost asigurată exclusiv prin împuterniciri și „desemnări”. Funcția de inspector-șef nu a mai fost ocupată prin concurs, deși cadrul legal este clar.
Rezultatul? Un vârf de instituție condus permanent de interimari, dependenți de prelungirea unui act temporar. Responsabilitatea e diluată, stabilitatea e o glumă, iar concursul – instrumentul normal de selecție – este ținut în conservare, ca și cum ar fi un pericol, nu o obligație.
Concluzie amar-ironică: IPJ Ialomița, inspectoratul unde provizoratul e regulă, iar concursul e excepție teoretică
Imaginea conturată de Sindicatul Europol este aceea a unui inspectorat în care legea e privită ca un decor, nu ca un cadru obligatoriu. Împuternicirea, gândită de legiuitor ca soluție temporară, a devenit la IPJ Ialomița normă de funcționare.
Funcția de inspector-șef e tratată ca un birou cu „check-out” la șase luni, nu ca un post stabil, dobândit prin merit. Atâta timp cât concursul rămâne doar o ficțiune juridică, IPJ Ialomița nu are un șef adevărat, ci doar o succesiune de șefi „în trecere”, într-un provizorat care a devenit politică de sistem. (Cerasela N.).
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...
CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington
Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...
OASTEA ORBILOR CU EPOLEȚI: CUM SE SCHIMBĂ ONOAREA PE VRAJEALA LUI SIMION ȘI O PENSIE ZĂCUTĂ ÎN SERTAR
În timp ce „patrioții” de serviciu bat toba suveranismului prin piețe, mii de rezerviști români au fost transformați în masă...
Epoleții muți și „Sindicatul Tăcerii”: Cum se ascunde vârful IGPR în timp ce Justiția face scut în jurul grefierilor
Fantezii cu șefi solidari și alte basme de adormit agenții Într-o lume paralelă, unde onoarea se poartă pe umeri, nu...
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
Balet deșănțat pe cadavrul legii: Când „obligația” devine „opțiune” de ignorat În timp ce rezerviștii militari își numără mărunțișul în...
-
Exclusivacum 4 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o zi
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zile
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o zi
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 4 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 4 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii
-
Administratieacum 4 zileMobilizare de forțe la ieșirea din Câmpina spre DN1: Președintele CJ Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, vizită inopinată pe șantier