Administratie
România va avea anul acesta cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană
Drept rezultat, ar gândi unii, și viața cetățenilor va fi mai îmbelșugată. Să nu mai spunem că, anul trecut, am aflat că PIB-ul României a crescut cu 800% din 2000 până în prezent, ţara noastră fiind campioana Uniunii Europene ca ritm de creştere economică.
Simțim, în viața de zi cu zi, că beneficiem de servicii mai bune din partea statului sau de o calitate a vieții mai bună, dacă tot avem alură de tigru economic? Prima întrebare pe care și-ar pune-o oricine ar fi: de ce nu se fac aceste statistici în funcţie de Produsul Intern Net (PIN), că doar toţi suntem obişnuiţi să ne calculăm salariile în funcţie de ce ne rămâne în mână?
PIB-ul reprezintă valoarea de piață a tuturor produselor, serviciilor destinate consumului, precum și a investițiilor brute care ajung în consumul final, de-a lungul unui an. Majoritatea statelor lumii folosesc PIB-ul ca măsură de bază a prosperităţii, deşi PIN este un indicator mai exact al producţiei naţionale. Statele nu lucrează cu acesta din cauză că este dificil de estimat volumul investiţiilor nete, după ce din brut se scade, de pildă, gradul de uzură al infrastructurii naţionale.
Cum estimezi, de exemplu, gradul de uzură al infrastructurii energetice sau al podurilor? Într-un articol scris pentru Scientific American, economistul laureat cu Nobel, Joseph Stieglitz, scrie că guvernele naţionale pot eșua electoral dacă PIB-ul scade, nefiind deloc surprinzător că acestea se străduiesc continuu să-l crească, cu orice sacrificii și prin orice artificii.
Străduința de a crește PIB-ul nu este același lucru cu efortul depus pentru asigurarea bunăstării unei societăți. PIB-ul nu măsoară, printre altele, starea de sănătate şi nivelul de educație al populaţiei, egalitatea de șanse, starea mediului şi mulți alți indicatori ai calității vieții. Toate acestea devin palpabile când investițiile statului sunt orientate constant către politici publice, în caz contrar manifestându-se o discrepanță majoră între mărimea PIB și nivelul de trai al populației.
Guvernul român trage, de ani buni, exact ca anul acesta, peste 90% din dividendele companiilor de stat profitabile, în detrimentul investiţiilor pe care acestea ar trebui să le facă din aceşti bani. Chiar dacă Guvernul distribuie aceşti bani către populaţie, prin pensii şi salarii, cu aport în PIB, produce şi un efect negativ pentru societate: infrastructura energetică se uzează, iar oamenii vor avea de suferit din cauza penelor tot mai dese de curent. Faptul că statul a încasat, în ultimii ani, 90% din dividendele de la Romgaz a împiedicat noi investiţii în procese extractive, România trezindu-se, în iarna lui 2023, în dificultate din cauza sancţiunilor impuse Rusiei.
Joseph Stieglitz spune că artificialitatea PIB-ului face ca acesta nici măcar să nu măsoare sustenabilitatea economiei, indicând la timp dacă aceasta se îndreaptă spre prăpastie. El dă exemplu sistemul de sănătate din SUA, care mereu s-a lăudat cu utilizarea eficientă a paturilor de spital: niciun pat nu are ce căuta în saloane dacă nu este folosit. În consecință, când SARS-CoV-2 a ajuns în SUA, existau doar 2,8 paturi de spital la 1.000 de persoane, mai puține decât în alte țări avansate, sistemul neputând absorbi creșterea bruscă a pacienților. În plus, deficitul bugetar mare nu face casă bună cu un PIB sănătos, de arătat publicului, fiind minimalizat, de cele mai multe ori, efectul negativ al celui dintâi amintit. Din păcate, în ultimii 23 de ani, statul român a cheltuit compulsiv, dar aceste cheltuieli nu prea s-au regăsit în proiecte publice de amploare. Statul s-a întins chiar mai mult decât îi era plapuma, supravieţuind de la an la an pe creșterea deficitului: cheltuieli mai mari decât încasări, gaură acoperită prin datorii.
În prezent, deficitul continuă să fie o problemă acută, Comisia Europeană atrăgând atenția României că ar putea încheia anul cu un deficit de 7% din PIB, deși țara noastră este în procedură de deficit excesiv, iar, până la finalul anului, trebuie să revenim la maximum 3%. De ce nu trăim mai bine, în ciuda creşterii PIB cu 800% în ultimii 23 de ani? În România, guvernele au făcut tot felul de artificii pentru a masca deficitul bugetar, recte cheltuielile risipite pe cu totul altceva decât pe investiţii publice de amploare, menţinându-l în limite plăcute ochiului.
Degeaba creşte PIB-ul accelerat dacă guvernele rămân datoare societăţii cu investiţii în domenii esenţiale, precum sănătatea şi educaţia. Podurile crăpate sau sprijinite cu bârne, starea deplorabilă a căilor ferate, din cauza cărora un tren ajunge de la Bucureşti la Baia-Mare în peste 10 ore, sistemul medical în care pacienţii sunt nevoiţi să-şi cumpere medicamentele singuri când ajung în spital, penuria de medici şi acces limitat la servicii esenţiale în mediul rural și periurban, lipsa autostrăzilor în multe zone ale ţării, starea de lagăr a căminelor de bătrâni etc. sunt datorii pe care statul român le are faţă de cetăţenii săi, acumulate de-a lungul timpului.
În baza acestor datorii, asumate din proprie iniţiativă şi din cauza cărora oamenii au avut şi au de suferit, guvernele au menţinut artificial deficitul la un nivel rezonabil ca procent din PIB în ultimii 23 de ani. Dacă am fi putut calcula Produsul Intern Net, scăzând măcar gradul de uzură al infrastructurii naţionale (educaţie, sănătate, energie etc), probabil că am fi fost la coada clasamentului european. Din păcate, economia României crește pe împrumuturi și pe adâncirea deficitului bugetar. Raportăm creștere pe principiul ne interesează ce se întâmplă acum, nu mâine. O creștere realizată acum, cu ajutorul deficitelor mari, ar putea reprezenta o recesiune gravă pentru generațiile care vor trebui să stingă datoria în viitor.
Paradoxurile creșterii PIB
Simon Kuznets, economist premiat cu Nobel în 1971, a avertizat, în mod repetat, că PIB-ul măsoară doar activitatea pieței și nu trebuie confundat cu un indicator care măsoară bunăstarea socio-economică a oamenilor. Într-un stat precum România în care PIB-ul a tot crescut, dar speranța de viață este a doua cea mai mică din UE, chiar nu ai cum să nu te întrebi care sunt cauzele unei asemenea anomalii. Paradoxal, într-o ţară cu o populaţie tot mai bolnavă, PIB-ul poate creşte şi datorită cheltuielilor pe care oamenii le fac pentru a-şi cumpăra medicamente sau a plăti operaţii. Chiar dacă jocurile de noroc provoacă dependenţă, la PIB se adaugă sume imense datorită acestei industrii.
Exploatarea combustibililor fosili stimulează economia și, deși arderea acestora accelerează schimbările climatice agravând impactul furtunilor asupra infrastructurii civile, eforturile de reconstrucție se regăsesc tot în PIB. Dacă venitul clasei mijlocii stagnează, chiar dacă PIB-ul crește, înseamnă că roadele creșterii economice nu sunt împărțite echitabil. Doar pentru că PIB-ul crește, nu înseamnă că nivelul de trai al unei persoane se îmbunătățește. Dacă populația unei țări este pe trend ascendent, acest lucru va împinge PIB-ul în sus, deoarece mai mulți oameni vor cheltui mai mulți bani. Dar persoanele din acea țară s-ar putea să nu devină mai bogate, ba chiar, în medie, este posibil să devină mai sărace. (L. Anghel).
Administratie
MAI mobilizează peste 24.000 de oameni pentru minivacanța de 1 Decembrie: Siguranță maximă pe fondul alegerilor!
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunță o mobilizare masivă a forțelor pentru minivacanța de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Peste 24.000 de angajați vor fi prezenți zilnic pe teren, având ca misiune asigurarea ordinii publice, fluidizarea traficului și intervenția rapidă în situații de urgență. Anunțul a fost făcut astăzi, din Centrul Național de Conducere Integrată al MAI, într-un context marcat și de campania electorală pentru alegerile locale parțiale din 7 decembrie 2025.
1 Decembrie, sub ochiul vigilent al legii: Un efort național pentru siguranță
Eforturile structurilor MAI se vor concentra în stațiunile turistice, zonele de agrement și în locurile unde se anticipează o prezență numeroasă a publicului. Peste 400 de manifestări publice sunt programate la nivel național, cele mai ample evenimente fiind așteptate în București și Alba Iulia, puncte fierbinți ale celebrării Zilei Naționale. Echipajele MAI sunt pregătite să prevină faptele antisociale și să ofere un răspuns prompt oricărei situații neprevăzute, reiterând angajamentul ministerului pentru siguranța cetățenilor.
Campania electorală, monitorizată indeaproape: Incidente minore, fără tulburări majore
Pe fondul campaniei electorale pentru alegerile locale parțiale din 7 decembrie, oficialii MAI au raportat un bilanț liniștitor. Până în prezent, nu au fost semnalate incidente majore, înregistrându-se 11 situații raportate, dintre care 6 au fost confirmate și 3 sunt încă în curs de verificare. Cele 3 manifestări publice cu caracter electoral desfășurate în ultimele zile s-au derulat în condiții de siguranță, fără evenimente care să fi tulburat ordinea publică, demonstrând capacitatea forțelor de ordine de a menține stabilitatea chiar și în perioade sensibile.
Pe drumuri și la frontiere: Siguranța rutieră și controlul fluxului de călători
Pentru siguranța rutieră, echipajele de poliție vor utiliza zilnic aproximativ 300 de aparate radar pe drumurile considerate cu risc ridicat. Acțiunile de control vor continua atât pe timpul zilei, cât și pe parcursul nopții. Conducătorilor auto li se recomandă prudență sporită, adaptarea vitezei la condițiile meteo și pregătirea corespunzătoare a vehiculelor pentru sezonul rece, evitând călătoriile în cazul în care autoturismul nu este echipat adecvat.
La frontiera externă, dispozitivele de supraveghere și control au fost suplimentate. În funcție de valorile de trafic înregistrate, vor fi deschise artere de control suplimentare, până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de frontieră, pentru a facilita fluidizarea traficului de călători.
De la vârful munților la intervenții de urgență: Pompieri și jandarmi montani, gata de acțiune
Turiștii care aleg să petreacă minivacanța în zona montană sunt îndemnați să folosească echipament adecvat sezonului rece și să urmeze exclusiv traseele deschise. Peste 160 de jandarmi montani sunt pregătiți să intervină pentru sprijinirea persoanelor aflate în dificultate, asigurând siguranța celor care se aventurează pe cărările alpine.
La nivel național, aproximativ 5.000 de pompieri sunt în alertă maximă, pregătiți să acționeze în cazul producerii unor incendii, altor situații de urgență sau pentru acordarea primului ajutor medical, consolidând astfel rețeaua de intervenție rapidă.
Apel la responsabilitate: Recomandări pentru o sărbătoare fără griji
Pentru o sărbătoare fără incidente, MAI recomandă cetățenilor să evite consumul excesiv de alcool, să acorde atenție sporită bunurilor personale și să supravegheze permanent copiii în zonele aglomerate. În cazul în care se ivește o nevoie de ajutor, cetățenii sunt încurajați să apeleze cu încredere la polițiștii, jandarmii și pompierii aflați în teren sau să sune la numărul unic de urgență 112.
„Suntem aici pentru siguranța dumneavoastră!”, transmit oficialii MAI, asigurând publicul că toate structurile sunt pregătite să facă față provocărilor acestei minivacanțe. (Paul D.).
Administratie
Operațiune a Poliției de Frontieră: Cinci cetățeni din Bangladesh, opriți în drum spre Schengen, ascunși într-un automarfar!
Administratie
„TELESHOPPING PE CADAVRE” – USR, acuzat că vinde senzori muribunzilor din Ploiești!
O vizită recentă a Ministrului Mediului, Diana Buzoianu, în Ploiești, a degenerat într-un scandal de proporții, generând un editorial virulent în publicația ph.online.ro, intitulat „TELESHOPPING PE CADAVRE. Cum au venit „salvatorii” USR la Ploiești să vândă senzori muribunzilor”. Articolul acuză reprezentanții USR de „cinism” și „abjecție” în fața dramei provocate de poluarea masivă din oraș.
Ploieștiul, otrăvit: Orașul care aștepta salvare, a primit „scuipat în ochi”
Conform ph.online.ro, Ploieștiul a ajuns un „cimitir cu porțile deschise”, unde cetățenii „își așteaptă rândul la secția de oncologie”. După ani de suferință și ignoranță din partea autorităților, care au susținut că „aerul e în parametri”, ploiștenii au sperat la o „minune” odată cu vizita ministrei Diana Buzoianu. În schimb, editorialul susține că au primit „un scuipat între ochi”, un „spectacol de un cinism care îți îngheață sângele în vene, un teatru ieftin cu actori de mâna a doua, veniți să facă bișniță cu suferința umană.”
Un spectacol de cinism: Vizita miniștrilor, „teatru ieftin” cu suferința umană
Jurnalistul Claudia Marcu descrie vizita ca fiind „o insultă premeditată”, acuzând-o pe ministra Buzoianu, o „figură de ceară a politicii #rezist”, că a descins în Ploiești flancată de doi „bodyguarzi la fel de penibili”: deputatul USR Felix Bulearcă și senatorul USR Aurel Oprinoiu, ambii parlamentari de Prahova.
Cele „trei grații” USR-iste au transformat o întâlnire „vitală, la propriu, într-un bâlci ieftin, o demonstrație de dispreț suveran față de viața umană”.
„Teleshopping” pe fond de cancer: Senzori, gadgeturi și o reclamă disimulată
Oamenii prezenți în sală, mulți dintre ei cu dosarele medicale în brațe, așteptau „legi, măsuri de forță, să afle când dracului va opri statul român genocidul lent din Ploiești.” În loc de soluții concrete, echipa Buzoianu & co a deschis proiectorul. Timp de mai bine de jumătate de oră, asistența a fost „obligată să privească o prezentare de tip teleshopping”. Ministra nu ar fi venit să rezolve poluarea, ci să „vândă «mărgele de sticlă» la indigeni”, vorbind despre „nasuri tehnologice, senzori, gadgeturi și aplicații.” Editorialul acuză o „reclamă deșănțată, o plasare de produs pentru firmele private de casă ale partidului, totul ambalat într-un limbaj corporatist grețos.”
Momentul abjecției supreme: „Aici vorbim de inovație, nu de cancerul dumneavoastră!”
Punctul culminant al criticilor este atins în descrierea unei interacțiuni cu publicul. O doamnă, victimă a cancerului, s-a ridicat să pună o întrebare esențială. „Acela a fost momentul în care „bodyguardul” Aurel Oprinoiu, deputat al României (o rușine națională!) a intervenit brutal”, fără a o lăsa să termine. Cu „tupeu de vataf pe moșie, cu o nesimțire greu de privit”, Oprinoiu ar fi repezit-o pe femeie, explicându-i că nu înțelege scopul reuniunii și că ei au venit să prezinte „soluții tehnologice inovatoare”, nu să asculte „jelaniile poporului”. Redacția califică acest gest drept „o patologie morală”, sugerând lipsa totală de empatie a politicienilor USR.
Legislația, uitată: Ministerul Sănătății, acuzat. S-a pasat „mortul”
Întrebată de ce nu se schimbă legislația, care permite valori de poluare de 10 ori mai mari decât normele OMS, ministra Buzoianu ar fi „păsat mortul”, răspunzând că „Asta ține de Ministerul Sănătății”. Editorialul denunță această „spălare pe mâini ca un Pilat din Pont în fustă”, fără nicio vorbă despre modificarea legii, nicio asumare sau vreun termen. În plus, ministra ar fi repetat de cel puțin trei ori că „se grăbește și trebuie să plece”.
„Funda la rahat”: USR, o agenție de marketing acuzată de cinism paroxistic
ph.online.ro concluzionează că evenimentul confirmă un diagnostic dur: „USR a devenit o simplă agenție de marketing”. Sub „poleiala cuvintelor frumoase, a «digitalizării» și a «europenismului», se ascunde un vid imens și o foame de bani pentru firmele prietene”. Partidul este acuzat de „cinism paroxistic”, de „împachetarea” incompetenței și a lipsei de soluții în „termeni pompoși”, de organizarea de „conferințe sterile” și de promovarea de „produse private pe banii și nervii contribuabililor”. Critica este tăioasă: „Poluarea ucide? Nu-i nimic, USR are o firmă care vinde senzori să ne măsoare moartea mai precis! Copiii fac cancer? Nu-i nimic, facem un slide colorat despre asta.”
Unica promisiune: Controale la balastiere, dar gustul amar rămâne
Singura promisiune concretă, considerată o „firimitură aruncată de la masa bogaților”, a fost susținerea controalelor la balastierele ilegale din Prahova și suplimentarea posturilor pentru acestea. Însă, pentru autorii editorialului, gustul amar persistă. Mesajul final este unul de profundă dezamăgire și condamnare: „Ați demonstrat că între plămânii unui copil bolnav și profitul unei firme de „tehnologie”, veți alege întotdeauna profitul. Sunteți nu doar neexperimentați, sunteți profund, iremediabil cinici. Iar istoria acestui oraș nu vă va uita rânjetul de satisfacție pe care l-ați afișat în fața unor oameni care se luptă să trăiască. Rușine e un cuvânt prea blând pentru voi.”
-
Exclusivacum 5 zilePenitenciarul Târgșor: UN NOU ÎNCEPUT DEZVĂLUIT! Interviu EXCLUSIV și reportaj incendiar cu Adrian Grigoroiu, liderul EQUITAS – Marca Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 4 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 4 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum o ziCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 4 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 4 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



