Administratie
Modurile prin care ajung oamenii în armată sunt diverse.
Unii își propun asta de la o vârstă fragedă, alții ajung aproape întâmplător, ocupându-se de meserii de nișă pentru care armata nu oferă pregătire.
La Arhivele Militare Naționale Române întâlnești oameni cu parcursuri educaționale și profesionale diferite, toți însă sunt pasionați de munca pe care o fac.

Daniela Florentina Borcan este angajată în armată de doi ani. Este absolventă a Facultății de Istorie din cadrul Universității din București și a unui masterat, la aceeași facultate. Pasiunea pentru istorie i-a fost cultivată din liceu.
Am ales această facultate datorită profesorului din liceu care ne-a făcut să avem un sentiment aparte pentru istorie. Mi-a plăcut, recunoaște ea.
Povestește că lumea din jur o întreba mereu: ce faci tu cu Facultatea de Istorie? Unde te duci, unde te angajezi? Deși era un domeniu pe care îl iubea, simțea că posibilitățile profesionale sunt limitate.
Putea să fie profesor, cercetător sau să aleagă ceva conex, în administrația publică. Totuși, în momentul în care căuta un loc de muncă, s-a ivit oportunitatea de la Arhivele Militare Naționale Române (AMNR).
Eu nu am avut în plan să vin la arhive, să lucrez la Arhivele Naționale sau Arhivele Militare. Dar faptul că se cerea istorie a fost cumva șansa mea să continui și să mă folosesc de facultatea pe care am absolvit-o, povestește Daniela.
A observat anunțul de angajare pe Facebook, distribuit de Universitatea din București. Nu fusese pe deplin atentă când l-a văzut prima dată. N-a citit numele complet al instituției, crezând, la prima vedere, că e vorba de Arhivele Naționale, cu care era familiarizată deja, pentru că făcuse un stagiu de practică acolo.
Daniela Florentina Borcan
A început să se documenteze și s-a înscris la concurs. A fost o șansă, care s-a dovedit a fi bună pentru mine până în acest moment. Consider că aici este un mediu care îmi oferă posibilitatea de evoluție în domeniul în care sunt licențiată, spune Daniela.
Mediul nou, necunoscut până la angajare, cu multe reguli și rigori, a reprezentat o provocare.
E diferit de viața civilă, clar, dar cred că ține de fiecare în parte cât de mult își dorește să se afle într-un loc și ce vrea de la el. Eu mi-am dorit întotdeauna să-mi depășesc limitele și să trec peste orice provocare, deși sunt femeie și se spune că sistemul acesta e cumva apanajul bărbaților.
Am încercat să mă mulez pe tot ceea ce se cere aici și să fac față situațiilor care apar. Până acum, credeam că am trecut prin toate, dar în fiecare zi mă lovesc de alte situații noi și încă acumulez informații și experiențe, mărturisește ea.
Avem foarte multe documente necercetate, care merită să fie văzute și aflate de ceilalți. Lucrul în arhivă nu este ușor, dar e foarte interesant.
Daniela Florentina Borcan, arhivist
Tânăra este expert în cadrul Biroului documentare istorică și memorialistică. Aici se adresează cercetătorii – dar nu numai – cu întrebări în ceea ce privește istoria militară.
Noi putem oferi informații limitate, generale, despre ceea ce îi interesează. În cazul în care vor să afle mai multe, pot să vină să cerceteze. Au acces la arhivă, pot să răsfoiască, să caute informații, să se uite pe microfilme.
Povestește că unii colegi oferă răspunsuri scrise, alții îndrumă cercetătorii în depozitele de arhivă, astfel încât să găsească mai ușor lucrurile de care sunt interesați.
Vin aici și acei care vor să afle informații despre rudele, bunicii care au luptat, despre un anumit regiment. Pe lângă acei care vin pentru documentarea pentru doctorat, pentru lucrări de disertație, sunt și acei care privesc istoria din punctul de vedere al familiei și pot să-și afle astfel istoricul.

În primă fază, angajații AMNR le oferă ajutorul și consilierea necesare, apoi pot să răsfoiască prin dosare și să identifice informațiile de care sunt interesați.
Spune că meseria presupune mult mai multe decât își imaginează oricine. Avem foarte multe documente necercetate, care merită să fie văzute și aflate de ceilalți.
Lucrul în arhivă nu este ușor, dar e foarte interesant. Este o muncă destul de grea, îți ia timp, dar oferim informații inedite prin ceea ce avem aici.
Mi-ar plăcea ca tinerii să fie încurajați și să li se ofere mai multe informații referitoare la locul de muncă pe care ar putea să-l aleagă.
O întreb cum obține satisfacția la locul de muncă, printre documentele vechi și prăfuite și altele noi, pe care trebuie să le completeze, din cauza birocrației.
Pe lângă faptul că sunt mândră că duc la bun sfârșit sarcinile zilnice, reușesc să aflu lucruri noi, să-mi dezvolt cultura din punctul de vedere al istoriei militare, afirmă tânăra.
Îmi spune că ar trebui să se ocupe exclusiv de cercetare, să scrie articole, să publice, să participe la conferințe, dar pe lângă aceste lucruri îi revin, la fel ca și colegilor ei, atribuții prin cumul. Și atunci când reușești să-ți duci la bun sfârșit sarcinile zilnice și să faci și altele pe lângă, cu atât mai mult ai o satisfacție.
Nu vreau să cred că se creează o rutină, dar îți intri cumva în ritm.

Transmite că i-ar fi plăcut să fie informată despre opțiunile de carieră când era în facultate. Să existe programe și oameni dispuși să le comunice studenților toate detaliile.
Poate așa nu ar fi fost surprinsă să afle că sunt posturi disponibile și în armată pentru absolvenții de istorie.
Mi-ar plăcea ca tinerii să fie încurajați și să li se ofere mai multe informații referitoare la locul de muncă pe care ar putea să-l aleagă. Nouă în facultate nu ni s-au oferit. Trebuia să cauți singur.
Acum, le-a spus și prietenilor că există oportunități de dezvoltare profesională în armată, dacă și candidații au competențele și calitățile necesare. În meseria de arhivist, spune că este esențial să fii pasionat.
Trebuie să ai răbdare, să fii interesat, să-ți placă să te documentezi, pentru că nu o să găsești din prima ceea ce cauți, mărturisește Daniela Florentina Borcan.
Experiența Danielei dovedește că și atunci când ajungi aproape din întâmplare în armată, aceasta poate fi un mediu propice de muncă, în care să-ți găsești satisfacția și motivația necesare. (D. Luca).
Administratie
Ofensiva „Blitz” la Giurgiu: Captură de milioane din „industria falsului” pe ruta Turcia-Germania
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de trafic cu mărfuri contrafăcute, polițiștii de frontieră din Giurgiu au reușit o captură record în urma unor controale fulger desfășurate pe parcursul ultimelor zile. Peste 5.600 de articole de lux falsificate, care urmau să inunde piața europeană, au fost scoase din circuitul ilegal, valoarea acestora depășind pragul de un milion de lei.
Filtre pe DN 5: „Ruta Balcanică” a produselor de contrabandă sub asediu
În perioada 15–18 aprilie, arterele rutiere din județul Giurgiu au devenit teatrul unor acțiuni tip „BLITZ”, menite să verifice legalitatea transporturilor internaționale. Vizate au fost în special mijloacele de transport care tranzitau ruta strategică Turcia-Bulgaria-Germania. Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, operațiunea a mobilizat echipaje din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră local, sprijinite de specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.
Efortul coordonat a dus la interceptarea mai multor vehicule încărcate cu mii de produse suspecte. Strategia polițiștilor a fost una de impact imediat, reușind să identifice transporturile ilicite chiar în fluxul dens de trafic de pe Drumul Național 5, blocând astfel tranzitul unor mărfuri care eludau normele legale și fiscale.
Peste 5.000 de „falsuri de lux” mascate în transporturi internaționale
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 5.642 de produse, variind de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la marochinărie și parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale de renume. Marfa, suspectată a fi contrafăcută, era transportată de cetățeni turci și bulgari care nu au putut prezenta nicio dovadă legală a provenienței acestora.
Potrivit estimărilor oficiale ale autorităților de frontieră, prejudiciul adus titularilor de mărci ar fi fost colosal dacă aceste bunuri ar fi ajuns pe rafturi. Dacă ar fi fost comercializate la prețul produselor originale, valoarea capturii ar fi atins suma de aproximativ 1.250.000 de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind marcate ca probe în dosarele penale proaspăt deschise.
Toleranță zero pentru pirateria comercială: Dosare penale și monitorizare permanentă
Consecințele legale pentru transportatorii implicați sunt severe. În prezent, se desfășoară cercetări amănunțite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate. Această practică nu reprezintă doar o fraudă economică, ci și un risc pentru consumatori, produsele contrafăcute nefiind supuse standardelor de calitate și siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat angajamentul de a menține o supraveghere strictă în zona de competență, subliniind că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic. Dincolo de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile punctează că prezența constantă la datorie are ca scop principal asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combaterea oricărei forme de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Scandalul „Protocolului de Lux” de la Timișoara: Poliția și Poliția de Frontieră demontează acuzațiile
O controversă izbucnită recent în spațiul public, care îl viza direct pe Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a fost categoric infirmată de autoritățile de resort. Informațiile conform cărora demnitarul ar fi solicitat un tratament preferențial la controlul de securitate al Aeroportului Internațional Timișoara sunt calificate drept „false” de către instituțiile de forță, care denunță un deficit grav de documentare în mediatizarea acestui incident.
Fals grosolan în spațiul public: Autoritățile neagă „chemarea la ordin” a polițiștilor
Reacția oficială vine ca urmare a unor relatări care sugerau că membri ai Executivului ar fi exercitat presiuni asupra personalului de serviciu din aeroport pentru a facilita trecerea fără control a unor oficiali. Conform unui comunicat comun emis de structurile de informare și relații publice din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, aceste scenarii nu au nicio legătură cu realitatea.
Autoritățile subliniază că afirmațiile referitoare la o presupusă „chemare la ordin” a șefului de tură al poliției pentru a crea culoare speciale de trecere sunt lipsite de fundament. Mai mult, instituțiile citate precizează că niciun reprezentant al acestora nu a fost contactat pentru a confirma sau infirma aceste ipoteze înainte ca ele să fie lansate în circuitul mediatic.
Erori procedurale și apel la etică: Cine răspunde pentru securitatea aeroportuară?
Dincolo de infirmarea incidentului, Poliția Română și Poliția de Frontieră aduc clarificări importante privind competențele lor legale, demontând astfel logica acuzațiilor. Potrivit sursei citate, cele două instituții nu au nicio atribuție în organizarea cordoanelor de trecere sau în gestionarea fluxului de securitate în interiorul aeroportului, aceste sarcini revenind altor structuri specializate.
În acest context, autoritățile fac un apel ferm la respectarea deontologiei profesionale, solicitând jurnaliștilor o documentare temeinică a subiectelor care pot afecta imaginea instituțiilor statului. „Facem apel la documentarea temeinică a unor subiecte care, deși nu sunt reale, afectează imaginea instituțiilor”, se arată în poziția oficială, subliniind faptul că propagarea unor știri neverificate subminează încrederea publicului în structurile de ordine și siguranță națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație culturală la nivel înalt: Nicolae Iorga, simbolul identității românești în inima Barcelonei
Într-un demers menit să consolideze legăturile dintre România și Spania, europarlamentarul Victor Negrescu a obținut un acord de principiu istoric pentru instalarea unui bust al marelui istoric Nicolae Iorga în spațiul public din Barcelona. Inițiativa marchează un punct de cotitură în recunoașterea comunității românești din capitala catalană, în contextul celebrării a 145 de ani de relații diplomatice între cele două state.
Un „Da” istoric pentru memoria României în Catalonia
Dialogul recent dintre europarlamentarul Victor Negrescu și primarul social-democrat al Barcelonei, Jaume Collboni, a deschis calea unei prezențe culturale românești fără precedent în orașul de pe malul Mediteranei. Conform oficialului european, discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile de a oferi comunității românești o vizibilitate sporită în spațiul public.
Rezultatul cel mai concret al acestei întrevederi este acceptul autorităților locale pentru amplasarea bustului lui Nicolae Iorga, personalitate care a vizitat frecvent Barcelona în anii ’20 și care a dedicat numeroase pagini culturii catalane. Victor Negrescu a subliniat că acest moment simbolic reprezintă nu doar un omagiu adus trecutului, ci și o validare a eforturilor Consulatului României, care susține activ această inițiativă.
Noua generație: Între succesul european și rădăcinile românești
Dincolo de diplomația monumentelor, vizita europarlamentarului a inclus o componentă vitală: dialogul cu tinerii români care studiază la Barcelona. Potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu, întâlnirea cu acești tineri a scos la iveală un potențial uman extraordinar. Surprinzător pentru mulți este faptul că tinerii născuți pe pământ spaniol își conservă identitatea cu o rigurozitate admirabilă, vorbind o limbă română impecabilă.
Această „Românie de peste hotare” demonstrează o conectare profundă cu valorile naționale, însă, în ciuda entuziasmului lor, acești tineri se lovesc de un zid al indiferenței instituționale din partea autorităților de la București.
Eșecul politicilor de stat: Diaspora tânără, o resursă ignorată de București
Analiza discuțiilor cu studenții români din Barcelona evidențiază o realitate amară pe care Victor Negrescu o semnalează cu fermitate: absența unor politici coerente ale statului român dedicate tinerilor din diaspora. În timp ce tinerii își caută locul într-o Europă competitivă, România pare să rămână în urmă la capitolul strategii de atragere și implicare a acestora în proiectul național.
„Nu putem construi viitorul fără ei”, a avertizat europarlamentarul, punctând faptul că România are responsabilitatea urgentă de a deveni un proiect credibil și atractiv. Mesajul este unul clar: pentru ca diaspora tânără să rămână conectată la țară, este nevoie de oportunități reale de dezvoltare profesională și de o prezență activă a statului român în viața acestora, transformând distanța geografică într-un parteneriat strategic de durată.
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 20 de oreBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 20 de oreGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



