Actualitate
Rușii au vorbit până de curând doar de o „operațiune militară specială”.

Momentul istoric actual global este deseori descris ca un posibil început al unui al treilea război mondial. Argumentul principal e războiul Ucrainian dintre Rusia și Occidentul Colectiv prin Ucraina ca proxy.
Rușii au vorbit până de curând doar de o „operațiune militară specială”. Conflictul intern din Palestina sau Israel oricât de violent și de comentat este nu prea are nimic de-a face cu un război mondial. Alte conflicte locale din Africa, Asia, America de Sud (Venezuela – Guyana) rămân totuși niște conflicte locale deși au în spate hegemonul american, Franța (în Africa) și Rusia – China – Iran (BRICS). Loviturile de stat și conflictele din Africa au totuși în comun cea de-a doua eliberare, cea adevărată, de sub dominația și exploatarea la sânge colonială occidentală.
Momentul istoric actual pare mai degrabă să fie punerea în operă, în practică a teoriilor lui Samuel Huntington din faimoasa sa carte „The Clash of Civilizations. Remaking of World Order” din 1996, tradusă, citită și apreciată în toată lumea. Aceasta este demonstrația convingătoare a celebrului autor francez Laurent Guyénot din „Les États-națions, c’est fini? La nouvelle geopolitique multipolaire”. Trăim de fapt un nou moment revoluționar comparabil cu 1848 sau chiar cu acela al revoluțiilor americană (1776) sau franceză (1789) de la sfârșitul secolului al XVIII-lea?
„Statele-națiune, așa cum le concepem astăzi, sunt o invenție europeană impusă ca model restului lumii în secolul al XIX-lea, câteodată cu mari lovituri de creion trasate cu rigla pe hărți, în disprețul identităților și rivalităților etnice. Acest decupaj al lumii în State-națiune nu a șters alte realități, faptul că anumite puteri cum sunt Rusia și China sunt State-multinaționale și nu State-națiune, chiar dacă ele posedă cartea de identitate de națiune la Națiunile Unite, la ONU.
Teza după care Statele-națiuni vor pierde rolul lor central în geopolitica mondială este apărată de Samuel Huntington în „Ciocnirea civilizațiilor”, apărută în 1996 și tradusă în lumea întreagă. Este o carte excelentă și chiar indispensabilă. Proasta sa reputație vine în parte de la titlu și de la exploatarea sa de neconservatori. Să notăm mai întâi că articolul publicat de Huntington în Foreign Affairs în 1993, cartea nu este decât o versiune augmentată, avea titlul „The Clash of Civilizations?” cu un semn de întrebare.” (Laurent Guyenot – Statele națiune, s-a terminat? Noua geopolitică multipolară, mai 2024, lesakerfrancophone.fr)
Laurent Guyenot merge mai departe: „Insist: nu putem înțelege politica externă americană din ultimele două decenii dacă nu luăm în considerare deturnarea geostrategiei imperiale tradiționale americane de neoconservatori. Marea viclenie a neoconservatorilor a fost să o drapeze în imperialism «civilizator» american pentru a împinge Statele Unite să distrugă Statele arabe inamice Israelului. Succesul lor cel mai spectaculos este acela de a fi obținut de Bush junior ceea ce tatăl său, care îi numea «nebuni», le-a refuzat în 1991: invazia Irakului și răsturnarea lui Saddam Hussein. Bush tatăl a respectat mandatul consiliului de securitate al ONU alungându-l pe Saddam din Kuweit, și și-a justificat refuzul său de a invada Irakul prin voința de a construi o «nouă ordine mondială» bazată pe dreptul internațional (discursul din 11 septembrie 1990 în fața Congresului). Și nici un președinte american nu a pus atâta presiune asupra Israelului în numele rezoluțiilor ONU, cum a făcut-o Bush tatăl prin secretarul său de stat, James Baker […]
Noua ordine mondială anunțată de Huntington este aproape aceeași cu cea pe care o susține Vladimir Putin: multipolaritatea, adică o lume organizată pe sfere civilizaționale, fiecare fiind centrată pe un stat far (core state în versiune originală) care asigură securitatea regională. „Lumea, a prezis Huntington, va găsi o ordine pe baza civilizațiilor, sau nu va găsi deloc”, „o nouă ordine mondială organizată pe baza civilizațiilor va apare. Societățile care au afinități culturale cooperează unele cu altele; tările se regrupează în jurul Statelor-far ale civilizației lor”. În această nouă configurație, previne Huntington „Occidentalii trebuie să admită că civilizația lor este unică dar nu universală și să se unească pentru ca să-i redea vigoarea împotriva provocărilor puse de societățile non-occidentale. Vom evita un război generalizat între civilizații dacă, în lumea întreagă, șefii politici admit că politica globală a devenit multicivilizațională și cooperează pentru a prezerva această stare de fapt” (Laurent Guyénot, op. cit)
„Rusia trebuie considerată ca un Stat-far al lumii ortodoxe și ca o putere regională esențială, care are interese legitime de securitate la frontierele sale din sud” „și în sfârșit și mai ales, trebuie admis că orice intervenție a Occidentului în afacerile altor civilizații este probabil cea mai periculoasă cauză de instabilitate și de conflict generalizat într-o lume a civilizațiilor multiple” (Samuel Huntington – Ciocnirea civilizațiilor, op. cit)
Analiza lui Laurent Guyénot bazată pe The Clash of Civilizations de Samuel Huntington este mult mai întinsă, analizează între altele și lumea arabo-musulmană ca o mare civilizație și de aceea merită să revenim asupra subiectului. Cei cu adevărat interesați pot merge direct la sursele citate și la bibliografia extinsă a lui Laurent Guyénot.
Petru Romoșan
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 15 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!