Connect with us

Administratie

Într-un birou din Drumul Taberei, din curtea Statului Major al Forțelor Terestre, trei persoane rezolvă mii de petiții și cereri.

Publicat

pe

Vin în valuri, cu fiecare nouă lege cu caracter reparator, fără să lase loc de respiro angajaților.

Mulțumirile sunt rare, dar satisfacția vine indirect, știind că oamenii pe care îi ajută au parte, ulterior, de un beneficiu care poate face diferența în viața lor.

Șef al acestui birou – Relații cu Publicul și Rezolvare Petiții – din cadrul Arhivelor Militare Naționale Române este Oana Anca Otu, expert, angajată aici de peste două decenii. Am stat de vorbă cu ea pentru a afla mai multe despre meseria sa și despre provocările care apar, mai ales având în vedere că munca pe care o fac arhiviștii, arhivarii și angajații care lucrează la arhive nu este, de multe ori, vizibilă și recunoscută.

Oana Anca Otu a absolvit Facultatea de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București, lucrând, ulterior, la Arhivele Naționale pentru o scurtă perioadă.

La începutul anului 2000, s-a transferat la Arhivele Militare, unde activează și în prezent. Inițial a făcut parte din Biroul documentare istorică, pe care l-a condus începând cu 2002, iar câțiva ani mai târziu, în urma unei reorganizări, a ajuns șef Birou Relații cu Publicul și Rezolvare Petiții.

Transferul la Arhivele Militare a venit, cumva, dintr-o admirație față de instituția militară. Ambii mei părinți au lucrat în cadrul Ministerului Apărării Naționale. M-au atras rigoarea, disciplina, ordinea și faptul că lucram în continuare tot pe arhivă, ceea ce mi-a plăcut dintotdeauna să fac, povestește ea.

Mutarea a fost ușoară, pentru că, în linii mari, chiar dacă fondurile de arhivă sunt diferite și există un set de reguli specifice unei instituții militare, principiile de muncă sunt aceleași.

Biroul din care face parte funcționează ca un centru care primește toate petițiile. Acestea sunt foarte diverse și țin de salarizare civili, stagii militare, eliberare de adeverințe, documente care demonstrează absolvirea unor instituții militare, documente medicale necesare pentru constituirea dosarului de pensie sau pentru obținerea anumitor drepturi.

Noi verificăm unde sunt deținătorii de arhivă. Arhiva este împărțită la mai multe depozite și fie direcționăm aceste petiții deținătorilor de arhivă, fie facem adrese explicative celor care ni se adresează, spunându-le cum să procedeze, unde să se adreseze. De asemenea, gestionăm relația cu cetățenii străini.

Un arhivist ar trebui să treacă prin toate etapele atunci când lucrează într-o arhivă. Să plece de la momentul în care ordonează o arhivă ca să creeze un fond de arhivă, să facă un inventar. Este foarte important, pentru că așa începi să cunoști o arhivă. Așa înveți să pui în practică ceea ce înveți în facultate, pentru că teoria e frumoasă, dar practica este cea care îți fundamentează ceea ce înveți.

Oana Anca Otu
Arhivist

Cea mai mare parte a cererilor ține de legea 130/2020, care acordă unele drepturi urmașilor prizonierilor de război din Al Doilea Război Mondial. Avem foarte multe solicitări pe această lege, care ocupă detașat locul întâi. Apoi sunt cele legate de salarizare. La 1 ianuarie a intrat în vigoare o nouă lege a pensiilor și estimăm că vor fi foarte multe solicitări pe salarizare civili.

Am avut și legea pensiilor militare din 2015, când s-a făcut o recalculare, și o altă categorie importantă o constituie cererile pentru eliberarea de documente privind efectuarea stagiului militar pentru cetățenii care au plecat din țară și care își constituie dosarul de pensie sau se angajează în afara țării, detaliază Oana Anca Otu.

Povestește că de când e angajată, volumul de muncă – cinci-șase mii de solicitări pe an, fiecare necesitând cercetare separată în arhive – a fost ca într-o curbă sinusoidală: terminăm cu o lege și apare o alta, cu caracter reparator, și este o muncă foarte intensă.

N-ai timp să te plictisești și nici nu poți să mulțumești pe toată lumea. Încercăm să facem oamenii să înțeleagă că noi chiar depunem eforturi să-i ajutăm, chiar dacă timpul de rezolvare e foarte mare și mai vin reclamații, sesizări, reproșuri.

Ceea ce am descris mai sus face parte din valorificarea practică a documentelor de arhivă.

Chiar dacă aduce satisfacții, atunci când o persoană își ia din timp să sune să mulțumească pentru ajutor – se mai aude câte un: dacă toată lumea s-ar mișca așa repede ca dumneavoastră! – sau trimite o scrisoare, un email, doar pentru a-și exprima aprecierea, pentru un arhivist, valorificarea științifică a unor documente rare identificate în arhivă este cea care aduce satisfacțiile cele mai mari și care oferă energia și combustibilul necesare pentru această meserie.

Din nefericire, spune Oana Anca Otu, modificările succesive de legi și fluxul constant de solicitări oferă puține oportunități pentru cercetarea științifică.

Trebuie să-ți faci timp și pentru valorificarea istorică a documentului de arhivă. Sunt perioade când reușești mai mult și perioade când e mai greu. Plăcerea de a răsfoi documentele, de a căuta lucruri noi, este cea mai frumoasă parte a meseriei mele, dar după ce termini valul de cereri nu mai ai timp aproape deloc să te duci să deschizi un dosar sau să vezi o rolă de microfilm, afirmă arhivista.

Atunci când pornești un demers științific, mărturisește că trebuie să te gândești în primul rând la ce poate oferi arhiva. De exemplu, fondul de arhivă pentru perioada celui de Al Doilea Război Mondial este generos, multe documente fiind bine păstrate.

Este pentru mine un punct de interes și în special ofițerii care au luptat și unitățile care au desfășurat operațiuni pe front. Am studiat relațiile româno-finlandeze, din perioada Primului Război Mondial până după încheierea celui de-al doilea, și m-a interesat foarte mult familia Bossy, pentru că Raoul Bossy a fost reprezentantul nostru în Finlanda. Căutând în arhivă am constatat că a avut un frate, ofițer de carieră, care a participat și la primul, dar și la Al Doilea Război Mondial, detaliază istoricul.

Cea mai spectaculoasă parte a meseriei de arhivist este cea în care valorifici științific documentul din punct de vedere istoric, când lucrezi cu documente foarte vechi, care se referă la perioade importante din istoria noastră. Pentru mine a fost întotdeauna o plăcere să caut, să pot să scot la lumină un document și să-l public în diferite reviste de specialitate sau să merg cu el la diferite sesiuni de comunicări, la mese rotunde și să arăt care-i munca de arhivist.

Oana Anca Otu
Arhivist

Mai mărturisește că lucrul cu arhivele oferă deseori surprize și în momentul în care descoperă un document inedit caută să-l analizeze și să-l publice în revista Document. Buletinul Arhivelor Militare Române, chiar dacă subiectul nu este, neapărat, din sfera ei de interes.

Cu toate acestea, Oana Anca Otu spune că meseria de arhivist e destul de grea și puțină lume o mai apreciază sau se îndreaptă spre ea. Se potrivește cuiva căruia îi place mult să citească și îi place istoria. Cuiva care are dorința de a descoperi lucruri noi din cele vechi. Cred că dacă nu ai o pasiune sau o dorință extraordinară de a lucra cu documentele, poți să faci meseria asta, dar nu la un nivel foarte înalt.

După 24 de ani în slujba armatei, Oana Anca Otu îmi spune că meseria încă îi oferă satisfacții. Chiar și acum, după atâția ani, tot îmi face plăcere să descopăr un document. Cauți printre lucruri și niciodată nu știi ce găsești, recunoaște ea.

Mi-am dat seama, în urma discuției, că ar trebui să scăpăm de imaginea arhivistului în halat alb care răsfoiește mereu dosare prăfuite. Este, într-adevăr, o parte a meseriei de arhivist, dar aceasta presupune mult mai multe și nu e pentru toată lumea. De fapt, puțini au răbdarea și perseverența necesare pentru a o face. (D. Luca).

 

Administratie

Șapte spitale ar putea extinde accesul la tratamente pentru pacienții cu boli rare

Publicat

pe

De

Ministerul Sănătății și CNAS au pus în dezbatere un proiect de ordin care propune includerea unor noi unități în programele naționale de sănătate curative

Pacienții cu boli rare ar putea primi îngrijire mai aproape de casă, dacă va fi aprobat proiectul de ordin lansat în transparență decizională de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Propunerea prevede includerea a șapte spitale în rețeaua unităților care derulează programe naționale de sănătate curative, cu servicii decontate de CNAS.

Potrivit informațiilor transmise de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, unitățile și afecțiunile vizate sunt:

  • Cluj-Napoca – Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii: hemoglobinurie paroxistică nocturnă și purpură trombotică trombocitopenică dobândită;
  • Timișoara – Spitalul Județean „Pius Brînzeu”: miastenie gravis generalizată și neuromielită optică;
  • Craiova – Spitalul de Neuropsihiatrie: boli neurologice rare degenerative și inflamator-imune;
  • Brașov – Spitalul Județean: hemoglobinurie paroxistică nocturnă, miastenie gravis și neuromielită optică;
  • Zalău – Spitalul Județean: boli neurologice rare degenerative și inflamator-imune;
  • Miercurea Ciuc – Spitalul Județean: boala Fabry;
  • București – Institutul Clinic Fundeni: alfa-manozidoză.

Mai puține drumuri pentru pacienți și familii

Ministrul a indicat că la Cluj-Napoca sunt deja trei pacienți care au nevoie de tratament, iar la Miercurea Ciuc este vorba despre un copil diagnosticat cu boala Fabry. Extinderea rețelei ar putea reduce distanțele pe care pacienții și familiile lor trebuie să le parcurgă pentru îngrijire.

Rogobete a prezentat inițiativa drept un pas către servicii medicale mai accesibile și adaptate nevoilor persoanelor cu boli rare. În anunțul său, el a mulțumit echipelor Ministerului Sănătății și CNAS, precum și asociațiilor de pacienți pentru contribuția la elaborarea propunerii.

Sursa: anunțul ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, privind proiectul de ordin elaborat de Ministerul Sănătății și CNAS.

Citeste in continuare

Administratie

Proiectul european Teachers 4.0 Digital Age se încheie cu resurse gratuite pentru profesori

Publicat

pe

De

Curriculum, ghiduri și o platformă de formare online, disponibile inclusiv în limba română

Proiectul european „Teachers 4.0 Digital Age – Tackling Disinformation and Promoting Digital Literacy through Education and Training in European Classrooms” ajunge la final în această lună. Inițiativa a urmărit să sprijine dezvoltarea competențelor digitale și media în rândul cadrelor didactice și al viitorilor profesori.

Printre rezultatele proiectului se numără curriculumul Teachers 4.0 Digital, un ghid destinat profesorilor, materiale didactice complementare și o platformă de e-learning, accesibilă gratuit și în limba română.

Program de formare de 60 de ore

Platforma online oferă un program de formare de 60 de ore, împărțit în 10 module. Temele includ alfabetizarea digitală și media, gândirea critică, siguranța pe internet, inteligența artificială, dezinformarea și etica folosirii tehnologiilor digitale. Programul abordează, de asemenea, metode inovatoare de predare.

Aproape 900 de profesori formați în România

La nivelul parteneriatului european, 1.760 de cadre didactice din învățământul preuniversitar au participat la activități de formare. Dintre acestea, 888 au fost din România, care, potrivit Ministerului Educației și Cercetării, a obținut cele mai bune rezultate în cadrul consorțiului.

Totodată, peste 1.000 de studenți — viitori profesori — au luat parte la programe de formare organizate în universitățile partenere.

Contribuția partenerilor din România

Ministerul Educației și Cercetării a evidențiat colaborarea cu partenerii naționali ai proiectului: Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația Mediawise Society. Instituția a apreciat că expertiza și implicarea acestora au sprijinit desfășurarea activităților și obținerea rezultatelor din România.

Sursa: Ministerul Educației și Cercetării.

Citeste in continuare

Administratie

„La câțiva oameni distanță de tine”, un spectacol despre legăturile care ne apropie

Publicat

pe

De

Montarea lui Radu Afrim, după textul lui Dan Coman, invită publicul să reflecteze asupra distanțelor dintre oameni

Cât de aproape suntem, în realitate, de cei din jur? Spectacolul „La câțiva oameni distanță de tine”, montat de Radu Afrim la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, explorează felul în care alegerile, visurile și întâlnirile schimbă legăturile dintre oameni.

Pornind de la textul lui Dan Coman, reprezentația urmărește două povești și se desfășoară pe parcursul a trei ore și 15 minute. Timpul petrecut în sala de teatru devine, astfel, un prilej de oprire și reflecție asupra apropierilor și îndepărtărilor care se construiesc în viața de zi cu zi.

Umor, umanitate și poezie

Scriitorul Mircea Cărtărescu a descris spectacolul drept unul marcat de o „tensiune greu suportabilă”, echilibrată de „valuri de umor nebun, umanitate și poezie”.

La reprezentația specială de marți seară a participat ministra Culturii, Ioana Ciocan, care l-a felicitat personal pe regizorul Radu Afrim.

O coproducție între București și Bistrița

Spectacolul este o coproducție a Teatrului Național din București și a Centrului Cultural „George Coșbuc” din Bistrița.

Din distribuție fac parte Marius Manole, Mirela Oprișor, Marius Bodochi, Natalia Călin, Ștefan Iancu și Flavia Giurgiu. Scenografia este semnată de Sabina și Bianca Veșteman, iar coregrafia îi aparține Flaviei Giurgiu.

Sursa: informațiile transmise despre spectacolul „La câțiva oameni distanță de tine”.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv2 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv2 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Exclusiv3 zile ago

„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!

Dacă cineva mai avea vreo îndoială că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova „școala de croitorie penală” a fostului...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie

Somn ușor, instituții! D.G.A. și D.G.I.P.I. Prahova, în comă profundă IPJ Prahova revine în „lumina reflectoarelor” ca un serial prost,...

Exclusiv3 zile ago

Avocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)

Avocatul din Cătina: de la pistolul din șanț la toga din barou. Fabrica de bani, flotanți și bolnavi „pe 4...

Exclusiv3 zile ago

MAI, ministerul „Mulgeți Armata Internă”: cum fură veteranii la diurnă după ce i-a trimis la moarte pe datorie

Veteranii, jefuiți la întoarcere: după front, urmează țeapa de la stat MAI nu se dezminte: după ce și-a trimis oamenii...

Exclusiv3 zile ago

Șoferul fără permis care a reinventat rușinosul: „Fast and Furious – varianta cu șanț și cătușe”

Când creierul e pe avarii, iar piciorul pe accelerație Potrivit Sindicatului Europol, în județul Călărași s-a mai născut un „erou”...

Exclusiv3 zile ago

Petrolul 52 – campioana Europei la plâns: „Nu ne ajută nimeni!”, dar la masa creditorilor stau cot la cot instituțiile publice

La Petrolul 52, discursul intră mereu primul pe teren. Înainte să apară mingea, gazonul sau tabela, apare refrenul: „Nu ne...

Exclusiv4 zile ago

„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă

Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...

Exclusiv5 zile ago

M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar

În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....

Exclusiv6 zile ago

IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei

Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...

Exclusiv6 zile ago

M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”

Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...

Exclusiv6 zile ago

Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi

Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...

Exclusiv7 zile ago

Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990

Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv