Connect with us

Featured

Declarația Comună a Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, și a Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova

Publicat

pe

Pornind de la caracterul special al relațiilor bilaterale, bazate pe comunitatea de limbă, cultură și istorie,

Reafirmând obiectivele trasate prin Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova (București, 27 aprilie 2010) și Declarația comună a Președinților României și Republicii Moldova (Chișinău, 29 decembrie 2020),

Subliniind că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană și salutând, în acest context, progresele înregistrate de Republica Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană, decizia Consiliului European din decembrie 2023 de deschidere a negocierilor de aderare, precum și organizarea primei Conferințe Interguvernamentale în iunie 2024, reprezintă o recunoaștere a acestor progrese,

Luând notă de determinarea Republicii Moldova de a promova reforme sistemice, modernizarea societății, respectarea valorilor europene și recunoscând că aderarea la Uniunea Europeană va contribui în mod fundamental la protejarea și consolidarea democrației, supremația legii și la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale,

Constatând faptul că războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă a Cartei ONU, a principiilor și normelor dreptului internațional și constituie o amenințare gravă la adresa securității și stabilității întregii regiuni,

Observând intensificarea amenințărilor și acțiunilor externe cu caracter hibrid, inclusiv a dezinformării, a acțiunilor externe de manipulare a informațiilor și de ingerință, a atacurilor cibernetice, a imixtiunii în alegeri, a șantajului energetic, a subminării parcursului european și nivelului de încredere a cetățenilor Republicii Moldova în autorități, dar și a încrederii între membrii societății,

Salutând cooperarea activă și multidimensională atât la nivelul Guvernelor cât și al autorităților locale, în beneficiul direct al cetățenilor, și apreciind, în mod deosebit, asistența semnificativă oferită de România Republicii Moldova, inclusiv pentru a face față consecințelor pe multiple planuri ale războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei,

Exprimând interesul de a dezvolta în continuare cooperarea sectorială bilaterală în vederea aprofundării legăturilor în domeniul energetic, transporturi, infrastructură, cooperare transfrontalieră, precum și pentru combaterea amenințărilor hibride și întărirea rezilienței democratice și instituționale.

Au stabilit următoarele:

  1. Republica Moldova și-a asumat obiectivul de a fi pregătită pentru aderare la Uniunea Europeană la orizontul anului 2030. În acest sens, vor fi valorificate oportunitățile de integrare graduală în Piața Unică Europeană și alte spații sau mecanisme comune ale Uniunii Europene, în conformitate cu cadrul european aplicabil. România și Republica Moldova vor coopera în vederea avansării la nivel politic și tehnic a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în special prin demersuri diplomatice, consultări regulate la nivel guvernamental, schimb de experiență în transpunerea și implementarea legislației UE, transfer de expertiză, inclusiv forme de instruire a funcționarilor publici din Republica Moldova.
  2. În contextul regional actual, menținerea păcii, securității și stabilității este un angajament comun și interes vital al României și Republicii Moldova. De aceea, România și Republica Moldova vor continua să avanseze cooperarea militară și de securitate în baza acordurilor în vigoare pentru a: consolida potențialul de apărare al Republicii Moldova; crește nivelul de interoperabilitate; spori contribuția Republicii Moldova la misiunile internaționale de gestionare a crizelor și în susținerea păcii, inclusiv cele derulate sub egida Politicii Comune de Securitate și Apărare a Uniunii Europene, alături de participarea la mecanismele UE de cooperare în domeniul apărării; fortifica mecanismele de consolidare a securității Republicii Moldova, de gestionare a situațiilor de criză și de contracarare a amenințărilor la adresa securității naționale.
  3. În vederea sprijinirii integrării europene, o atenție specială va fi acordată consolidării rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride, dezinformării, subminării proceselor democratice și a statului de drept. De aceea, România și Republica Moldova vor aprofunda cooperarea pentru a contracara amenințările hibride, combate dezinformarea, consolida securitatea cibernetică și crește reziliența instituțională și societală, precum și cea a infrastructurii critice. Totodată, România și Republica Moldova vor urmări cu atenție provocările la adresa securității spațiului informațional și tentativele de interferență și subminare a proceselor democratice și vor coopera pentru evaluarea și combaterea acestor tentative.
  4. România și Republica Moldova vor urmări îmbunătățirea cooperării pe aspectele legate de gestionarea frontierelor, combaterea crimei organizate și economice, contracararea spălării banilor și a circuitelor financiare ilicite. În același timp, va fi încurajată cooperarea judiciară bilaterală.
  5. În conformitate cu acordurile și mecanismele de coordonare existente, România și Republica Moldova vor prioritiza implementarea proiectelor strategice de interconectare energetică, diversificare a surselor de aprovizionare, transport, stocare și dezvoltare a capacităților de generare a energiei în Republica Moldova, inclusiv din surse alternative. Părțile vor aprofunda cooperarea cu obiectivul dezvoltării pieței energetice în Republica Moldova și al integrării în mecanismele europene de piață și de securitate a aprovizionării cu energie.
  6. România și Republica Moldova vor coopera în atragerea fondurilor europene, a finanțărilor din partea instituțiilor financiare internaționale și a investițiilor private pentru realizarea proiectelor de infrastructură de interes comun.
  7. Fiind determinate să acorde asistență Ucrainei în gestionarea consecințelor provocate de agresiunea Rusiei, România și Republica Moldova vor coopera în facilitarea fluxurilor transfrontaliere de bunuri în vederea valorificării continue a Coridoarelor Solidarității, facilitării eforturilor de reconstrucție a Ucrainei, precum și continuării dialogului în format trilateral pe subiecte de actualitate.
  8. România și Republica Moldova vor încuraja dezvoltarea cooperării atât la nivelul instituțiilor publice centrale, cât și al autorităților locale, societății civile, mediului academic și cultural, precum și mass-media.

Președintele României și Președintele Republicii Moldova adresează apelul ca toate autoritățile competente să rămână angajate în implementarea cu prioritate a angajamentelor convenite în această declarație prin intermediul mecanismelor de consultare și cooperare existente.

Administratie

România intră în liga mare a tehnologiei: Peste 375 de milioane de euro din fonduri europene pentru microelectronică

Publicat

pe

De

România face un pas decisiv către consolidarea poziției sale în economia digitală globală, asigurând o finanțare substanțială din fonduri europene pentru dezvoltarea sectorului microelectronicelor și semiconductorilor. Această inițiativă strategică nu doar că poziționează țara pe harta inovației, dar marchează și îndeplinirea unui jalon crucial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Salt tehnologic asigurat: 23 de contracte semnate, un viitor promițător

Anunțul a fost făcut de Dan Motreanu, europarlamentar PNL și secretar general al partidului, care a subliniat importanța investițiilor în acest domeniu de vârf. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a semnat recent 23 de contracte de finanțare, a căror valoare totală se ridică la impresionanta sumă de 375 de milioane de euro.

Aceste fonduri sunt destinate proiectelor ce vizează dezvoltarea unor tehnologii de vârf, considerate esențiale pentru competitivitatea economică a României pe termen lung. Angajamentul de a investi în microelectronică și semiconductori reprezintă un semnal puternic că țara este hotărâtă să joace un rol activ în lanțurile valorice globale ale inovației.

Motorul creșterii economice: Parteneriate strategice pentru inovație

Succesul acestui program depinde în mare măsură de colaborarea sinergică dintre actorii cheie din ecosistemul românesc de cercetare și dezvoltare. Așa cum a precizat europarlamentarul PNL Dan Motreanu, programul vizează facilitarea parteneriatelor solide între companii, universități și institute de cercetare.

Acest model de colaborare are scopul de a genera proiecte cu efecte economice benefice directe și substanțiale pentru România. Investițiile în microelectronică nu înseamnă doar dezvoltarea de noi produse și servicii, ci și crearea de locuri de muncă înalt calificate, atragerea de noi talente și, implicit, o creștere a prosperității generale a țării. Prin aceste demersuri, România se angajează ferm pe drumul inovației și al dezvoltării durabile, cu ochii ațintiți spre un viitor tehnologic avansat.

Citeste in continuare

Administratie

Revoluția verde pe câmp: Cum transformă România paiele și cocenii în aur energetic

Publicat

pe

De

Ce au în comun paiele, cocenii și viitorul agriculturii? Răspunsul este simplu și complex în același timp: biomasa. Ceea ce până nu demult era considerat un „deșeu” agricol, o problemă de gestionare post-recoltă, se transformă astăzi, sub ochii noștri, într-o resursă valoroasă: energie, bani și un pilon esențial al sustenabilității. Agricultura românească se află la răscrucea unei transformări profunde, recunoscând potențialul imens al biomasei.

Deșeul de ieri, resursa de azi: Biomasa, soluția verde a agriculturii

Conceptul este simplu: resturile agricole nu sunt „deșeuri”, ci materie primă cu valoare adăugată. Fie că vorbim de paie rămase pe câmp după recoltarea cerealelor, de cocenii porumbului, de alte resturi vegetale sau de dejecțiile animale, toate acestea reprezintă o sursă inepuizabilă. Ele pot fi transformate eficient în energie verde, utilizate ca îngrășământ natural de înaltă calitate sau pot deveni piloni ai unei economii circulare.

Fermierii care aleg să valorifice această biomasă se bucură de multiple beneficii: reducerea risipei și a impactului asupra mediului, producția de energie curată și, nu în ultimul rând, un câștig financiar suplimentar din aceeași recoltă. Este o strategie câștig-câștig, care aliniază profitul cu responsabilitatea ecologică.

România imbrățișează energia din natură: Cifrele biomasei agricole

Angajamentul României față de energia din surse regenerabile este demonstrat și prin datele privind producția și comercializarea biomasei provenite din agricultură și industriile conexe. Aceste date, monitorizate conform reglementărilor în vigoare, subliniază o tendință clară de creștere a valorificării acestei resurse.

Conform statisticilor centralizate pentru anul 2025, la nivel național, cantitatea de biomasă agricolă produsă a atins impresionanta cifră de 448.430,06 tone. Din această cantitate, 312.523,42 tone au fost comercializate, fiind utilizate ca și combustibil sau materie primă pentru producția de energie electrică. În total, au fost emise 206 certificate de origine pentru aceste tranzacții.

O privire comparativă cu anul anterior, 2024, relevă o creștere semnificativă a activității în acest sector. În 2024, producția totală de biomasă a fost de 389.900,88 tone, iar cantitatea comercializată s-a ridicat la 168.485,50 tone, cu 226 de certificate de origine emise. Se observă o creștere notabilă a cantității comercializate în 2025 față de 2024 (aproape dublă), indicând o maturizare a pieței și o mai bună integrare a biomasei în circuitul economic (sursa: datele centralizate privind biomasa provenită din agricultură și industriile conexe).

Cadrul legal: Un sprijin pentru tradiție și inovație

Susținerea acestei direcții strategice este asigurată de un cadru legislativ specific, care încurajează producătorii și facilitează procesul de integrare a biomasei în sistemul energetic. Două acte normative sunt fundamentale în acest sens:

  • Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta oferă stimulente și mecanisme de piață pentru dezvoltarea sectorului.
  • Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 46/2012, care aprobă Procedura de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură și industriile conexe, esențială pentru trasabilitate și eligibilitatea în schemele de sprijin.

Viitorul agriculturii nu se mai bazează doar pe recolta principală, ci și pe valorificarea inteligentă a fiecărui element ce rămâne pe câmp. Biomasa este, fără îndoială, cheia unei agriculturi mai sustenabile, mai eficiente și, în cele din urmă, mai prosperă pentru România.

Citeste in continuare

Administratie

Ministerul Culturii dă startul: Se caută noul manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” București

Publicat

pe

De

Ministerul Culturii a anunțat oficial deschiderea concursului pentru ocuparea prestigioasei poziții de manager al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București. Această inițiativă, un moment cheie în peisajul cultural românesc, se desfășoară conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 189/2008, aprobată ulterior prin Legea nr. 269/2009, precum și ale Ordinului ministrului culturii nr. 2799/2015. Informații complete și detaliate pot fi consultate pe pagina oficială a Ministerului Culturii, prin intermediul link-ului de anunț public aferent.

Cine poate conduce Teatrul Național? Condiții stricte pentru candidatură

Pentru a accede la conducerea celei mai importante scene teatrale din România, candidații trebuie să îndeplinească o serie de condiții riguroase, stabilite de Ministerul Culturii. Printre acestea se numără cetățenia română sau a unui stat membru al Uniunii Europene, cu domiciliul în România, precum și capacitatea deplină de exercițiu.

Un aspect esențial îl reprezintă pregătirea academică: sunt necesare studii universitare de licență absolvite cu diplomă, în domeniul fundamental „Științe umaniste și arte”, ramura de știință „Arte” și domeniul de licență „Teatru și artele spectacolului”. Experiența managerială este, de asemenea, crucială: candidatul trebuie să demonstreze o experiență continuă, succesivă sau cumulată, de cel puțin 10 ani în funcția de manager al unei instituții publice de cultură. Alternativ, este acceptată o experiență de minimum 5 ani în management, în cazul în care persoana a absolvit cu diplomă un program de studii universitare de master în specializarea Management cultural.

Integritatea morală și profesională este verificată cu strictețe. Candidații nu trebuie să le fi încetat contractul de muncă sau de management pentru motive imputabile în ultimii 4 ani și nu trebuie să fi suferit condamnări penale sau civile care i-ar face incompatibili cu funcția. De asemenea, nu pot deține o altă funcție de manager la o instituție publică de cultură din România în momentul în care ar câștiga concursul. Cunoașterea limbii române, scris și vorbit, este o cerință obligatorie.

Cronologia cursei pentru manager: Un calendar plin de termene-limită

Concursul se desfășoară conform unui calendar bine stabilit, pentru a asigura transparența și echitatea procesului, potrivit anunțului Ministerului Culturii:

  • 20 ianuarie 2026: Aducerea la cunoștința publică a tuturor condițiilor de participare, a caietului de obiective, a regulamentului de concurs, a calendarului, a actelor necesare înscrierii, a bibliografiei și a informațiilor privind redactarea și prezentarea proiectului de management.
  • 5 martie 2026: Data limită pentru depunerea proiectelor de management și a dosarelor de concurs, până la ora 16:00, la sediul Ministerului Culturii (Bd. Unirii nr. 22, sector 3).
  • 6-10 martie 2026: Perioada dedicată selecției dosarelor depuse.
  • 11-20 martie 2026: Prima etapă a concursului, constând în analiza proiectelor de management.
  • 23-24 martie 2026: A doua etapă, care include susținerea proiectelor de management în cadrul unui interviu.
  • În termen de 24 de ore de la finalizarea etapei a doua: Anunțarea publică a rezultatului concursului.

Candidații nemulțumiți vor avea posibilitatea de a depune contestații, conform regulamentului de concurs. Rezultatele finale, lista nominală a candidaților și alte informații de interes public vor fi aduse la cunoștința publică prin afișare la sediul ministerului și pe paginile de internet ale instituțiilor, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de contestație sau de la soluționarea acestora. Toate proiectele de management admise în prima etapă vor fi publicate pe pagina Ministerului Culturii la data semnării contractului de management cu candidatul câștigător, cu respectarea legislației în vigoare.

Dosarul de concurs: Ce documente sunt esențiale?

Pentru o participare validă, dosarul de concurs trebuie să conțină o serie de documente esențiale, printre care: cererea de înscriere (conform modelului anexat), copie după actul de identitate, curriculum vitae (conform HG nr. 1021/2004), copii ale diplomelor de studii și, după caz, ale documentelor de specializare, o adeverință de sănătate eliberată cu cel mult 6 luni anterior concursului, cazier judiciar sau acte similare, copii ale carnetului de muncă și/sau adeverințe care atestă experiența managerială. De asemenea, sunt necesare declarații pe propria răspundere privind lipsa motivelor imputabile de încetare a contractului în ultimii 4 ani, absența condamnărilor penale/civile și angajamentul de a renunța la o altă funcție de manager, dacă este cazul.

Proiectul de management: Viziune și rigoare tehnică

Piesa centrală a dosarului este proiectul de management, care trebuie elaborat și structurat conform cerințelor detaliate în Caietul de Obiective. Acesta va fi depus atât în format scris, cât și electronic (WORD pe CD sau DVD). Este crucial ca proiectul să respecte Art. 13 din OUG nr. 189/2008, fără a include semnături sau indicii privind identitatea autorului în text. Proiectul este limitat la maximum 80 de pagini, la care se pot adăuga anexe de cel mult 20 de pagini. Specificările tehnice sunt stricte, vizând formatul A4, margini precise, spațiere între rânduri, alinierea textului, utilizarea fontului Arial (12 puncte pentru text, 14 puncte pentru titluri), folosirea obligatorie a diacriticelor și numerotarea paginilor (fără a include coperta).

Pentru orice relații suplimentare, candidații pot contacta Compartimentul Managementul Instituțiilor de Cultură și Integritate sau Serviciul Resurse Umane din cadrul Ministerului Culturii, la numerele de telefon dedicate, în intervalul orar specificat. Această competiție deschide o nouă pagină în istoria Teatrului Național, căutând o viziune managerială capabilă să susțină excelența și inovația culturală.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv15 ore ago

Polițiștii de penitenciare, în stare de alertă: FSANP declara război bugetar Guvernului, amenințând cu mobilizare națională

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a intrat oficial în stare de mobilizare, anunțând o serie de acțiuni...

Exclusivo zi ago

ANP, cronicile ineficienței anunțate: Cu 10% mai puțini, dar cu două structuri identice? „O să blocăm pușcăriile”!

Vremuri tulburi se anunță la orizont, nu doar pentru buzunarele românilor, ci și pentru stabilitatea instituțiilor publice! În timp ce...

Exclusiv2 zile ago

Prahova: Cuplul toxic al puterii! Vicele, judecătoarea și Dusterul Consiliului Judetean Prahova, în regim all-inclusive pe banii noștri!

Consiliul Judetean Prahova, tărâmul minunilor: Unde Vicepreședintele rulează cu justiția la volan și banul public arde! (I) Prahova fierbe, iar...

Exclusiv2 zile ago

AUDITUL ANULUI ȘI TUPEUL SECOLULUI: Curtea de Conturi CONFIRMĂ OFICIAL dezvăluirile Incisiv de Prahova (DOCUMENTE!)! Jaful antigrindină: 260 de MILIOANE de lei deficit și planuri de ‘jaf până în 2040’!

AUDITUL ANULUI ȘI TUPEUL SECOLULUI: Curtea de Conturi spulberă „scutul” antigrindină! Deficit de 260 de MILIOANE de lei și „mafia...

Exclusiv2 zile ago

MAE: Circul diplomatic al faraonilor fiscali și sirenelor cu dinți – Când nervii inlocuiesc diplomația

Ceea ce părea, până mai ieri, o glumă proastă cu repetiție la nesfârșit – o piesă absurdă jucată pe scena...

Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova, teatrul absurdului penal: Când agresorul cere daune morale, iar groapa Prahovei e mai adâncă decât orice portofel!

I.P.J.Prahova continuă să ne uimească. După o serie de dezvăluiri incendiare despre mușamalizări, dosare șterse și o „Metodă Portocală” reînviată...

Exclusiv3 zile ago

Salvare dramatică pe Jiu: O viață smulsă din ghearele gerului și disperării

Într-o noapte geroasă de joi spre vineri, pe malul râului Jiu, o intervenție complexă și contracronometru, desfășurată în condiții extreme,...

Exclusiv4 zile ago

I.P.J. Prahova, cazanul diavolului: „Metoda Portocală” face pui, iar justiția joacă la teatrul absurdului!

Prahova, acest tărâm binecuvântat de natură, dar blestemat de propriile-i „elite”, continuă să ne uimească. Nu doar că istoria se...

Exclusiv4 zile ago

I.P.J. Prahova: Operațiunea „dosar sters” – Când justiția e manipulată, iar digitalul demască o rețea criminală în uniformă!

Prahova, un teatru al ororilor pe cale de deconspirare totală Prahova, „Caracalul bunului simț” și groapa fără fund a justiției,...

Exclusiv5 zile ago

Justiția română, Ediția Specială: Prahova, scena unui Stand-Up de groază cu mafia imobiliară în rolul principal!

Când groaza devine farsă, sau cum se mai fură un vis în Prahova Scandalurile imobiliare „White Tower”, „City Gate” și...

Exclusiv5 zile ago

Adio, polițistului Giurgiuveanu de la S.A.S, adio: De la „să invinețiți ochii!” la pensia de lux, în timp ce mascații noștri fac reclamă la… pariuri! Saga amară a agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș.

Când credeai că Poliția Română nu te mai poate șoca, realitatea de la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS) al Capitalei...

Exclusiv5 zile ago

MAI, Ministerul Absurdului Infernal: Unde polițiștii ingheață la datorie, iar cetățenii sunt indemnați la… echipament de expedție polară!

După ce ne-au mai servit o mostră de „profesionalism” de la Năvodari, Sindicatul Europol revine în forță cu o dezvăluire...

Exclusiv6 zile ago

Prăpastia dintre promisiuni și realitate: Sediul Poliției Năvodari, o imagine socantă a neglijenței instituționale

Într-o dezvăluire ce aruncă o lumină dură asupra condițiilor de muncă din interiorul sistemului, Sindicatul Europol atrage atenția asupra situației...

Exclusiv6 zile ago

Ploieștiul se deconectează: Călătoria spre nicăieri, o „eficiență” de râs (amar)!

Într-un oraș unde logica pare să fi luat-o pe un traseu ocolit (și anulat, probabil, ulterior), Primăria Ploiești ne oferă...

Exclusiv6 zile ago

Guvernul bipolar: Oamenii în uniformă, carne de tun pentru miniștrii cu dileme existentiale! (Sau cum se sinucide predictibilitatea la comandă)

Dragii noștri cetățeni, ai căror nervi sunt deja de oțel, iar încrederea în clasa politică a ajuns la nivelul unei...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv