Într-o declarație fermă, deputatul PNL Stoica Ștefan a redefinit esența actului de guvernare, accentuând că aceasta nu reprezintă „un moft și nici un concurs de popularitate”. Oficialul liberal a subliniat că la baza deciziilor executivului ar trebui să stea binele comun, nu avantajele politice sau personale, sau căutarea aplauzelor, chiar și atunci când măsurile impun sacrificii și se dovedesc a fi nepopulare.

Bolojan: De la măsuri contestate la rezultate concrete

Pledoaria deputatului PNL Stoica Ștefan vine în contextul unor critici aduse guvernului, însă parlamentarul apără vehement acțiunile premierului Ilie Bolojan. „Măsurile luate de premierul Ilie Bolojan au fost, în parte, contestate”, recunoaște Stoica Ștefan, dar adaugă rapid că „rezultatele sunt clare”. Printre acestea, deputatul menționează evitarea unei crize financiare majore, reducerea deficitului și recâștigarea credibilității României pe piețele internaționale. Aceste decizii, anticipează el, își vor arăta treptat efectele pozitive și în economie.

PSD, acuzat de blocaj și „găurirea corabiei”

Discursul deputatului PNL nu a ocolit și o critică directă la adresa Partidului Social Democrat. Stoica Ștefan acuză PSD că „blochează o parte importantă a acestui efort”, preferând să fie la guvernare „când se împart resursele și în opoziție atunci când trebuie asumate decizii grele”. Într-o analogie incisivă, deputatul liberal descrie comportamentul PSD ca fiind similar cu cel al „unui marinar care, în plină furtună, găurește corabia și apoi cere schimbarea comandantului pentru că nava ia apă”.

Premierul Bolojan, garanția stabilității Coaliției

În replică la speculațiile privind instabilitatea politică, Stoica Ștefan reafirmă poziția solidă a premierului. „Premierul Ilie Bolojan a asigurat stabilitatea coaliției”, declară deputatul PNL, respingând încercările de a-l „prezenta drept un factor de instabilitate” ca fiind necredibile. Mesajul central al deputatului PNL Stoica Ștefan rămâne axat pe principiul că „important este să guvernezi corect, pentru oameni și pentru țară, pe termen lung”, subliniind necesitatea unei viziuni strategice în detrimentul calculelor politice de moment.

Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.

Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor

„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.

Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă

Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.

„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.

Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare

Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.

„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.

Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont

Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.

„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.