Comisia Europeană a strâmbat din nas la vederea Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PINESC) și a cerut refacerea acestuia, pe motiv că nu avem ținte mai ambițioase la regenerabile. În fapt, România a propus un procent de 36,2% regenerabile, după ce 34% a fost respins, însă Bruxelles cere 41%, țintă imposibil de atins. În fapt, adevărata problemă este a termocentralelor pe gaze, pe care UE nu le vrea în țara noastră.

34% regenerabile, adică solar și eolian, până în 2030, nu a fost de ajuns pentru Bruxelles, astfel că România a fost nevoită să pluseze la 36,2%. Nici acest obiectiv nu este suficient de ambițios, a spus Comisia Europeană, cerând un minimum de 41%.

Reprezentanții Ministerului Energiei au încercat să atragă atenția că ținta este imposibil de atins, mai ales că decarbonizarea la care s-a angajat România presupune un mix energetic în care să intre, obligatoriu, gazul. Se pare însă că tocmai aici este problema. După ce ne-a obligat să închidem cărbunele, acum Comisia Europeană vrea să reducem la minimum și producția din termocentralele pe gaze, care abia acum încep să intre în fază de proiect. Fără cărbune și fără gaze naturale, România este lăsată doar cu solar și eolian, aruncând în aer echilibrul energetic.

În PINESC-ul refăcut la solicitarea Comisiei Europene, Ministerul Energiei raportează îndeplinirea cu succes a misiunii de dezafectare a centralelor pe cărbune. Astfel, 1.695 MW au dispărut la 31.12.2021,  producția de 330 MW  a fost închisă la 01.06.2023, 330 MW au fost puși în stand-by la 01.06.2023,  iar termocentralele de 1.425 MW vor fi închise la 31.12.2025, iar cele care mai produceau, teoretic, 1.140 MW vor dispărea la 31.12.2026.

Ceva e putred la Mintia

Marele proiect anunțat la Termocentrala Mintia, vândută unui irakian, cu grupuri pe gaze de 1.700 MW, pe care întreg sistemul energetic se bazează, începe să sune a diversiune. În PINESC-ul actualizat. Ministerul Energiei vorbește de doar 860 MW la Mintia, cu posibilitatea extinderii până la 1.700 MW, în condițiile în care nici conducta de gaze nu este construită și nici gazele din Marea Neagră nu se mișcă în niciun fel. Mai mult, același PINESC, mai cuprinde încă 1.325 MW (Ișalnița și Turceni) începând din 01.07.2026, tot pe gaze, unde, până în acest moment, nimic nu s-a pus pe roate.

Mai mult, tot pe gaze, în cogenerare, se anunță și proiectele de  80 MW (Rompetrol Năvodari), singurul aproape de finalizare, 52 MW (CTE Constanta) începând cu 01.01.2025,  50 MW (CTE Grozăvești) începând din 01.01.2025,  295 MW (CTE Craiova) începând cu 01.01.2026, 70 MW (altele) începând cu 01.07.2026, 200 MW (CTE Sud Vitan) începând cu 01.01.2026, și 200 MW (CTE Progresu) începând cu 01.01.2027. Probabil marșul acesta pe loc este o reacție la respingerea de către Comisia Europeană a termocentralelor pe gaze din sistemul energetic.

România, mai verde decât mulți din UE

Potrivit unui raport al Consiliului Europei din 2022, în producția de energie, România avea o pondere de combustibili fosili, gaze și cărbune, de doar 35%. Comparativ, Polonia avea 78%, Malta, 87%, Cipru, 83%, Estonia, 66%, Italia, 63%, Irlanda, 61%, Olanda, 57%, iar Germania, 54%. În ce privește producția de energie regenerabilă, ceea ce înseamnă atât eolian și solar, cât și hidroenergie, România avea un procent de 45%, față de Malta, 13%, Cehia, 14%, Cipru, 17%, Bulgaria, 20%, Ungaria, 21%, Slovacia, 22%, Polonia, 22%, Franța, 25%, Belgia, 27%, Slovenia, 31%, Estonia, 34%, Italia, 37%, Olanda, 40%, Spania și Germania, 44%.