Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024 – 2035 confirmă faptul că autoritățile nu au luat nicio măsură în ce privește pericolul prăbușirii în caz de cutremur și al incendiilor în unitățile sanitare și de învățământ. Analizele arată că 1.600 de școli și 33 de spitale se vor nărui la primul cutremur. Mai mult, 4.000 de școli riscă să fie mistuite de flăcări, unele fiind adevărate capcane pentru elevi.

Analiza preliminară pornind de la baza de date a Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), care aparține Ministerului Educației, arată că există peste 9.744 de școli în România care au fost construite înainte de 1977 și nu au beneficiat de consolidare seismică, se arată în Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024 – 2035. Peste două milioane de elevi (50%) și peste 6.500 de clădiri din sectorul de educație (45%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar peste 274.000 de elevi (7%) și cca. 1.600 de clădiri de educație (11%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.

De asemenea, multe unități de învățământ sunt vulnerabile și la incendii. Estimările arată că în România există peste 4.000 de școli care nu respectă codurile naționale de incendiu și aproximativ 25 la sută din școlile din România utilizează sisteme de încălzire considerate a fi un pericol de incendiu. În plus, unele școli nu dispun nici de sisteme de detectare și avertizare la incendiu, de sisteme de stingere a incendiilor și de căi de evacuare, transformând elevii în victime sigure. În ce privește clădirile rezidențiale, peste 35% din cele 8,5 milioane de unități locative din România necesită reparații urgente și peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 au nevoi care țin de structură, acoperiș și încălzire.

Totodată, o mare parte a parcului imobiliar administrativ se apropie sau a depășit deja durata de viață obișnuită a clădirilor – aceea de 50 de ani, și foarte puține dintre ele au fost consolidate sau înlocuite, prin urmare se estimează că acestea au o vulnerabilitate seismică ridicată.

Unitățile sanitare, fără autorizații la incendii

Conform bazei de date naționale a Institutului Național de Sănătate Publică, aproximativ 45 la sută din clădirile existente în domeniul asistenței medicale ar putea fi foarte vulnerabile la cutremur.

În România există un număr maxim de 116.549 de paturi de spital disponibile. În funcție de amplasamentul acestor spitale, se poate concluziona că aproximativ 195 de unități (60%) și peste 74.000 dintre paturile de spital disponibile (64%) se află în zone cu nivel de hazard seismic mediu, iar cca. 33 unități (10%) și peste 10.000 paturi de spital (9%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat, se mai precizează în Strategie. Conform controalelor de prevenire efectuate de inspectoratele județene pentru situații de urgență la secțiile de terapie intensivă, din 1.392 de clădiri de unități sanitare cu paturi, 302 funcționează fără autorizație de incendiu, 52 au doar autorizare parțială, iar 728 de clădiri nu fac obiectul unei autorizări de incendiu. În ultimii cinci ani au avut loc peste 120 de incendii în spitalele publice din România.

Haos în datele autorităților

Potrivit MAI, la ora actuală nu există o bază de date centralizată și nici un mecanism de monitorizare care ar putea să ofere o imagine generală privind fondurile UE și naționale investite de-a lungul timpului. ”Diseminarea sistematică a informațiilor privind oportunitățile de finanțare în MRD (Managementul Riscurilor de Dezastre) ar putea ajuta la mobilizarea mai multor resurse pentru MRD în anii și deceniile care urmează. Solicitarea de finanțare de la UE/finanțare externă pentru investiții în MRD nu este un lucru frecvent la nivelul autorităților locale, tocmai de aceea acestea rămân foarte reduse și dependente de bugetele locale.Administrația locală, prin consiliile locale, nu accesează, de obicei, fonduri UE pentru MRD și nu are fonduri pentru întreținerea activelor”, se mai precizează în Strategia MAI.