Potrivit datelor raportate de Eurostat, România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri din UE la exporturile de gaze naturale, pe fondul prăbușirii catastrofice a industriei. Totodată, cererea internă în Uniunea Europeană a scăzut modest, cu doar 7,1%, după ce câteva state au înregistrat creșteri semnificative ale consumului, sfidând ordinele Comisiei Europene, de reducere a acestuia. Importurile de gaze au scăzut și ele, pe fondul unor prețuri uriașe la GNL-ul din SUA.

În 2023, cererea internă de gaze naturale în UE a scăzut cu 7,1 % față de 2022, până la 12.719.409 terajouli. Cele mai mari creșteri ale consumului au fost înregistrate în Finlanda (25,6 %), Suedia (11,1 %) și Polonia (5,2 %), în timp ce cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Portugalia (20,2 %), Austria (13,2 %) și Cehia (11,9 %), potrivit datelor publicate de Eurostat.  În 2023, cei mai mari consumatori de gaze naturale din UE și-au redus cererea. Germania a înregistrat o cerere de 2,96 milioane terajouli (-3,8% față de 2022), Italia 2,35 milioane terajouli (-10,0%) și Franța 1,36 milioane terajouli (-11,7%).

La nivelul UE, producția de gaze a scăzut cu 18,59%, cele mai mari reduceri înregistrându-se în Bulgaria, -46,04%, Olanda, -35,54%, Polonia, -29,09%,  Cehia, -26,94 și Spania, -20,24%. Raportat la cantitatea extrasă, România a îregistrat cele mai mari creșteri ale producției de gaze naturale, de 1,39%.

” Producția de gaze naturale din UE și-a continuat tendința de scădere, scăzând, la 1.332.673 terajouli. Cu o producție de gaze naturale de 394.186 terajouli în 2023, Olanda a rămas cel mai mare producător de gaze naturale din UE, urmată de România, a cărei producție primară a echivalat cu 356.572 terajouli și Germania, a cărei producție primară a fost de 143.532 terajouli”, se arată într-un raport al Eurostat.

S-au prăbușit importurile

În ce privește importurile de gaze, acestea au scăzut în Uniunea Europeană cu 19,79%, pe fondul prețurilor enorme ale GNL-ului din SUA și al prăbușirii economice generalizate. Printre țările care au tăiat cel mai mult din importuri se numără Cehia, cu -70,52%, Austria, -50,27%, Slovacia, -40,93%, în timp ce România a avut o reducere la importuri de gaze de 6,24%.

De cealaltă parte, Danemarca și-a majorat importurile în 2023, comparativ cu anul precedent, cu 220,82%, Estonia, cu 102,49%, Finlanda, cu 51,17%, și Suedia, cu 20,97%. Exporturile de gaze în UE au scăzut cu 14,33%, însă și aici diferențele sunt semnificative între țări. Astfel, în timp ce Cehia și-a redus exporturile cu 94,33%, Germania, cu 59,25%, Austria, cu 56,07%, Letonia, cu 46,68%, și Italia, cu 45,75%, Finlanda și le-a majorat cu 356,43%, Danemarca, cu 281,06%, Portugalia, cu 134,10%, și România, cu 132,75%. Astfel, pentru că au fost prea scumpe, gazele României nu au putut fi utilizate în propria industrie și au plecat în afara țării.

Gata cu economiile

Cererea de gaze la nivelul UE a înregistrat o scădere cu doar 7,11%, cele mai importante reduceri raportându-se în Portugalia, -20,16%, Austria, -13,20%, Cehia, -11,92%, Franța, -11,72%, Ungaria -10,78%, Grecia, -10% și Italia, -9.97%. Cele mai mici scăderi ale cererii s-au înregistrat în Slovenia, -2,75%, Lituania, -3,39%, Germania, -3,81%, Belgia, -5,71%, Bulgaria, -6,61%, și România, -6,44%, în timp ce alte țări au înregistrat creșteri ale cererii, din care Finlanda, 25,64%, Suedia, 11,07%, Polonia, 5,26%, Malta, 4,45%, Danemarca, cu 1,12%, și Croația, cu 0,79%. Stocurile de gaze de la nivelul UE au scăzut de la 1,3 milioane de terajouli în 2022, la aproape 120.000 terajouli în 2023.