Din peste 6.600 MW putere instalată, în bandă, Hidroelectrica a ajuns să mai producă, în diferite momente ale zilei, între 400 MWh și 800 MWh, ceea ce echivalează cu o deconectare de la sistem. Motivele stopării hidroenergiei ale Dispecerului Energetic Național, care comandă intrările și ieșirile din sistem, par să fie legate de producția crescută din eoliene, evident, intermitentă și pe perioade limitate. În plus, România înregistrează record după record la consumuri scăzute de energie.

Opririle repetate ale Hidroelectrica, pe motiv că regenerabilele, atunci când produc, au prioritate la intrarea în sistem, adică la vânzarea energiei, până la urmă, riscă să afecteze situația financiară a companiei de stat. Din cei peste 6.600 MW instalați, Hidroelectrica a ajuns să i se mai permită să producă între 400 MWh și 800 MWh, ceea ce înseamnă aproape o deconectare de la sistem. Oprirea hidroenergiei s-a făcut pe fondul unei producții mai mari a eolienelor, pe intervale destul de scurte de timp.

Culmea este că, în momentul în care hidroenergia a fost redusă la 400 MWh, nici producție din eolian nu aveam, însă consumul scăzuse la 3.700 MWh, ceea ce reprezintă un record absolut. Faptul că această prăbușire a consumului s-a petrecut duminică arată clar că nu mai avem industrie, care era și principalul consumator. Luni, 29 aprilie, consumul era mult mai mic decât producția, astfel că se exportau, pe fondul unei producții mari din eoliene, peste 1.000 MWh, cu precizarea că exportul din eoliene înseamnă exportul certificatelor verzi, pe care le plătesc, lunar, consumatorii români. Exporturile nu au reușit, însă, să depășească importurile, astfel că, în 27 orpile, România importa peste 1.400 MWh. La momentul acestor importuri, eolienele produceau circa 40 MWh, iar hidrocarburile și cărbunele, în jur de 400-500 MWh fiecare. Pe intervalele orare în care s-a produs deficitul de energie, Hidroelectrica a crescut lent de la 1.700 MWh la un maximum de 2.816 MWh, fără să poată stopa importurile masive.

Joia neagră

În 25 aprilie, joi, în jur de ora 10 dimineața, s-au înregistrat cele mai mari valori la importuri de energie. Astfel, s-a ajuns la un maximum de 2.220 MWh importați, pe fondul unei producții totale de 4.931 MWh și al unui consum de 7.151 MWh. Cea mai mare producție a fost înregistrată joi la hidroenergie, cu circa 2.200 MWh, cam cât importul, urmată de nuclear, cu 1.331 MWh. În rest, gazele au produs doar 400 MWh, cărbunele, 617 MWh, fotovoltaicul, în plină zi, 253 MWh, iar eolianul, doar 45 MWh. Importuri mari s-au realizat și vineri, 26 aprilie, când s-a atins un maximum de 2.154 MWh energie adusă din afară. România mai reușește să atingă un consum de peste 7.000 MWh doar între orele de vârf 8 și 10 dimineața și între orele 20 și 22. În rest, consumul se menține sub 6.000 de MWh, cu valori de circa 4.000 MWh sâmbăta și duminica. Excluzând ziua de luni, 29 aprilie, când a bătut vântul, eolienele au înregistrat un eșec total pe parcursul lunii aprilie, producția fiind extrem de anemică. Fotovoltaicele abia ating, în perioade scurte, 1.000 de MWh, iar media pe luna aprilie s-a situat undeva la circa 400 MWh. Cert este că pentru Dispecerul Energetic Național gestionarea sistemului este o mare problemă, având în vedere producția imprevizibilă.

Burduja mai vinde câte ceva

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că vrea să mai vândă câte ceva din termocentralele pe cărbune, că și-așa nu ne mai trebuie, în condițiile în care, din 2.762 MW instalați, acestea mai au voie să producă doar 400-500 MWh. Acesta a declarat că se gândește să le vândă ucrainenilor bucăți din termocentralele românești, denumindu-le ”echipamente mai vechi”. ”Ucrainenii ne-au mai solicitat în ultima perioadă să vadă dacă avem echipamente mai vechi care se potrivesc mai ales cu zona aceasta ex-sovietică și pe care le-ar putea prelua. Poate sunt echipamente din foste termocentrale pe cărbune, pe care noi nu le mai folosim, vor să plătească pentru ele și acum facem o radiografie în fostele termocentrale sau chiar în centralele de gaz mai vechi să vedem ce echipamente am putea livra”, a declarat Sebastian Burduja.